42 matches
-
moare. Și-o altă țară, ca-ntr-un doc Un vas-fantomă-ntre vapoare, Nu poți să pui ca pe-un chiștoc În scrumiera de țigare Și nici un nem ce îl batjoc Noi hoarde vechi și migratoare, Nu-i lebădă într-un cocioc De mlaștini, pradă pentru fiare... Referință Bibliografică: Nu mai avem / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 807, Anul III, 17 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
NU MAI AVEM de ROMEO TARHON în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Nu_mai_avem_romeo_tarhon_1363533978.html [Corola-blog/BlogPost/342194_a_343523]
-
ceramică și cea de tradiție populară. (...) Nora Steriadi se va dedică ceramicii, cu intenția de a realiza caramică de inspirație populară, tratată într-un spirit modern , care să aducă un suflu înnoitor în această ramură artistică.27 Atelierele de ceramică Cocioc, Sadova, Periș, ale Domeniilor Regalerealizau la rândul lor olărie de inspirație românească, cu un grad artistic și decorativ ridicat. Însuși marele Barbu Slătineanu, părintele cercetării olăritului în România, a învățat să modeleze lutul, 28 și în urmă experienței acumulate în urma
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
Articolul UNIC Domeniul Coroanei Cocioc din județul Ilfov se reduce cu 25 ha din întinderea actuala, fixate în anexată schița de plan*). -------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136606_a_137935]
-
34. 68. Nicolin Ioana Georgeta, apatrid, născută la 1 aprilie 1953 în București, România, fiica lui Bucelea-Maxim Stelian și Victoria, cu domiciliul actual în Germania, 65183 Wiesbaden, Helenenstr. 27. 69. Dumitrescu Felicia, apatrid, născută la 3 iunie 1965 în localitatea Cocioc, județul Dâmbovița, România, fiica lui Tudorache Petre și Ion Vasilica, cu domiciliul actual în Franța, 94500 Champigny-s/Marne, Charles Floquet. 70. Căldăraș Violeta, apatrid, născută la 4 ianuarie 1966 în localitatea Lugoj, județul Timiș, România, fiica lui Căldăraș Ștefan și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126207_a_127536]
-
lui Nicolae și Margareta, cu domiciliul actual în Slovacia, 91700 Trnava, Vajanskeho 33, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, str. Mureș nr. 15, sc. A, ap. 14, județul Timiș. 301. Stere Constantin-Aurel, născut la 21 mai 1944 în localitatea Cocioc, județul Ilfov, România, fiul lui Leonida și Eftimia, cu domiciliul actual în Olanda, 6661 BN, Elst, Mozartstraat 76, cu ultimul domiciliu din România, București, aleea Callatis nr. 10, bl. D8, ap. 65, sectorul 6. 302. Stere Paul-Andrei-Dan, născut la 22
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127780_a_129109]
-
și Ileana, cu domiciliul actual în Austria, 8010 Graz, Sporgasse 25, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brașov, str. Constantin Dobrogeanu-Gherea nr. 79, bl. B4, ap. 15, județul Brașov. 230. Hâda Vasilica, născută la 21 octombrie 1950 în localitatea Cocioc, județul Ilfov, România, fiica lui Gogonea Gheorghe și Constantina, cu domiciliul actual în Austria, 1200 Viena, Pasettistr. 89/1/4, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Rămășagului nr. 41, sectorul 4. 231. Csiszar Attila, născut la 1 septembrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130000_a_131329]
-
15. Gusandra Maria Elisabeth, cetățean german, născută la 4 mai 1974 în Constanța, România, fiica lui Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 10785 Berlin, Kurfurstenstr. 123. 16. Georgescu Eugeniu, cetățean american, născut la 2 mai 1934 în localitatea Cocioc Snagov, sectorul agricol Ilfov, România, fiul lui Dobre și Neacșa, cu domiciliul actual în U.S.A., Texas, 78216 San Antonio, 11576 Raindrop. 17. Henning Stătescu Ioan, cetățean german, născut la 28 iulie 1914 în Băicoi, județul Prahova, România, fiul lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116402_a_117731]
-
în Germania, 46145 Oberhausen, Stralsunderstr. 33, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Făgăraș, Str. Narciselor bl. C, sc. A, ap. 7, județul Brașov. 24. Broștiuc Jan, fiul lui Broștiuc Gheorghe și Maria, născut la 4 octombrie 1951 în localitatea Cocioc, județul Ilfov, România, cu domiciliul actual în Austria, 8051 Graz Gösting, Augasse 114/6, cu ultimul domiciliu din România în București, aleea Pricopan nr. 6A, bl. 17, sc. 2, ap. 34, sectorul 5. Copii minori: Broștiuc Jean-Mario, născut la 16
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168486_a_169815]
-
