99 matches
-
adune în străfulgerarea galopului unui cal lumină din ochii peștilor amăgiți de undițe aruncate din bărci cu carena adormită în val. Lip, pleosc, lip, tentacole sugrumând noaptea, vise sângerând pe sarea mării din rană și pescarul sorbind tăcerea din cană coclită de lună,sloi de gheață în topire ,vărsând umbre lângă case rămase ascunse sub duzi fără viață. caracatița timpului se înghițise pe sine și marea, marea era una și aceeași cu zarea... Ce este patria, mamă ? Nu știu cum am urcat în
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408766607.html [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
Și strada se vede albă și moale Că o de frazelă înmuiata în lapte. Febril este aerul unde Castranii își pieptăna rădăcinile cu tot Cu cântecul flașnetarului. Pe zidul pleznit de riduri și cu afișe de circ, Glicina de bronz s-a coclit. Doar păsările libere mai ciugulesc griji Din palmele mele unse cu siropul de mentă Al primăverii în care abia am încăput. Ce vrajba contagioasă a cuprins terenul de joacă? Copiii din fașă-s adulți Și își scuipa năduful de pe scuterul
MONADE (4) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/melania_cuc_1424872314.html [Corola-blog/BlogPost/366001_a_367330]
-
cu ea. Da, lasă că mai vine ea! Vream și o căldărușă de aramă spoită, cum am văzut la popa Vanghelie, aia care o duce cântărețul Crăcănel, la Bobotează, în care oamenii aruncă banii. Fierbi în ea orice fiindcă nu coclește. Și ce mânuelnică e!” - Dacă o momiși cu ciorbă de găină, mai trece ea pe aici. O să-ți și descânte, să-ți dea în bobi și să-ți citească norocul în cărți sau în ghioc. Dar, vezi să nu te
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496147798.html [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
adune în străfulgerarea galopului unui cal lumină din ochii peștilor amăgiți de undițe aruncate din bărci cu carena adormită în val. Lip, pleosc, lip, tentacole sugrumând noaptea, vise sângerând pe sarea mării din rană și pescarul sorbind tăcerea din cană coclită de lună,sloi de gheață în topire ,vărsând umbre lângă case rămase ascunse sub duzi fără viață. caracatița timpului se înghițise pe sine și marea, marea era una și aceeași cu zarea... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Caracatița timpului, poem
CARACATIŢA TIMPULUI, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Caracatita_timpului_poem_de_al_florin_tene_1378871304.html [Corola-blog/BlogPost/366000_a_367329]
-
FEMEIE! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 365 din 31 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Motto: Dansează, cântă și iubește! Pe toți să-i prinzi, de vrei, în clește. Să nu mai plângi, că plângi degeaba, Căci timpul va cocli arama! Nu plânge, draga mea, femeie! Căci pentru tine-au scris condeie, Atâtea genii, frunți rebele, Te-au priponit pe cer, în stele, Atâtea minți înaripate, Din lipsă de activitate, Te-au văduvit de sentimente, În marmoră, pe postamente. Ți-
NU PLÂNGE, DRAGA MEA, FEMEIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nu_plange_draga_mea_femeie_.html [Corola-blog/BlogPost/350994_a_352323]
-
cânepă din pod, ochii ca două pete albe, buzele ating apa prea repede și mâlul de pe fund face explozie, schimb locul, sărut apa și văd cum gângănii mărunte se împrăștie în toate părțile prin apa nemișcată, sorb, un gust de coclit, de fier, de cauciuc, de amar și durere mă inundă dar sorb, înghit, sorb, înghit... Mă ridic. Vara lâncezește între miriște și cer, un avion lasă deasupra două șanțuri albe, ca în oglindă, aud ticăitul soarelui care se mută puțin
CÂNTEC de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/vasile_dumitru_1411710512.html [Corola-blog/BlogPost/341111_a_342440]
-
