74 matches
-
apoi tac o vreme, ascultă și iar încep... Primii cocoși se aud cântând... S-a intrat în a doua zi de „Probejenie”, cum se mai zice zilei de Înălțarea Domnului. Când berzele se pregătesc să se călătorească, după ele urmând cocoarele, apoi gâștele sălbatice... toate păsările călătoare... Se zice că: „Vara se călătorește”. Hm ?!, îmi zic în gând... și oamenii se călătoresc...Viața-i o călătorie..!” Capitolul II „DE-AR FI MOLDOVA-N DEAL LA CRUCE...” Duminică, 20 august... Zi fierbinte
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cruce, De trei ori pe zi m-aș duce. Dar Moldova-i prea departe, Nu poți merge fără carte. Cartea n-are cine-o face, Că primaru’ nostru zace...” Cântau elevii seminariști, în seara aceea, cu tânguire în glas de cocoare...cântau răscolitor, cântau sfâșietor de jalnic...Cântul lor înălțându se unduios spre cer ca o rugăciune. Dar gândul tiranic nu-i lăsa... „rușii au rupt frontul la Iași..” „... Să cântăm pentru Moldova !.. Să cântăm pentru cei rămași..!”, se îndemnau ei
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ce. Un cârd de gâște sălbatice acoperea cerul de deasupra, alunecând către miazăzi pentru iernat. „ Asta înseamnă că a venit vremea toamnei..!”, murmură careva mai mult șoptit. După o vreme, tot el continuă cu o tristețe care-i sfâșie sufletul. Cocoarele, în toamna asta, oare, nu s-au mai călătorit ?!.. întreaga-i ființă prefacându-i-se ca într-un strigăt de durere.. Sărmanele păsări, ale cerului, unde s-or fi adăpostit..?!”, abia șopti.. Pe cer, deasupra, găgăitul ascuțit se apropia tot mai mult
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
lipească de ea. Cocoloș Se spune că-i mare păcat de cel ce pune cocoloș de brînză pe jaratec, că se umflă ugerul oilor. Cocor Cîte cucoare îi vedea primăvara întîi, atîtea chite* de cînepă ai să faci. Cînd vezi cocoare întîi, să le numeri cîte sînt, că atîtea chile* de grîu ai să faci în acel an. Cînd trec cocoarele, copiii înfig cuțitul în pămînt, apoi se dau de-a berbeleacu’ - și astfel le opresc și le fac de-și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se umflă ugerul oilor. Cocor Cîte cucoare îi vedea primăvara întîi, atîtea chite* de cînepă ai să faci. Cînd vezi cocoare întîi, să le numeri cîte sînt, că atîtea chile* de grîu ai să faci în acel an. Cînd trec cocoarele, copiii înfig cuțitul în pămînt, apoi se dau de-a berbeleacu’ - și astfel le opresc și le fac de-și pierd drumul. Dacă se numără cucoarele cînd vin primăvara sau se duc toamna în alte țări, apoi ele nu mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Maxim Gorki” din Moscova (1960). Debutează în 1935, la revista școlară „Crenguța” din Bălți, colaborând apoi la „Poetul”, revista lui Iorgu Tudor. După al doilea război mondial publică la Chișinău câteva culegeri de poeme și poezii: Casa cântecelor (1952), Vin cocoarele (1961), Pasărea măiastră (1969), Ancore (1977), Înțelepciunea zăpezilor (1982) ș.a., precum și volume adresate copiilor. Versurile scrise de S. sunt puternic marcate de tematica și de clișeele ideologice și stilistice ale timpului. Unele sunt dedicate limbii române, lui Mihai Eminescu ori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289892_a_291221]
-
de cât reprezentative fiind, totuși, cum remarcă Mihai Cimpoi, „absolvite de schematism, în perimetrul formulei romantice”. SCRIERI: Casa cântecelor, Chișinău, 1952; Mărioara - copiliță într-o zi la grădiniță, Chișinău, 1954; Vara furată, Chișinău, 1957; Cu mămica împreună, Chișinău, 1958; Vin cocoarele, Chișinău, 1961; Buciume, Chișinău, 1964; În razele inimii, Chișinău, 1964; Meditare, Chișinău, 1966; Treptele anilor, Chișinău, 1968; Pasărea măiastră, Chișinău, 1969; Fir roșu, Chișinău, 1971; File de destin, Chișinău, 1974; Avalanșa, Chișinău, 1975; Ancore, Chișinău, 1977; Ce vacanță minunată!, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289892_a_291221]
-