14 Str. Ceahlăul - nr. 16 - 24 Str. Cetatea Ciceiului Str. Chibzuinței Int. Chitila Triaj Str. Chitila Triaj - nr. 1 - 9, 2 - 6 Int. Cicliștilor Str. Cilieni*(D) Șos. Ciurel*(D) Drm. Coasta Cerbului Drm. Coasta Grindului Drm. Coasta Măgurii Str. Cocioc *(D) Ale. Constantin Brătescu Str. Constantin Noica Int. Constelației Bl. D. Constructorilor - nr. 1 - 9 și 2 - 18 Bl. D. Constructorilor - nr. 11 - 27 Bl. D. Constructorilor - nr. 29 - 33 Bl. D. Constructorilor - nr. 20 - 22 Bl. D. Constructorilor - nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Florica, născută la data de 12 ianuarie 1926 în București, România, cu domiciliul actual în Germania, Erfurt 5060, Sofioterstr. nr. 8, 0203. 133. Dumitrescu Felicia, fiica lui Tudorache Petre și Vasilica, născută la data de 3 iunie 1965 în localitatea Cocioc, Sectorul agricol Ilfov, România, cu domiciliul actual în Franța, str. Alfred de Musset nr. 17, St. Maur Des Fosses. 134. Gheorghe Mădălina Teodora, fiica lui Gheorghe Teodor și Rodica Doina, născută la data de 5 martie 1972 în București, România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/108345_a_109674]
-
Periș (în trecut, Cocioc) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Bălțeni, Buriaș și Periș (reședința). Comună se află în extremitatea nord-vestică a județului, la limitele cu județele și , pe malul drept al râului Ialomița și pe ambele maluri ale
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
3,73% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,41%). Pentru 3,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Cocioc", făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov și era formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Piscu-Hereasca și Văleni-Buriașu, totalizând 2447 de locuitori ce trăiau în 612 case și 5 bordeie. Proprietățile funciare ale comunei aparțineau în principal
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
sunt ortodocși (93,41%). Pentru 3,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Cocioc", făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov și era formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Piscu-Hereasca și Văleni-Buriașu, totalizând 2447 de locuitori ce trăiau în 612 case și 5 bordeie. Proprietățile funciare ale comunei aparțineau în principal Domeniilor Coroanei. În comuna funcționau o povarna, o moară de apă, o școală mixtă și trei
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
și Văleni-Buriașu, totalizând 2447 de locuitori ce trăiau în 612 case și 5 bordeie. Proprietățile funciare ale comunei aparțineau în principal Domeniilor Coroanei. În comuna funcționau o povarna, o moară de apă, o școală mixtă și trei biserici — la Bălțeni, Cocioc și Piscu. În 1925, comuna era arondata plășii Buftea-Bucoveni a aceluiași județ, fiind formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Văleni și Buriași, cu 5380 de locuitori în total. În 1950, comuna Cocioc a fost inclusă în raionul Căciulați
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
în principal Domeniilor Coroanei. În comuna funcționau o povarna, o moară de apă, o școală mixtă și trei biserici — la Bălțeni, Cocioc și Piscu. În 1925, comuna era arondata plășii Buftea-Bucoveni a aceluiași județ, fiind formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Văleni și Buriași, cu 5380 de locuitori în total. În 1950, comuna Cocioc a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Răcari al regiunii București. În 1968, a redevenit parte din județul Ilfov, cu
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
mixtă și trei biserici — la Bălțeni, Cocioc și Piscu. În 1925, comuna era arondata plășii Buftea-Bucoveni a aceluiași județ, fiind formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Văleni și Buriași, cu 5380 de locuitori în total. În 1950, comuna Cocioc a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Răcari al regiunii București. În 1968, a redevenit parte din județul Ilfov, cu această ocazie comună fiind reorganizata. Astfel, satele Pârlita, Cocioc și Brătulești au fost comasate și
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
locuitori în total. În 1950, comuna Cocioc a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Răcari al regiunii București. În 1968, a redevenit parte din județul Ilfov, cu această ocazie comună fiind reorganizata. Astfel, satele Pârlita, Cocioc și Brătulești au fost comasate și incluse în satul Periș, care a devenit reședința comunei și a dat și numele acesteia. În 1981, comuna Periș a fost transferată la Sectorul Agricol Ilfov, o entitate aflată în subordinea municipiului București și
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
