54 matches
-
Timiș, str. a III-a nr. 214; Irina Vlad, Timișoara, jud. Timiș, Bd. Take Ionescu nr. 10/16. Concurs pentru copii 10 premii-surpriză în valoare de 1 500 000 de lei fiecare Anikó Ábrahám, Recaș, jud. Timiș, nr. 568; Ramona Cociorvă, Timișoara, jud. Timiș, str. Ioan Slavici nr. 45; Cătălin Cococeanu, Oțelu Roșu, jud. Caraș-Severin, str. Valea Onăbii nr. 26; Lavinia Mîrza, Jimbolia, jud. Timiș, str. Tudor Vladimirescu nr. 22; Claudiu Daniel Pasula, Deta, jud. Timiș, str. N. Titulescu nr. 3
Agenda2003-12-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280823_a_282152]
-
-a a proiectului, organizată la Muzeul de Artă din Constanța, participă următorii artiști: Rodica Alincăi, Simona Antoniu, Marijana Bițulescu, Relu Bițulescu, Traian Boicescu, Cristina Bolborea, Adela Bonaț, Alexandra Brîndușoiu, Alexandra Buduru, Teodora Chiroșcă, Adriana Popa Canija, Adriana Elena Cioran, Tatiana Cociorva, Georgiana Cozma, Andra Cristescu, Constanța Petrescu Dănilă, Șerbana Drăgoescu, Corina Gabriela Duma, Athena Dumitriu, Suzana Fântânariu, Cătălina Florescu, Daniela Frumușeanu, Miruna Hașegan, Anca Alexandra Higiu, Georgeta Hlihor, Ana Iancu, Adina Iftode, Andreea Ionașcu, Constantin Ovidiu Ionescu, Michaela Malita Gherase, Sibil
Cărţi pentru minte şi suflet [Corola-blog/BlogPost/97359_a_98651]
-
se uitau la gazdă cum - fâstâcită - nu știa ce să mai facă...Intr-un târziu, însă, și-o adus aminte că trebuie să scoată plăcintele din cuptor. Cum în odaia ceea toate erau adunate claie peste grămadă, gospodina o luat cociorva, care îi ședea în cale, și o rezemat-o de peretele pe care atârnau vreo trei icoane...In timp ce scotea plăcintele, nu știu cum o dat peste cociorvă și aceasta o început să alunece pe perete, până când...Trosc!!! Au sărit de pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Cum în odaia ceea toate erau adunate claie peste grămadă, gospodina o luat cociorva, care îi ședea în cale, și o rezemat-o de peretele pe care atârnau vreo trei icoane...In timp ce scotea plăcintele, nu știu cum o dat peste cociorvă și aceasta o început să alunece pe perete, până când...Trosc!!! Au sărit de pe laiță privind îngroziți spre locul de unde a venit pocnitura. Acolo, cele trei icoane zăceau făcute țăndări! ...„Asta îi sămn rău! Ii sămn rău!” a spus pețitoarea. „Nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
modul generos două tăvi mari și negre, „tăvăli”, cu untură și așeza carnea fezandată și Împănată cu usturoi și slăninuță afumată pentru a umple după o anumită știință tăvile care erau trimise la cuptor cu lopata exact În locul curățat cu cociorva. Va, obosit după atâta zbenguială prin casă, care adesea Îi atrăgea din partea bunicii Ileana o frază În care era inclus și adjectivul „Împelițat” tradus de copil ca fiind ceva de rău care prevestea „perciuneala” și fiind vorba de piele nu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
oaspeți? - a răspuns Nicu. ― Bucuros peste măsură. Da’ intrați, că „fimeia me” - cum Îi spune fratele meu, tata Toader, mamei Maranda - vă așteaptă cu mare nerăbdare să văăă... ― Da’ cu ce-am greșât noi, fratili meu, di ni așteaptă cu cociorva? - a Întrebat tata Toader. ― Cociorva am ascuns-o eu după ușă, da’ vărzările au rămas aburind. Și au o miroaznă de te doboară! ― Dacă-i pe-așa, atunci am descoperit inamicu’ și nu avem alta de făcut decât să-l
