23 matches
-
dar și doamnelor profesoare care s-au ocupat de pregătirea lor pentru acest eveniment! Mulțumiri dlui. Alex Marinescu pentru prezență și susținerea unui minunat concert la pian, adaptat subiectului general al volumului de versuri! Mulțumiri membrilor Ansamblului de dansuri experimentale "Coconițe" din Iași, pentru reușitul program oferit publicului numeros prezent la această lansare de carte, care a marcat debutul meu publicistic în poezie! Mulțumiri dlui. Viorel Pîrligras din Craiova, pentru realizarea unei impresionante coperte de carte! (reamintind că domnia sa este autorul
SCRISOARE DE MULŢUMIRE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1032 din 28 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Scrisoare_de_multumire_marian_malciu_1382959485.html [Corola-blog/BlogPost/347096_a_348425]
-
la serviciu cu doamna Radeș că mă invită afară să nu ne audă nimeni și-mi propune să mă culc cu ea, Mi-a spus ca soțul ei a îndemnat-o să facă acest gest. Am refuzat și era o coconiță foarte sexi. Aurel mi-a spus că a venit și la el și a refuzat-o și el. O altă întâmplare. Consilierul nostru juridic era avocatul Bulău, un tip „bine” cu mare trecere la cucoane, îngânfat că nu îi ajungeai
AM FOST CONTROLOR ECONOMIC... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Am_fost_controlor_economic_.html [Corola-blog/BlogPost/350798_a_352127]
-
pentru a se ocupa de toate cele necesare. Dar nu oricum, ci respectând instrucțiunile trimise odată cu banii și chiar foița cu hainele ce trebuiesc croite, așa cum doresc ginerele și mama sa. Politețea dusă la extrem îmbracă această rugăciune: „te rog coconiță, aducând banii, rugăm pă dumneata ca să binevoiți a lua osteneală a face aceste haine după foaia ce să trimisă dumneavoastră, pentru care foarte rugăm pă coconița ca să binevoiască a face nește haine. Și să ne ierți coconiță de supărarea ce
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
doresc ginerele și mama sa. Politețea dusă la extrem îmbracă această rugăciune: „te rog coconiță, aducând banii, rugăm pă dumneata ca să binevoiți a lua osteneală a face aceste haine după foaia ce să trimisă dumneavoastră, pentru care foarte rugăm pă coconița ca să binevoiască a face nește haine. Și să ne ierți coconiță de supărarea ce facem dumneavoastră. Și mai rugăm pă coconița de va alege conurile de la biniș și alale giubeli, căci să prăpădesc fețele. Și hainele miresei să se facă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rugăciune: „te rog coconiță, aducând banii, rugăm pă dumneata ca să binevoiți a lua osteneală a face aceste haine după foaia ce să trimisă dumneavoastră, pentru care foarte rugăm pă coconița ca să binevoiască a face nește haine. Și să ne ierți coconiță de supărarea ce facem dumneavoastră. Și mai rugăm pă coconița de va alege conurile de la biniș și alale giubeli, căci să prăpădesc fețele. Și hainele miresei să se facă bune... că destui bani sunt.“ Scrisoa ea este completată cu salutări
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
binevoiți a lua osteneală a face aceste haine după foaia ce să trimisă dumneavoastră, pentru care foarte rugăm pă coconița ca să binevoiască a face nește haine. Și să ne ierți coconiță de supărarea ce facem dumneavoastră. Și mai rugăm pă coconița de va alege conurile de la biniș și alale giubeli, căci să prăpădesc fețele. Și hainele miresei să se facă bune... că destui bani sunt.“ Scrisoa ea este completată cu salutări și urări de sănătate transmise familiei, adică dumnealui paharnicului, plus
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
familiar, închipuindu-și un auditoriu complice, care face haz de adversarii imaginari. Spirit satiric, observator de moravuri și tipuri umane, autorul era un mare amator de „caractere” și „fiziologii” de factură clasică. Cele câteva portrete realizate în Bată-te Dumnezeu! (Coconița Drăgana), Coconul Drăgan, Domnul Sarsailă autorul și numeroase altele răspândite prin scrierile politice sau memorialistice pun în valoare mijloace remarcabile: caricatura rapidă, umorul popular, bogăția vocabularului, spontaneitatea replicii. „Fiziologistul” are un fel de jubilație răutăcioasă în contemplarea tipului social care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