trăia familia Ceaușescu în Palatul Scrovistea. În rest, opt obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov că monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt situri arheologice două la Bălțeni, unul la Buriaș-Ciocănari, două la Cocioc și unul la Periș. Al optulea este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat în fața gării din satul Periș, obiectiv clasificat că monument de for public. http://www.primaria-peris.ro/obiective-turistice-peris/
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
din Giurgiu între anii 1863-1865, și pictată de Gheorghe Tăttărăscu) În nord: Dâmbovița și Ilfov. În vest Teleorman. În est Călăraș. În sud Dunărea și Bulgaria. Râuri: Cel mai important este fluviul Dunărea. Alte râuri sunt: Argeș, Dâmbovița, Neajlov, Câlnău, Cocioc, Sabar, Pasărea, Parapanca. Lacuri: Comana Aici se găsesc viețuitoarele specifice zonei de stepă și silvostepă precum orbetele, prepelița, ciocârlia, potârnichea, turturica, șopârla, gușterul, greieri, lăcuste, iepuri, dihorul, șoarecele de câmp, popândăul, dropia, vulpea, rațe, gâște, berze, lișițe, cocostârci, vidra, nurca
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
în 1998 județul Ilfov. În comuna Gruiu se află mănăstirea Căldărușani, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din 1637-1638 și cuprinzând în ansamblul ei pinacoteca din secolul al XIX-lea și bisericile „Sfântul Dimitrie”, „Sfântul Ioan Evanghelistul” și Cocioc (ultima cu hramurile „Sfânta Varvara” și „Duminica Tuturor Sfinților”). În rest, în comună mai există opt alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice trei la Lipia
Comuna Gruiu, Ilfov () [Corola-website/Science/300501_a_301830]
-
mal, natura fundului, vârsta peștelui și anotimpul. Aceste variații ale culorii permite știucii să se adaptează mediului, camuflându-se printre plante. În bălțile nămoloase coloritul este mult mai întunecat decât în râuri sau în bălțile curate, iar în bălțile de cociocuri coloritul devine negru cu totul. În unele lacuri știuca are o culoare argintie. Partea dorsală este cenușie-măslinie, cenușie-verzuie, galben-verzuie, cenușie-cafenie sau brună după felul apei, adesea cu dungi oblic transversale. Flancurile (laturile) au aceiași culoare ca și spatele, dar sunt
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
al XIX-lea, comuna purta numele de "Țigănești", era arondată plășii Snagov din județul Ilfov, și era formată din satele Ciolpani, Lupăria-Sărăcineasca și Țigănești. În comună funcționau o școală mixtă și patru biserici ortodoxe. Pe atunci, satul Piscu aparținea comunei Cocioc, fiind cunoscut ca sat de olari, cu moșii în proprietatea Domeniului Coroanei; iar satul Izvorani făcea parte din comuna Tâncăbești, având o biserică lipovenească. În 1925, comunei i se alipise și satul Izvorani, (fost în comuna Tâncăbești), iar comuna a
Comuna Ciolpani, Ilfov () [Corola-website/Science/300493_a_301822]
-
br> Singurele mamifere mari întâlnite sunt: mistrețul și căprioara ce se întâlnesc din ce in ce mai rar. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt: cioară, coțofana, graurul, cucul, guguștiucul, sticletele, rândunica, privighetoarea, bufnita, fazan, etc. <br> Fauna acvatică se găsește în pârâul și Baltă Cocioc, se compune din: pești (plătica, lostrița, crapul, roșioara, caras), broaște, șerpi, șopârle. <br> În partea de nord a localității se află amenajată o pescărie, unde se pot întâlni crap românesc și fitofag. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vărăști
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
sfârșitul secolului al XVIII-lea, când, sub păstorirea Sf. stareț Gheorghe de la Cernica (canonizat în 2005), aceasta devine unul din principalele focare de duhovnicie și cultură ale arealului românesc. În 1834, tipografia Ungrovlahiei de la București va fi mutată la metocul Cocioc al Mănăstirii Căldărușani, împlinindu-se astfel dorința Sf. Mitropolit Grigore Dascălul (canonizat în 2006), nevoitor un timp în această mănăstire. În 1778 a fost înființată o școală de pictură frecventată și de Nicolae Grigorescu în anii 1854-1855. Mănăstirea deține o
Mănăstirea Căldărușani () [Corola-website/Science/312348_a_313677]
-
spre sud și a înființat satul Gârbovi. Ultimul grup care a plecat a fost format din 160 de oameni, membri ai unui număr de 40 de familii (între care învățătorul Teodor Zaharescu în monografia sa amintește de familia Cristeștilor, familia Cocioc, Popa, Săuleștii, Pătuleștii, Sănduleștii, Stoiceștii); aceștia s-au așezat la marginea moșiei boieresei văduve Anica Filipescu, pe malul unui lac și au înființat satul Siliștea Nouă. După câțiva ani, Anica Filipescu i-a chemat pe moșia ei, aproape de conacul aflat
Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/316390_a_317719]