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
peste măsură. Da’ intrați, că „fimeia me” - cum Îi spune fratele meu, tata Toader, mamei Maranda - vă așteaptă cu mare nerăbdare să văăă... ― Da’ cu ce-am greșât noi, fratili meu, di ni așteaptă cu cociorva? - a Întrebat tata Toader. ― Cociorva am ascuns-o eu după ușă, da’ vărzările au rămas aburind. Și au o miroaznă de te doboară! ― Dacă-i pe-așa, atunci am descoperit inamicu’ și nu avem alta de făcut decât să-l lichidăm - a concluzionat tata Toader
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
unii dintre noi, folosind aceste cuvinte? Cam cum ar suna ele, legate în fraze? Să încercăm. „Miercuri desniță, se sculă drăcoaia de vecină, luă apă tăcută din ciutură, barba Lui Dumnezeu - făcută la seceriș - din cuiul casei, stropși focul cu cociorva de ridică bobota cât statul de om și, după ce boteză stâlpii și pietrele bolții, puse la foc ceaunul cel mare și negru să facă o zamă de galiță și curechi. Gătejele ardeau tare și fumul ieșea hojma pe hogeag, de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
băut; familia creștină fiind prin definiție, reflectare a iubirii intratrinitare dintre Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Biserica „Sf. Treime” Vaduri, s-a construit între anii 1996-1998, sub păstorirea părintelui Nicolae Nicolescu, de către o echipă de meșteri în frunte cu Petru Cociorvei din comuna Frasin, județul Suceava; pictura este executată în tehnica „fresco” de către Iulia Handragel din Mălini, Suceava, sora părintelui Emil Handragel și ucenică a maestrului Dumitru Irimescu. Sfințirea bisericii coincide cu fixarea prea cucerniciei voastre în parohie? Biserica a fost
PREOTUL DORIN PLOSCARU. CLĂDITOR DE TEMELII ŞI METAFORE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352496_a_353825]
-
oilor boghete Făr-a scăpa vreun coclete Despre-a sa grozavă taină Și precum schimbase haină Jură să-și schimbe și-obicei Și mai că i-am da temei De n-ar fi de un lup vorbă... Ce să mai lungim cociorvă, N-apucă să sufle-n ciorbă, Nici trecură trei conace, Cum păzea în bună pace, (Ucigă-te cruce drace!) Nu știu, vai, cum mi se face O oaie că îndrăzni Când dormea a-l mirosi Și cum era somnoros Se
IN MEMORIAM ANTON PANN de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341105_a_342434]
-
literatură gastronomică, prilej de aducere aminte de anii copilăriei, de bunicii și casa dumnealor cu târnaț, de uneltele din curtea unei gospodării țărănești - lucruri indispensabile traiului. Notez, așa în grabă, deși fiecare ar merita atenție: thiclăzău - călcător, fierul de călcat, cociorva - instrumentul fără de care nu se putea lucra la/în cuptor (la care eu ani în șir i-am zis ,,cociorbă”, nici eu nu știu de ce?), pthită ori laboș - accesorii sau unelte nelipsite din gospodăria tradițională. Chiar mi-ar face plăcere
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
urmă s-au tipărit „Junimea literară” (redactor responsabil: Ion I. Nistor) din ianuarie 1904, și „Deșteptarea”, scoasă în noiembrie 1907 de Ion Grămadă. De menționat este numărul mare de reviste umoristice ieșite sub egida societății, precum „Piperușa” (1878-1879), „Broscoiul” (1878-1880), „Cociorva” și „Cociorva nouă liberă” (1880-1881), „Urzica” (1881-1882), „Vulpoiul” (1889), „Hacu” (1900-1914), „Săpunul” (1902) ș.a. S-au editat, de asemenea, aproape treizeci de rapoarte. I. C.