cu cumpănă, ca brațul unei fantasme sau ca catargul unei corăbii înecate. Din când în când se vede o cireadă de vite căutând pășune, păscute de-un om călare. Încolo nu se mai vede nici o ființă viețuitoare, doar câte o cocoară or vreun cocostârc singuratec care se leagănă într-un picior pe vro mlaștină acoperită c-o coajă de natron sau câte un uliu care sus, din aer, caută pradă. Cea mai adâncă tăcere domnește în pustiu și, dacă o-ntrerupe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Sozialdemocrat”, „The Industrial Union Bulletin” și chiar din „România muncitoare”, V.s. își manifestă solidaritatea cu mișcarea socialistă din Ungaria, Austria, Franța, Marea Britanie, Canada, China. Interesul pentru literatură se reduce la înscrierea în sumar a unor versuri de D. Th. Neculuță (Cocoarele, Înainte, La Steaua, inedite), I. Minulescu (O, nu te apropia de mănăstire), F. Aderca (In Amore), B. Nemțeanu, Barbu Lăzăreanu, la câteva schițe ale lui I. C. Vissarion (Ciorba de găină, Pozitiv), la traduceri fragmentare din proza lui Maxim Gorki (Orologiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290566_a_291895]
-
în străinătate. Lipsit de suflu liric intens, apelează la pretexte epice pentru surprinderea unor stări de spirit excepționale; cîteodată experiența îi reușește, precum în Sosesc, poezie scrisă imediat după ajungerea în Italia, transpunere sub cerul italic a melancoliei dunărene: „Sosesc cocoarele, sosesc,/ De după deal de țintirim,/ Iar anii trec, copiii cresc,/ Se schimbă tot ce-i omenesc,/ Și noi îmbătrînim.// Mi-aduc aminte ca acum/ Cînd alergam cu capul gol/ Prin prăfaria de pe drum/ Și cînd ardeam cărțile scrum/ Și școalei
Scriitorul politicos: Duiliu Zamfirescu (fragment) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5970_a_7295]
-
cu acoperișurile în unghiuri dintre cele mai năstrușnice. Îmi vin în minte pagini din Alecsandri ca replică la ceea ce, surprins, vedeam! (...) Forma bizară a acelor locuințe, printre care se înalță o mulțime de cumpene de fântâni, ca niște gâturi de cocoare uriașe; urletul câinilor ce alergau pe sub garduri; ciocănitul berzelor care-și dau capul pe spate la razele lunii și, într-un cuvânt, amestecul acela de umbră și de lumină, care dă lucrurilor o privire fantastică, mă făcură să mă cred
Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
coaptă, a cărei frumusețe ajunge deplină în crugul toamnei, când, plină de funigei se revarsă peste dealurile albastre ademenindu-te cu trena-i ̀învăluitoare. Atunci, privind în zare acolo unde se cerne duhul luminii vei visa la călătorii, precum cocoarele și inima îți va da ghes să te pierzi ̀în păienjenișul potecilor ce te cheamă fără zăbavă... Din cronici și legende vei afla că aici înaintașii au lăsat urme adânci; urme ce așteaptă să le descoperi... Să pornim deci
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
adaugă el. Toate aceste frământări interioare l-au obosit. Era târziu, trecuse de miezul nopții. Era ceasul tainelor... al viselor... al somnului adânc... Într-o marți spre miercuri, în noaptea înspre Sf. Dumitru... ... Se făcea că un zvon tânguitor de cocoare venea din cer... O cocoară se desprinse din cârd si întră în cameră, prin perdele fără a le văluri. Era atât de înalt, cu gâtul și picioarele atât de lungi și subțire... încât se amestecă cu celelalte figuri de lumini
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
interioare l-au obosit. Era târziu, trecuse de miezul nopții. Era ceasul tainelor... al viselor... al somnului adânc... Într-o marți spre miercuri, în noaptea înspre Sf. Dumitru... ... Se făcea că un zvon tânguitor de cocoare venea din cer... O cocoară se desprinse din cârd si întră în cameră, prin perdele fără a le văluri. Era atât de înalt, cu gâtul și picioarele atât de lungi și subțire... încât se amestecă cu celelalte figuri de lumini și umbre de pe pereți. Din
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
trăsătură incognoscibilă din fiecare din noi!” a mai spus vocea. - Dar, eu vreau să înțeleg visul!... murmură Iorgu. - Să-ncercăm să-l tălmăcim!... îi șopti vocea. Dar, pe fiecare element în parte, nu ca un tot, că nu se poate. Cocoară zburând, dacă visezi, simbolizează aspirații, dorințe și chiar sufletul ce se înalță spre Ceruri... reprezintă capacitatea de percepție a valorilor spirituale, căutări... cunoaștere etc. Cocorul este mesagerul zeilor... prin el se realizează comunicarea cu zeii!...” i-a mai spus vocea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
-o într-o cămașă peticită. Soarele încălzește cu tot mai mult elan pământul din care se înalță abur moale. În livezi, pomii au înmugurit și în curând să înflorească. De câteva zile, au sosit berzele. Deunăzi, am admirat cârduri de cocoare care veneau în unghiuri pe cerul albastru. Toate animalele s-au trezit la viață: din bârlogul său iese anevoie ursul. În bălțile albastre și însorite peștii își vor depune în curând icrele. Oamenii se bucură mult de sosirea primăverii, dar
