287 matches
-
între o instituție publică și o entitate de drept privat, sunt, în principiu, irevocabile. Revocarea actului de către autoritatea publică emitentă reprezintă, însă, rațiunea instituirii procedurii prealabile, iar în cazul contractelor administrative aceasta este posibilă numai în favoarea entității private cocontractante, care, în calitate de persoană vătămată, poate solicita și obține revocarea contractului, nu însă și în favoarea celeilalte părți a contractului, instituția publică neputând obține revocarea actului emis de entitatea privată. Totodată, Curtea a mai reținut că, în cazul contractelor
DECIZIA nr. 90 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271162]
-
Cauza Comisia/Austria, C29/04, punctul 34, și Hotărârea din 11 mai 2006, pronunțată în Cauza Carbotermo și Consorzio Alisei, C-340/04, punctul 33), prin care sunt stabilite două condiții necesar a fi îndeplinite pentru derogarea de la condițiile concurențiale: 1) autoritatea publică cocontractantă să exercite asupra entității distincte în cauză un control analog celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii și 2) această entitate trebuie să desfășoare partea cea mai importantă a activității sale cu colectivitatea sau colectivitățile publice care o dețin
DECIZIA nr. 46 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296991]
-
care aparțin angajatorului, fără nicio culpă a persoanelor care vor fi expuse unor noi hărțuiri sexuale. ... 13. Autorul excepției consideră că este restrâns și exercițiul libertății economice prin cheltuielile pe care angajatorul trebuie să le suporte pentru a asigura părții cocontractante (salariatul) un fals drept la apărare, în condițiile în care angajatorul nu este instanță de judecată. ... 14. În sfârșit, susține că se încalcă art. 16 din Constituție, deoarece în niciun alt raport juridic (nici chiar în situația contractelor bancare, a
DECIZIA nr. 90 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287595]
-
vedere circumstanțele cunoscute părților ori preconizate de ele la un moment anume înainte de încheierea contractului sau cu ocazia încheierii contractului" (s.n. N.T.).Deși în art. 1 lit. a) nu se precizează la ce moment trebuie apreciată localizarea prin stabiliment a cocontractanților în state diferite, art.14 alin. (1) dă soluție neechivocă la momentul încheierii contractului sau anterior, în nici un caz posterior încheierii contractului, în caz de schimbare a stabilimentului. Clar precizat conform art. 1 a, câmpul de incidență al Convenției se
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
contractul de vânzare de mărfuri au la momentul încheierii sale ori anterior stabilimentele lor în state diferite, contractul lor dă loc la un conflict între legile acestor state (ori altele) și deci, se înscrie în orbita Convenției. Dar, chiar când cocontractanții nu ar avea stabilimentul în state diferite, ci în același stat, nu este exclus ca respectivul contract să dea loc la un conflict între legile unor state diferite; acest contract va fi sub incidența Convenției dacă conflictul de legi la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de a contracta, prin consecința și efectele acesteia din urmă. Într-adevăr, dacă existența și întinderea capacității de a contracta este logic să fie încadrate în statutul personal/organic, consecința incapacității este nulitatea/invaliditatea care este a contractului, nu a cocontractantului, așa încât este cel puțin discutabil dacă nu criticabil ca regimul nulității contractului (chiar pentru incapacitatea de a contracta) și efectele acesteia să fie guvernate de lex personalis/societatis iar nu de lex contractus. Oricum se creează astfel un conflict între
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sau invalidității contractului", fără a le rezerva pe cele ale nulității pentru incapacitate. Totodată, lăsând altei lex causae (lex personalis/lex societatis), regimul statutului personal, Convenția trebuia să se oprească aici cu excluziunea, consecințele nulității/invalidității pentru incapacitate nevizând persoana cocontractantului, ci contractul; cu atât mai defectuoasă este soluția Convenției, întrucât aceasta operează și o scindare inexplicabilă între regimul nulității/invalidității contractului pentru incapacitatea uneia din părți și efectele nulității. Anume, efectele nulității contractului ar fi guvernate de lex personalis/societatis
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Mușetescu, 2009, p. 39), care consideră că aceste costuri includ: costuri de tranzacționare ex ante: cele care corespund identificării prețurilor relevante, negocierii contractelor, publicității etc.; costuri de tranzacționare ex post: cele aferente punerii În aplicare a contractului, monitorizării comportamentului părților cocontractante, recuperării despăgubirilor În cazul În care una dintre părți nu respectă obligațiile asumate etc. Williamson subliniază că raționalitatea limitată a agenților și caracterul specializat al activelor se manifestă asimetric pe piață, fapt care expune firma unui comportament oportunist din partea contractanților
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
Neexecutarea de către profesionist a obligațiilor ce rezultă dintr-un contract pe care l-a încheiat generează efecte în lanț în raporturile juridice profesionale și nonprofesionale în care este implicat. Practic profesioniștii, prin contractele pe care le încheie este dependent de cocontractanții săi. Există contracte care se încheie doar între profesioniști sau între profesioniști și consumatori: contracte forțate sau de adeziune, contracte obligatorii, contracte nenumite, grupuri de contracte. În privința profesioniștilor, ca și a celorlalți participanți la raporturile juridice, izvoarele obligațiilor pot fi