clasic, fabule, satire, adică specii cultivate în c. Compoziția unor piese lirice, inclusiv a pseudobaladei Zburătorul, capodopera poeziei heliadești, învederează o tendință de structurare clasică. Propensiuni în aceeași direcție există și în proza scriitorului, în fiziologii mai ales (Coconul Drăgan, Coconița Drăgana), iar Domnul Sarsailă autorul e considerată de unii comentatori un pamflet antiromantic. Prin „fundamentele teoretice ale artei sale”, afirmă D. Popovici, Heliade e „legat de clasici”, iar în creația poetică „el se plasează [...] sub influența scriitorilor romantici și preromantici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
mea. Măriuca plecă Încet pe ușă afară, consternată a mă vedea așa cum nu mă văzuse niciodată; iar fata, privind până atunci năucită și la unul, și la altul, ca neve nindu-i a-și crede ochilor, ieși repede și speriată după coconița cea frumoasă, sugrumată de un plâns abia stăpânit. Prietenul P.G. era Însurat cu o mlădiță de coconiță din cel mai bun neam moldovenesc, pe care o adoram pentru frumoasele ei virtuți de soție și de mamă, pentru sveltețea trupului ei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fata, privind până atunci năucită și la unul, și la altul, ca neve nindu-i a-și crede ochilor, ieși repede și speriată după coconița cea frumoasă, sugrumată de un plâns abia stăpânit. Prietenul P.G. era Însurat cu o mlădiță de coconiță din cel mai bun neam moldovenesc, pe care o adoram pentru frumoasele ei virtuți de soție și de mamă, pentru sveltețea trupului ei rasat, pentru blândețea spiritului și dulceața glasului ei cald și prietenos. Dar Într-o seară de vară
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
K.) Timpul egalității bate la ușă, dar nu toți sunt bucuroși să i-o deschidă. Dorința afirmării privilegiilor de rang îmbracă adesea forme hilare, cum ar fi disputele izbucnite prin biserici pentru primirea cu întâietate a mirului. Spune Heliade despre coconița Drăgana: „Dumneaei merge și la biserică, mai vârtos când are să arate lumii că nu cutează nici o marțafoaică să-i meargă înainte la mir. Odată s-a întâmplat una ca aceasta și s-a făcut lucrul dracului în toată mahalaua; dar
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de la adăpătoare cu doi superbi cai ungurești; cum trecea din nou, ducând două găleți pe cobiliță, Mitrana, cărând la rândul ei niște apă caldă, i-a șoptit duios, fără să mai aștepte întrebarea care țâșnea din ochii lui: «Îhî: o coconiță mică». Iar el, lăsând jos căldările pline cu apă rece, și-a făcut semnul crucii, spunând înfocat: «Să ne trăiască». Sus, pe prag, Maia, plină de ifose, o întrebă pe Mitrana: «Mai vii odată, sau muriși acolo?»“ (Cronică Muma) [...] Îți
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
noțiunea de kitsch a rămas o nebuloasă. Că este așa o dovedește și programarea, la numai o oră după ce Adrian Pintea își lua la revedere de la telespectatorii săi, a unei mostre colosale de kitsch: o emisiune de muzică populară. Câteva coconițe îmbrăcate scrobit, de la Artizanat, rujate și machiate, erau scoase la iarbă verde și puse să ne gâdile plăcut auzul. Dimineață se treziseră, își băuseră tacticos cafeluța, cu degetul mic ridicat, se duseseră apoi la coafor, săși reînnoiască permanentul, pentru ca în
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
a înverzit. Mărturisea, deci, o situație tragică. Numai că pe fraga rujată a buzelor era întipărit un zâmbet dulce, atât de dulce... Folcloriștii sar lansa, probabil, în speculații - „detașarea mioritică a românului în fața morții“ etc. etc. Ei, aș! Cu siguranță, coconița noastră se gândea la „mia de parai“ pe careo câștigase duminica trecută la o nuntă. Pe scurt: ăsta da, exemplu de kitsch! Să ne mai mire că o asemenea emisiune a fost dată nu la Etno TV, ci la un
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
revarsă în cascadă, creînd spectatorilor o stare vecină cu amețeala și silindu-l pe autor să amîne sine die clarificările: Se înțelege c-a fost o încurcătură, cum se-ntîmplă totdeauna în carnaval... Ei! d-ale carnavalului! Să-mi dați voie, coconițelor, să vă isplic eu încurcătura pe larg la masă." Ce le-o fi spus Girimea femeilor la masă nu vom afla niciodată. Se întîmplă totuși, în anumite cazuri, ca - în prezența unei confuzii evidente - să nu-i percepem cu claritate