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
încep a mă gândi la primăvară. Iarna trăim, da’ ne cam înădușim... Așa-i și Iana mea... zbiară după soare de primăvară, nu altceva!... Faliboga se îngrămădi mai bine lângă horn. Mihalache Prescurie zise: —La primăvară vine și cuconașu... odată cu cocoarele... Faliboga dădu din cap și oftă: — Oi, frumosu-i când se topesc omăturile și rămân lanurile verzi ca buraticul, și se suie ciocârlia la ceruri cântând... Curg din toate părțile pâraie... parcă-s de spumă... și miroase nu știu cum... dulce... Și Alba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
noi călări la arat, ș-apoi îmi vorbea el despre toate. — Cine știe unde-a fi fiind și țara asta! zise Niță. Apoi dacă-i la Marea... grăi Mihalache Prescurie, atuncea-i tocmai la capătul pământului, acolo unde se duc rândunelele și cocoarele... Da’ eu mă mier cum de se pot duce oamenii tocmai acolo... —Bine... răspunse Faliboga. În ziua de azi sunt trenuri și te duci ca gândul... Tăcură iar. Niță Lepădatu întrebă apoi: —Și oare oamenii pe-acolo trăiesc mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pe flori de mac, În gutui un cocoșel Lângă poartă un vițel. PE ARIPI DE PRIMĂVARĂ Primăvară, primăvară Aduci bucurie-n țară Înverzești câmpiile Și gonești vânturile. Înflorești copacii goi Și-aduci cucul în zăvoi. Limpezești izvoarele Și se-ntorc cocoarele. Vine rândunica-n țară Pe aripi de primăvară. Duduie tractoarele Ce ară ogoarele.
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
Și plină de recunoștință Îi spuse: “mulțumesc frumos”. E primăvară! Un ciripit voios se-aude-n vale. E vocea primăverii. A sosit! În coruri mii și mii de rândunele Îți spun cu toate-un dulce “Bun venit!” Spre orizont doar cârduri de cocoare Au înnegrit al cerului senin, Venind în țara noastră unde iarăși Albastrul cerului de soare-i plin. Trezită e natura iar la viață Iar pomii toți acum au înflorit. Mireasma lor învăluie natura. Primăvară dulce, “Bine-ai venit!” Ai readus
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
trăiește obsesiile în chipul cel mai natural cu putință, în însăși alcătuirea cea mai intimă a ființei sale": " Da, a fost roșu pământul,/ și roșu ogorul!/ De atunci au trecut doar două decenii și anii/ Țipând pe sus/ Ca triunghiul cocoarelor toamna/ În luptă cu vântul/ Cum ați putea uita,/ Bătrânii mei țărani/ C-a fost roșu pământul." Ion Brad îl invocă pe Iancu, al cărui cântec este aprins ca o dacică vatră", cutremurată/ "Nemuritoare": "Măria-ta, Iancule, tată,/ Cântec, tragic
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a crengi,/ redevenind copaci, pornind cu frunze". Același motiv îl descoperim și în "Dans de fecioare", în care ni se dezvăluie un dans al ielelor cu chipul de stea, cu trupul de alge, cu părul despletit ca o "zburare de cocoare". Există în volum un peisaj ușor fantastic, trecut prin istorie, un peisaj folosit drept cadru pentru evocarea copilăriei cu o undă de părere de rău. "Amurg cu diavoli", Rara fericire de primăvară", "Izvorul" descoperă lumi cu peisaje halucinante. Dialogul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Explică scrierea cu cratimă în: te-a crescut sărut-o 13. Scrie o compunere cu titlul: Un înger păzitor: mama *Sugestii de lectură: Citiți poeziile Mama, de Nicolae Labiș și Mama, de George Coșbuc. Se dă textul: Șiruri negre de cocoare, Ploi călduțe si ușoare, Fir de ghiocel plăpând, Cântec îngânat de gând, Sărbătoare... Zumzet viu prin zarzări. Oare Cântă florile la soare? Că pe crengi de floare pline Nu știi: flori sunt, ori albine? Pentru cine?... Pentru tine, primăvară, Care-aduci
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
versificație respectate cu rigoarea clasică oferă poeziei șansa memorizării. Muzicalitatea versurilor nu poate fi ignorată. In pastelurile lui V. Alecsandri găsim o ilustrare imagistică a tututror anotimpurilor, probabil că poetul și-a proiectat o asemenea viziune. Și primăvara („Oaspeții primăverii”, „Cocoarele”) și vara („Concertul În luncă”, „Secerisul”, „Cositul”) și toamna („Toamna țesătoare”) Își găsesc imaginile specifice, dar iarna este un anotimp „fascinant” (poate indus de o anumită stare maladivă?). Coșbuc nu detestă iarna, dar pe V. Alecsandri Îl Înfioară. De aceea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]