194 matches
-
și trăiri din cancelarie, unde câteva vezici biliare ale cadrelor didactice ar fi suferit amarnic după premieră, chiar dacă limbile acelorași persoane ar fi găsit resurse s-o felicite. Oricum, visul nu i s-a împlinit, unchiul meu (mare iubitor de cockeri) negândindu-se nici măcar o clipă să mă lanseze în cariera cinematografică. Pe la sfârșitul clasei a IV-a, într-un moment de oboseală, de proastă dispoziție sau mai știu eu de care, în fond menopauza creează atâtea probleme, m-a scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Jethro Tull (au stat chiar, la primul concert bucureștean, până s-au reparat sculele)... De Led Zeppelin au îndoieli, ceva li se pare suspect. Le place - și-au fost să vadă - Nazareth și Scorpions. Nu l-au pierdut pe Joe Cocker, fiindcă venea de la Woodstock (și-o să vină și la Stufstock - dacă îi arată cineva lui Mircea Toma articolul ăsta!), dar n-au călcat la George Michael, fiindcă e gay. Depeche Mode e o prostie, Marilyn Manson îi face să vomite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
unui guru care îl pomenește pe Mahatma Gandhi, America is becoming the Whole, și rock-n-rollul de întreținere, și yoga învățată la botul calului de străvezia generație flower-power, de la șira spinării pornește totul, Eart Light, Water, Wind and Fire, și Joe Cocker ca un paralitic transpirat mimând a fi o chitară cu What do I do în pantofi din steagul patriei, with a little help from my friends, would you believe in a love of a saint? Și au venit norii, vântul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
spus că Volodea nu putea să vorbească.“ „Aaaa, uitasem să-ți zic: de obicei un cal hipnotizat poate vorbi.“ „Aha.“ „Și-atunci, Volodea, sub stare de hipnoză, și-a amintit că într-adevăr a fost câine într-o viață anterioară.“ „Cocker?“ „Nu cred. Oricum, nici amintiri așa de detaliate nu avea. Doar niște oi din trecutul lui îndepărtat. Putem deci bănui că a fost un ciobănesc.“ „Aha.“ „Așa, și, după câteva ședințe, sub hipnoză, căluțul budist s-a împăcat cu sine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
unde era fata? — Philips ținea adăposturile numerotate În ordine. Logan Îi arătă prin ușa deschisă. — De la unu la cinci. Șase e ferma. Probabil că planul era să le umple pe toate. Unul câte unul. Doi polițiști scoaseră din grămadă un cocker spaniel sau labrador plin de găuri și-l duseră Între ei până la masă. — Clădirea asta tocmai o umplea. Dacă el l-a luat pe Peter Lumley, aici ar trebui să fie. Logan vedea cum Miller se strâmbă În spatele ochelarilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
să se simtă mai bine era faptul că el era gata să-i ajute. Cel puțin o vreme. Și așa Își petrecu Logan după-amiaza. Miller, binecuvântate fie șosetele lui de bumbac, lăsă mândria la o parte și luă o lopată. Cockerul spaniol sau labradorul se afla de data aceasta aproape de vârful grămezii. Intrase ultimul, ieșea primul. Dar Încet Își făcură loc prin conținutul containerului cu deșeuri. Logan era convins că examinase același iepure borșit cam de treizeci de ori când Începură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Fiat parcate pe stradă, pe ambele părți, cu pălăriile lor albe de zăpadă imaculată. Nimeni nu spusese prea multe pe drum. Cu excepția ofițerului de legătură cu familia, care scosese tot drumul sunete de genul „Cine-i o fetiță frumoasă?“ către cockerul spaniel mirositor, cu alb și negru, de pe bancheta din spate a mașinii lui Insch. Zona era destul de drăguță: niște copaci, un pic de iarbă. Se mai vedeau câmpurile dacă te urcai pe acoperiș. Casa era la capătul unei terase de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
bine să te obișnuiești cu dormitul În celulă, Îi spuse el siluetei tremurânde, cu ochi mari. Fiindcă acolo ai să-ți petreci următorii douăzeci de ani! Luară Range Roverul mizer al inspectorului Insch, cu ferestrele mânjite și pătate acolo unde cockerul său spaniol Își frecase nasul de geam. Insch Îi conduse pe străzile cu urme de zăpadă din Rosemount. Privind mohorât pe fereastră, Logan se uita la terasele de granit pe lângă care treceau, cu mintea pe jumătate la Hoitar, pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
1 an, carnet de sănătate, vaccinat, pedigree - 150 USD; Vizsla Maghiară, 2 luni, carnet de sănătate, pedigree - 150 de euro; Shih-Tzu, 2 luni, vaccinat, carnet de sănătate - 100 de euro; Shar-Pei, vaccinat, deparazitat, tatuat, carnet de sănătate - 300 de euro; Cocker Spaniel, 10 luni, femelă, carnet de sănătate, vaccinat, pedigree - 150 de euro. Talcioc Blugi - 35-75 de lei, slapi - 8-15 lei, rotobil - 40-50 de lei, pantofi din piele - 50-100 de lei, rucsac - 15-50 de lei, servietă - 25-75 de lei, trening pentru
Agenda2005-33-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284088_a_285417]
-