Și sunetul va fi pierit demult, Iar cântecul s-o pierde în tumult, Când zgomotul urechea o astupă. De va plesni și firul din arcuș, Vor răguși toți îngerii și sfinții, Cum balamaua scârție în uși Și în sertare se coclesc arginții, Iar fructele prea verzi de corcoduș Ne strepezesc și sufletul și dinții. MONOPOL Această iarnă are-aceeași formă Ca orișicare glaciară eră, Iar soarele de foc, în cer, preferă Bulgăre de zăpadă să ia formă. Ghețarii arctici, albi, se tot
IARNA ( SONETE ) de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1455020081.html [Corola-blog/BlogPost/362414_a_363743]
-
Au gânduri de prădăciune. Minciuna-i unsă cu„miere”... Lunecăm cu ea la vale. Simt cum al său gust de fiere, Amărăște totu-n cale. Dezbinatu-s-au românii Depănând fuiorul urii, Ce le-a otrăvit plămânii, Și le-a coclit cerul gurii. Prinsă-n dansul ei besmetic A înebunit trădarea. Prin urletul său profetic, Naște-n suflet răzbunarea. Cu petice măsluite, Cârpită-i economia. În comisii învechite, Și-a găsit loc corupția. Am așteptat un miracol Prin acea privatizare. Banul
NE DAU OCOL HOITARII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1415927365.html [Corola-blog/BlogPost/376833_a_378162]
-
adune în străfulgerarea galopului unui cal lumină din ochii peștilor amăgiți de undițe aruncate din bărci cu carena adormită în val. Lip, pleosc, lip, tentacole sugrumând noaptea, vise sângerând pe sarea mării din rană și pescarul sorbind tăcerea din cană coclită de lună,sloi de gheață în topire ,vărsând umbre lângă case rămase ascunse sub duzi fără viață. caracatița timpului se înghițise pe sine și marea, marea era una și aceeași cu zarea... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Caracatița timpului / Al
CARACATIŢA TIMPULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caracatita_timpului.html [Corola-blog/BlogPost/357159_a_358488]
-
de rugat pe Maica Florilor de Mai ...trece vremea - trece vremea - trosnesc grinzi: au rămas din mine doar cioburi de-oglinzi *** VREMEA DREPTĂȚII suntem - cu toții - doar buni de păcălit augustinproștii - claunii din reclamă: am obosit mortal și gura s-a coclit timpu-i ca dracii-și schimbe sânge-n zeamă! nu am dat geană-n geană - toată viața de-atât nedrept și-atâtea umilințe... e-o mână ce vă strânge gâștireața: sunt eu și-o stea - leproase conștiințe! nu veți scăpa nici
SOLUTIA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 by http://confluente.ro/Solutia.html [Corola-blog/BlogPost/344167_a_345496]
-
-mbobocească timid sub coroane de frunze reclamând imunitate vis-à-vis de adulți În mintea ei măicuța gândea la iubirea eternă a cavalerilor din hrisoave cu praf, la iubirea imaterială născută în formatul pe care-l știa din cărți - În tăcere-aștepta metalul coclit pentru costume din carton și zale. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Gata să iasă din casă, Domnișoara Jackie se arăta acră ca o agrișă Cu ochi-ncrucișați măicuța-i spusese: Azi ai examen, să nu fii
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368439114.html [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
Toate Articolele Autorului PRUNDIȘ N-avem cu moartea nicio legătură, Atâta timp cât spiritul e viu, Nu e nici întuneric, nici târziu, În inimi dacă-i dragoste, nu ură. Tristețea-i surghiunită în pustiu, Coșmarul, nopțile nu ni le fură, Mândria se coclește în armură, Eu, doar o clip-aș vrea să îți mai fiu, O stea pe cerul din privirea-ți caldă Și luna, cu misterul ei, rotundă, O piatră pe prundiș, pe care-l scaldă Grăbită, în pârâul limpede, o undă
PRUNDIŞ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1464725936.html [Corola-blog/BlogPost/369252_a_370581]
-