Caragiale „obscur“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7153_a_8478]
-
Bătrânele satului, punându-și țărâna pe creștet și smulgându-și puținul păr din cap, se tânguiau și jeleau ca după mort: "Aaa Au Auuu Mărelică Doamne,/ Doamne, Doamne și iar Doamne/ A murit tata Soarelui, Soarelui viteazului./ Scaloiță-Iță trup de coconiță,/ Mă-ta te cată/ Prin pădurea rară, cu inim'amară/ Prin pădurea deasă, cu inima arsă/ Prin pădurea mare, că nu te mai are/ Prin pădurea mică, lacrimi din ochi îi pică". Femeile îngreunate ale satului se dezgoliră și intrară
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
țărăniști și ei au fugit în pădure. Maria Plop a murit în pușcărie, cu maică-sa. Maria era servitoarea lor, adusă din Basarabia la 12 ani. O luase un ofițer din Corbi. Apoi, a luat-o doamna Marcu, pe urmă, coconița lui Arnăuțoiu. Eu am făcut pușcărie cu doamna lui Ion Mihalache. Țeseam covoare persane la Mislea. Țineau acolo și o călugăriță de 99 de ani, care nu mai mânca. „Îl țineau comuniștii în bâte” Eu am făcut anul trecut varianta
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Bătrânele satului, punându-și țărâna pe creștet și smulgându-și puținul păr din cap, se tânguiau și jeleau ca după mort: "Aaa Au Auuu Mărelică Doamne,/ Doamne, Doamne și iar Doamne/ A murit tata Soarelui, Soarelui viteazului./ Scaloiță-Iță trup de coconiță,/ Mă-ta te cată/ Prin pădurea rară, cu inim'amară/ Prin pădurea deasă, cu inima arsă/ Prin pădurea mare, că nu te mai are/ Prin pădurea mică, lacrimi din ochi îi pică". Femeile îngreunate ale satului se dezgoliră și intrară
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
mult! 'aide! DIDINA: ' Aide acasă! PAMPON: Frate, a fost încurcătură, înțelege. CRĂCĂNEL: Da, o încurcătură... NAE (ieșind de după paravan): Se înțelege c-a fost o încurcătură, cum se-ntâmplă totdeauna în carnaval... Ei! d-ale carnavalului! Să-mi dați voie, coconițelor, să vă isplic eu încurcătura pe larg la masă. (Crăcănel și Pampon foarte mulțumiți.) (I.L. Caragiale, D’ ale carnavalului) 1.Explică sensul expresiei subliniate: De când te pasc, gândești? 2.Motivează folosirea repetată a apostrofului în fragmentul dat. 3.Transcrie două
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
valorii, ci după acela al accesibilității. Apar, în traduceri mediocre, nesemnate, puțini autori celebri (Cehov, Jókai Mór, Gorki, Maupassant), cele mai multe texte fiind adaptări după scriitori obscuri sau pur și simplu proze anonime cu titluri precum Căutați femeia!, Dragoste pe nevăzute, Coconița schiloadă etc. Pe lângă acestea, revista mai publică articole despre viața unor personalități, maxime, anecdote, sfaturi medicale și gospodărești. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285480_a_286809]
-
Bobotează, pe la casele oamenilor, stropind-o cu agheazmă, "leagă locul" unde are copilul junghiuri și afumându-l cu petica în care s-au șters ouăle roșii, rostește: "A ieșit cuconița, / Bosconița. / Boi mândri a înjugat / Și la arat a plecat / Coconița, / Bosconița. / Și a arat cât a arat / Și cânep-a semănat / Și apoi a grăpat. / Și-a crescut cânepa mare / Cânepă mare, frumoasă, / Ca mătasea de aleasă. / Și-a trimes cuconița, / Bosconița / Douăsprezece fete / Și-au cules-o / Și-au uscat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ca scena cu slujnica țigancă: "- Neneecoo! nenecoo! fa nenecoo! - Țe-ai, psihimu! - Iote, Stanca nu va să vază de mine, ioite căzui alergând pân curte după Truică, ca să-i dau o palmă. - Faa! țoroica țe esti! De țe nu vezi di coconița, hai! Cum o sa-țu dau țințizeți la c... acus acus..." GRIGORE ALECSANDRESCU Într-o bună parte a ei, poezia lui Gr. Alecsandrescu (1810-1885) este un ecou lamartinian. "Meditația", "reveria", "armonia" în natură, religiozitatea, "rugăciunea", oceanele, imensitățile, înaltul hieratism al melancoliei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cât mi-i de bănat/ mie fără de bărbat./ Și de-acolo de-i ieși,/ să te-nsori de nouă ori/ și să-ți faci nouă feciori/ să-ți iei nouă nurori:/ cu noruța cea dintâi,/ da, să-ți faci o coconiță/ de dus apa la temniță./ Și de-acolo de-i ieși,/ Tu să-ți umbli a coldui/ și la mine de-a veni;/ dar și eu te-aș milui/ cu cojița cu cea arsă,/ ce rămâne seara-n masă,/ cu
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]