putea avea dacă nu ai câștiga la limita subzistenței. În fond, Mall-ul nostru e o expresivă metaforă de tipul: România, starea de fapt. Chiar la intrare este o vitrină superbă, plină de oglinzi în care se reflectă cățelușii vii: cockeri, caniche, alsacieni, pechinezi. Câini de rasă. În fața vitrinei e o mare îmbulzeală: copii doritori de puppets, părinți care nu au o sută de dolari să așeze sub pomul de Crăciun o jucărie vie, cumpărată pe bani mulți, cât un salariu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
urma Întrebările suplimentare ale juriului, la răspunsurile pe care le veți da pe hârtie. M-am ridicat de pe scaun și cu emoție am făcut câțiva pași În față. Dintr-o dată s-a auzit un fond muzical cu melodia lui Joe Cocker, „You can leave your hat on” iar unul dintre cei trei a venit pe scenă, in ritm de dans cu un chestionar, s-a așeazat În fața mea și a Început să danseze. Eu mam oprit și l-am privit mirată
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
plasate în diferite unghiuri, pentru a fi mărginite de numărul potrivită de plăci de parchet din stejar. Pereții erau lambrisați cu lemn de cireș și erau plini de fotografii sepia înrămate ale familiei și ale înaintașilor ei. Am observat un cocker spaniel împăiat, așezat lângă șemineu, cu un ziar îngălbenit în gură. Madeleine îmi explică: — Ăsta-i Balto. Ziarul este numărul din 1 august 1926 din L.A. Times. În ziua aceea tati a aflat că a reușit să facă primul milion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Forster să ne ofere o listă care să se supună Principiilor McMahon. Principii cu care, sunt sigură, sunteți familiarizată. Optsprezece fețe mă fixează. Nouăsprezece dacă o punem la socoteală și pe Momo, care mă privește de jos cu ochi de cocker spaniel, plini de Încredere. N-am auzit În viața mea de McMahon și principiile lui nenorocite. Secunde care În mod normal trec În tăcere, modeste, fericite să treacă neobservate, sunt dintr-odată lungi, asurzitoare și nemiloase. Simt cum Îmi urcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
gândeam la ce ți-am spus la prima noastră Întâlnire. —Mi-ai spus că trebuie să nu mai spun „Îmi pare rău“. —Și chiar așa e. Și mai ce? Se uită În sus la mine, fix cu privirea aceea de cocker spaniel pe care i-am remarcat-o și la prezentarea finală, acum niște eoni. Ai spus că mila, deși scumpă, nu Înseamnă În mod neapărat bani aruncați pe fereastră. Nu am spus asta. —Ba da. —Doamne, ce oribil. Sunt o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
flancau aleea. Așteptîndu-l să se Întoarcă, mîinile mi se mișcau neliniștite pe volan, gata de manevrele necesare unei dispariții rapide din peisaj. I-am zîmbit unui cuplu În vîrstă care a trecut pe lîngă mine cu mașina, avînd un mare cocker spaniel proptit Între scaunele din față; nu păreau preocupați de prezența Citroënului. Cinci minute mai tîrziu, Crawford s-a strecurat Înapoi pe locul din dreapta, scuturîndu-și nonșalant niște așchii de geam de pe haină. — Tot probleme cu televizorul? l-am Întrebat după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
numărul participantelor și În varianta lor princeps, ar fi fost chiar o experiență interesantă. — E-n regulă, am scăpat cu viață, am zis. Îți trimit raportul În seara asta. — A apărut ceva nou? — Ieri-dimineață, În parc, Kuznețov a mângâiat un cocker spaniel. Asta-ți spune ceva? — Nu. — Atunci, la revedere. Ceva nou Însă tot apăruse. Când m-am reinstalat la postul de pândă, l-am regăsit pe Kuznețov Într-o vervă de zile mari. Scria la foc automat, iar prin desișul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
căruia îi și este dedicată această carte, o „pseudo-poezie” în care, cu ironie fină, I. parodiază de fapt formele fără fond din poezie („era atât de foarte bine / când pe faleză ne plimbam / aveai o rochie cu buline / și-un cocker negru dolofan”) și o poezie gravă, monologată (Monolog într-o stație de tramvai, Conversația), care vădește o influență joyceană, prezentă sporadic și în câteva poezii anterioare („nu există artere albastre / doar venele cave / cavități / caverne / cavouri / carafis”), înrâurire care se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
poșeta, laptopul de manager (tocmai și-l schimbase cu unul mai deștept, cu diagonală de 19 inch și cu multe codec-uri instalate, putea să vadă orice film), în mână avea sticla de apă plată și lesa lui Lady (o femelă cocker superbă, în călduri, în spatele căreia se aliniaseră toți maidanezii din cartier); mai ducea rucsacul cu dosarele firmei și o înghețată cumpărată pe drum, că-i era cald... Încărcată cu toate acestea, a cumpărat și ea, ca gospodina, un sac de
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
ghioaga de pumn în gură, de mă mir cum și-o mai poate scoate. După meci, ferit cît de cît de priviri, încerc să-l imit. Imposibil. E un clip nostim, cel cu inevitabilul Dialog: tot grupul, în picioare, plus cockerul, începe să se încline lateral, ca să poată citi reclama pusă vertical. Se aude vocea: aveți o înclinație specială... Ei bine, omul meu vine la stadion din vremea cînd Dialog nu era nici măcar în embrion. E aceeași prăjină lungă, subțire, mută
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]