mâloase, cuvinte slobozite din condei cu osârdie ridică vălul de uitare - truda și jertfa și-osâdia înaintașilor cioplitori în lemn, mânuitori de țapine de andrele, de războaie de țesut hașurate în file de hronic precum tâmpla brăzdată a seniorului de-arama coclită feluritelor servituți - a arenda cu folos o bună bucată de timp peste care stă tolănită veșnicia pentru a se primeni cu sevele gliei Suferința și credința pentru dascăl sunt răni-făclii ce luminează cărările lumina trudei deretică întunericul din noi și
RĂBOJ PRIN VREMI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Raboj_prin_vremi_.html [Corola-blog/BlogPost/359605_a_360934]
-
simțită prezența: ”semințele germinate străpungeau carnea maturată de ploi / simțise rădăcinile fragede hrănindu-se din atâtea adevăruri / iar deasupra înverzea o grădină / se întreba când va ajunge să pipăie frunzele proaspete /răsfirate pe crengi întortocheate ajunse la ceruri / fiindcă jos cocleau în lutul rece transpirații nocturne / ignorat arătătorul arăta cu încăpățânare / spre unde ” ( Mirela Orban / Ce bine că mâinile nu-i erau reci). Expresiile poetice, metaforele reflexive, conturează imaginea unui poet profund, adesea ”neînțeles și singur/ pribeag într-o lume / naufragiată
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1479591868.html [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
Km 0+000 (DS 42) - 0+60 (Mierlă I.); Lungimea drumului L = 60 ml; Lățimea părții carosabile l = 6 ml"; - la poziția nr. 46, coloana 3 "Denumirea bunului" va avea următorul cuprins: "Drum stradal DS 45 Văleni (Ulița de la cișmeaua Coclea)", iar coloana 4 "Elemente de identificare" va avea următorul cuprins: "Origine și Destinație: Km 0+000 (DS 42 - ajunge la Nicolescu Ion ) - 0+267 (Tenea D.); Lungimea drumului L = 267 ml; Lățimea părții carosabile l = 5 ml"; - la poziția nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219002_a_220331]
-
1. Dumitru Lungu 2. Marilena Holom 3. Ana Poteca. D. Fondul Proprietății Private IV - Muntenia, cu sediul în București: - Consiliul de administrație: 1. Ionel Blaga - economist 2. Aurel Dochia - economist 3. Napoleon Pop - economist 4. Dragoș Stănescu - economist 5. Sorin Coclitu - economist 6. Bujor Bogdan Teodoriu - economist 7. Mihai Iordache - inginer. - Comisia de cenzori: Titulari: 1. Virgil Carbunescu 2. Constantin Topciu 3. Ion Tarbujaru. Supleanți: 1. Gheorghe Vilceanu 2. Georgeta Zeicu 3. Nicolae Dobran. E. Fondul Proprietății Private V - Oltenia, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109923_a_111252]
-
Popescu Constantin Marian. Articolul 12 Se conferă Ordinul Meritul Sanitar în grad de Comandor, cu însemn de război, domnului locotenent-colonel Lepădat Gheorghe Mircea-Lucian. Articolul 13 Se conferă Medalia națională Serviciul Credincios clasa I, cu însemn de război, domnului plutonier adjutant Coclea Ion Nicu. Articolul 14 Se conferă Medalia națională Pentru Merit clasa a III-a, cu însemn de război: - domnului caporal (a) Apostol Duță Constantin; - domnului caporal (a) Baicu Gheorghe Marius-Anton; - domnului caporal (a) Ciobanu Ștefan Lucian; - domnului caporal (a) Manolache
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166197_a_167526]
-
1. Dumitru Lungu 2. Marilena Holom 3. Ana Poteca. D. Fondul Proprietății Private IV - MUNTENIA - cu sediul în București: - Consiliul de administrație: 1. Ionel Blaga - economist 2. Aurel Dochia - economist 3. Napoleon Pop - economist 4. Dragoș Stănescu - economist 5. Sorin Coclitu - economist 6. Bujor Bogdan Teodoriu - economist 7. Mihai Iordache - inginer. - Comisia de cenzori: Titulari: 1. Virgil Carbunescu 2. Constantin Topciu 3. Ion Tarbujaru. Spleanti: 1. Gheorghe Vilceanu 2. Georgeta Zeicu 3. Nicolae Dobran. E. Fondul Proprietății Private V - OLTENIA - cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/108172_a_109501]
-