SOCIETATEA JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289757_a_291086]
-
au tipărit „Junimea literară” (redactor responsabil: Ion I. Nistor) din ianuarie 1904, și „Deșteptarea”, scoasă în noiembrie 1907 de Ion Grămadă. De menționat este numărul mare de reviste umoristice ieșite sub egida societății, precum „Piperușa” (1878-1879), „Broscoiul” (1878-1880), „Cociorva” și „Cociorva nouă liberă” (1880-1881), „Urzica” (1881-1882), „Vulpoiul” (1889), „Hacu” (1900-1914), „Săpunul” (1902) ș.a. S-au editat, de asemenea, aproape treizeci de rapoarte. I. C.
SOCIETATEA JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289757_a_291086]
-
la casa moșneagului, să mai facă a rău; c-apoi atunci nici zile multe nu mai aveau. Numai atâta, că moșneagul a rămas pleșuv și spetit de mult ce-l netezise baba pe cap și de cercat în spatele lui cu cociorva, dacă-i copt mălaiul. Vocabular: șijderea: tot așa, la fel; asemenea balauri: (în basme) monstru care întruchipează răul, imaginat ca un șarpe uriaș cu unul sau mai multe capete, adesea înaripat cociorva: unealtă casnică compusă dintr-o placă de metal
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
pe cap și de cercat în spatele lui cu cociorva, dacă-i copt mălaiul. Vocabular: șijderea: tot așa, la fel; asemenea balauri: (în basme) monstru care întruchipează răul, imaginat ca un șarpe uriaș cu unul sau mai multe capete, adesea înaripat cociorva: unealtă casnică compusă dintr-o placă de metal sau de lemn în formă de triunghi sau de semicerc, fixată la capătul unei cozi lungi, cu care se scoate jarul sau cenușa din cuptorul țărănesc de copt pâine feșteli: a (se
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
și o pune în cuibul găinilor. La ajunurile Bobotezei și Crăciunului, se pun cîteva grăunțe de popușoi sub așternutul și în locul unde are să șadă popa, ca să șadă cloștele vara; dacă popa nu șede, cînd iese, pe furiș îl petrece cu cociorva* și se pune femeia de casă în acel loc. Venind preotul la Crăciun sau Bobotează în casele creștinilor, este rugat de gospodine să șadă puțin, crezîndu-se că apoi vor ședea cloștele în primăvară. Pe patul unde șede popa la ajun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd stai noaptea de pîndești, vezi ieșind cîte un pui, cîte un pui, și tot mereu, pînă iasă toți doisprezece, și joacă, joacă împrejurul mă-sii. Așa o prinzi. Coadă Femeia să mănînce splină de animale, că-i cresc coadele. Cociorvă Femeia lehuză, trei zile după ce începe a ieși afară, trebuie să ia cociorva în mînă pentru [ca] deochi, ceas rău și alte răle să nu se lipească de ea. Cocoloș Se spune că-i mare păcat de cel ce pune
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și tot mereu, pînă iasă toți doisprezece, și joacă, joacă împrejurul mă-sii. Așa o prinzi. Coadă Femeia să mănînce splină de animale, că-i cresc coadele. Cociorvă Femeia lehuză, trei zile după ce începe a ieși afară, trebuie să ia cociorva în mînă pentru [ca] deochi, ceas rău și alte răle să nu se lipească de ea. Cocoloș Se spune că-i mare păcat de cel ce pune cocoloș de brînză pe jaratec, că se umflă ugerul oilor. Cocor Cîte cucoare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cuiva asupra vreunui animal sau om, să-și aducă aminte de deochi, ca să nu se deoache cel văzut. Dacă stau doi copii mici față-n față, se deoache. Femeia lehuză trei zile după ce începe a ieși afară trebuie să ia cociorva în mînă, pentru deochi, ceas rău și alte răle, să nu se lipească de ea. Dacă naște o femeie, apoi se leagă la poartă o cordea roșie, ca să nu fie deocheată. O lehuză să țină la gît un fir roșu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oală, că-ți plouă la nuntă. Fiind timp prea îndelungat secetă, atunci se scaldă o femeie grea într-o apă curgătoare sau se toarnă apă pe dînsa: se crede că apoi va ploua. Dacă plouă cu piatră, apoi se scoate cociorva și lopata de pîne și se pun cruciș înaintea pragului, iar toporul se înfige în pămînt; cu aceasta se crede că va trece piatra. Cînd plouă tare, să nu ții ferestrele deschise, căci trăsnește. Se crede că smulgîndu-se iarbă cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ciutură - găleată de scos apa din fîntînă cîntători - zori cîrcîi (a) - a orăcăi cîrcîiac - scolopendră cîrlan - miel înțărcat cîrstnic - unealtă de pescuit cîrtiță - bubă sub gît cîșlegi - interval de timp între posturi clombă - creangă coardă - grindă cocăi (a) - a moțăi cociorvă - unealtă de scos jarul din vatră coinăcelele-cotoiului - buruiană colastră - coraslă, primul lapte muls după ce vaca/oaia a fătat colăcer - însoțitorul mirelui (rostește orația de nuntă) colțun - ciorap corn - colț costoroabă - bîrna pe care se sprijină căpriorii coșăr - coșară, îngrăditură de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Chiriece, zic eu lui Goian; și noi, măi Zaharie, să pufnim din gură ca buhaiul; iar iștialalți să strige: hăi, hăi! Și-odată și începem. Și ce să vezi? Unde nu se ia hapsâna de nevasta lui Vasile Aniței cu cociorva aprinsă după noi, căci tocmai atunci trăgea focul, să dea colacii în cuptor. — Vai, aprinde-v-ar focul, să vă aprindă! zise ea, burzuluită grozav; dar cum se cheamă asta? În obrazul cui v-a învățat!... Oralitatea e susținută de
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
care se vede că era tare zgârcită. Supărarea femeii e consemnată astfel: „... zise ea, burzuluită grozav. Din această scenă nu lipsesc indicațiile scenice ale „regizorului-, sau didascalia, cum se mai numește: începem, se ia hapsâna de nevasta lui Vasile-Aniței cu cociorva aprinsă după noi, atunci trăgea focul. Și ne mai putem îndoi de veridicitatea unei asemenea scene? Asemănarea cu schițele lui Caragiale este mai mult decât evidentă, idee susținută și de cunoscutul stilist Tudor Vianu: „În mânuirea dialogului realist, Creangă obține
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
mare, larg vălurită, la altitudinea de 530 m, cu multe areale cultivate de către locuitorii satului Berezlogi, situat pe acest platou structural. În continuare, spre sud-est, se găsesc câteva petice de platou structural, la aproximativ 520 m, în Dealul Șanțuri, Dealul Cociorvei, Dealul Bejenarilor. Aceste suprafețe structurale prezintă în substrat pietrișuri și nisipuri în care apar câteva văi estompate. Pe marginile platourilor se dezvoltă văi cu aspect torențial (valea Stânei, Rotăriei, Cetățuia, afluenți pe dreapta ai râului Bahlui). Platforma Sângeap este situată
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
prin preluarea textului corespunzător din legea privind alegerile locale. Comitetul de inițiativă legislativă: Hossu Bogdan Iuliu Minea Radu Dumitru Maximilian Costin Dumitru Baciu Iacob Dumitrescu Mihai Ioan Costache Florian Frunzulica Doru Claudian Popescu Mihai Ioan Cornescu Sergiu Damian Nicolae Liviu Cociorvei Doina Oniu Ioan Pârvulescu Romulus Cristian PROPUNERE LEGISLATIVĂ PARLAMENTUL ROMÂNIEI PROIECT DE LEGE privind modificarea și completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului Parlamentul României adopta prezenta lege. Articolul 1 Legea nr. 68/1992 pentru
PROIECT DE LEGE din 2000 privind modificarea şi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130462_a_131791]