să-și mai ridice cupele. Părea oricum prea târziu. Trebuia să faci detectivistică printre blocuri ca să dai de biserici și case. Împreună cu Maria, umblam răbdători prin șantiere, treceam de cuvele înghesuite în care, în miros de prăjeală și rufe ude, cocleau avortonii socialismului, ocoleam mormanele de PFL, ferindu-ne de pensionari, muncitori în izmene și femeile lor care arătau ca Marian Nistor, și-ajungeam la capătul betonului; ne scuturam noroiul de pe cizme și-o porneam pe străduțe. Era ca și cum ai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pernele dolofane și răcoroase (exact cum îmi plăceau mie) și-o plapumă stufoasă de lână. Ultimul pe listă rămăsese șifonierul, sprijinit pe șase picioare în formă de gheare: o arătare masivă, astupând jumătate din cameră, în așteptarea evacuării. În mijlocul ei coclea o oglindă întinsă până în tavan, atacată sub geam de fractalii oxizilor; steluțele și ferigile coroziunii curgeau din toate cele patru colțuri, ca un acid turnat cu pipeta sub retină. Fantoma asta imobiliară zburase cu totul pe geam, în miros de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de flăcări îndreptat spre un pericol imediat. Căldura emana din zeci de-aruncătoare de flame, topind plasticul și pulverizând moleculele betonului și-ale erudiției. Printre Facultatea de Litere și cea de Arhitectură, în bezna complice a felinarelor, plutea un aer coclit de nefrită și învățătură. Cineva (municipalitatea, conducerea Facultății sau poate doar un trecător cu inițiativă) avusese ideea să atenueze proporțiile dezastrului, așa că trotuarul de la Litere fusese spoit cu clor și var stins. Acum, toată clădirea părea atinsă de icter: brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
prima biserică din jud. Fălciu slujba era la Catavasii; credincioși puțini; alu(ngați nu) veneau. Preotul stătea În fața Sf. Proscomidii pe un scaun cu totul distrat și fără pic de evlavie. În Sf. Potir nu era nimic, sub motiv că coclește. În a doua parohie slujba de la Catavasii. Preotul lipise lumânarea aprinsă de Sf. Evanghelie și rezemat de Sfânta Masă stătea de vorbă cu un credincios În completă inconștiență de unde se află și ce săvârșea. Pe Sf. Epitaf de pe Sf. Masă
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
sat. Lanternele, cum am avut cinstea să-ți mai spun, erau obiecte de mare preț. Funcționau cu niște baterii pătrate, cu două lame de tinichea În prelungirea electrozilor. Erau foarte proaste, țineau puțin și curgea din ele o zeamă care coclea mecanismele lanternei. Când le cumpăram de la Cooperativă, adesea pe ouă furate din cuibare, aveam grijă să le Încercăm. Lipeam limba de cele două lame de tinichea. Dacă ne ustura nițel, Însemna că aveau curent În ele; dacă nu, ceream altele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
unor așteptări nearticulate, ce călătoreau prin mediu în ronda lor silențioasă, hămesite de împlinire. La fel de docil ca brățara împinsă de deget, mintea băiatului intră în cercul necesității ce o revendica imperios. Apucă atunci poigné-ul îngăduitor de vizavi și împinse brățara coclită de cupru în sus, către el, de-a lungul buchetului de degete șui și fremătătoare ca o anemonă de mare. Podoaba era mult prea mare pentru mâna pe care ajunsese, dar când atinse pielea femeii, metalul deveni la fel de maleabil ca
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și-aprinde țigarea de la/ brichetă./ O cerșetoare deschide ușă-n văzduh./ Intrăm cu capete descoperite./ În jurul meselor de diamant,/ zarafii cântăresc nemurirea./ Dar sub tumuli dorm regii înfrânți/ de istorie. Umbrele lor jalnice/ se topesc sub pietre. Coroane de aur/ coclesc sub vălul vremii. Din cronici,/ crengi de laur se vestejesc pe rând...792. Și totuși sentimentele integrează calea adevărului în mister, iar neliniștea creată universului din noi e plenitudine și vid în același timp. Chiar Sfântul Paul desemnează bine pasiunea
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]