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
judiciare. Este cazul contractelor de furnizare de utilități. Alte contracte pot continua sau pot fi denunțate după cum administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar apreciază că varianta respectivă este sau nu în interesul profesionistului insolvent. Alegerea practicianului în insolvență i se impune cocontractantului debitorului falit. Astfel, deși profesionistul insolvent nu își mai execută obligațiile și deși, în mod normal o asemenea conduită culpabilă ar atrage, în principiu, rezoluțiunea contractului, totuși în situația specială a insolvenței cocontractantului cel care și-a executat obligația sau
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Alegerea practicianului în insolvență i se impune cocontractantului debitorului falit. Astfel, deși profesionistul insolvent nu își mai execută obligațiile și deși, în mod normal o asemenea conduită culpabilă ar atrage, în principiu, rezoluțiunea contractului, totuși în situația specială a insolvenței cocontractantului cel care și-a executat obligația sau este pe punctul de a și-o executa nu poate opta pentru încetarea contractului ci este nevoit să continue executarea propriilor prestații. O altă categorie specială de contracte forțate sunt cele în care
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
încheiat contractul. Fac excepție contractele încheiate intuitu personae, adică acele convenții încheiate în considerația persoanei (ex: contractele de societate, depozit, împrumut, mandat, contractul cu un avocat, medic, arhitect, muzician, pictor etc.). Eroarea poate purta asupra identității (fizice sau civile) persoanei cocontractantului sau asupra însușirilor substanțiale ale persoanei, determinante la încheierea contractului. Eroarea indiferenta nu influențează nici într-un fel consimțământul și contractul încheiat. Eroarea care privește simplele motive ale contractului nu este esențială, cu excepția cazului în care prin voința părților asemenea
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
eroare, dar cealaltă parte declară că dorește să execute ori execută contractul așa cum acesta fusese înțeles de partea îndreptățită să invoce anulabilitatea, contractul se consideră că a fost încheiat așa cum l-a înțeles această din urmă parte. Condiția este ca cocontractantul să dorească să execute sau să execute contractul așa cum l-a înțeles partea aflată în eroare. În acest caz, după ce a fost informată asupra felului în care partea îndreptățită să invoce anulabilitatea a înțeles contractul și înainte ca aceasta să
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
consecințe prejudiciabile care ating fie clientul, cu care profesionistul este legat prin contract, fie "terții" (utilizatorii care nu sunt clienți direcți). Or, distincția între regimul contractual și cel delictual va justifica aplicarea unui regim sensibil diferit "terților" față de cel aplicabil cocontractanților atunci când calitatea victimei nu ar trebui să influențeze nici tratamenul aplicat făptuitorului nici indemnizația acordată persoanei lezate. În acest context se pare că se tinde către un regim autonom de răspundere civilă, deoarece nici regulile care formează dreptul comun al
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
obține ceea ce i se cuvine, diversitate explicabilă prin varietatea situațiilor juridice întâlnite 223, fără însă a exista o prezentare de ansambul sau o sistematizare a acestora în Codul civil sau în literatura de specialitate. Dacă debitorul nu își execută obligațiile, cocontractantul său poate să pună în practică diverse mijloace de acțiune. El îl poate pune în întârziere în mod formal pe debitor, uneori fiind chiar obligat să parcurgă acestă procedură 224. Dacă preferă menținerea contractului creditorul poate solicita ca acesta să
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
rate determinată uneori de lege (rată legală), alteori stabilită prin convenția părților (rată convențională). În prezent părțile au posibilitatea de a stabili convențional rata dobânzii, prerogativă conferită expres prin dispoziții legale. Cum rata legală nu este decât un procent supletiv cocontractanții pot fixa cuantumul dobânzii simple sau compuse la o rată inferioară sau superioară ratei legale. În același timp libertatea de a fixa convențional rata dobânzii nu este nelimitată. În scopul asigurării unei minime protecții debitorului, stipularea ratei convenționale este supusă
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
poate încheia acte precum lichidarea fondului de comerț . Răspunderea pentru actele și faptele prepusului, îndeplinite în limitele atribuțiilor conferite, incumbă în temeiul art. 393 C. com. însăși patronului. În consecință în cazul neîndeplinirii obligațiilor contractante, patronul are acțiune directă împotriva cocontractantului prepusului. Având în vedere această situație privilegiată art. 397 C. com. arată că "prepusul nu poate fără învoirea expresă a patronului, a face operațiuni, nici a lua parte, pe socoteala sa proprie sau a altuia, la negoțuri de natura aceluia
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
prelungire a creditelor, închirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atât timp cât aceste contracte nu vor fi fost executate în totalitate ori substanțial de către toate părțile implicate. Judecătorul-sindic trebuie să răspundă, în termen de 30 de zile, unei notificări a cocontractantului, prin care i se cere să opteze pentru menținerea ori rezilierea contractului; în lipsa unui astfel de răspuns, judecătorul-sindic nu va mai putea cere executarea contractului, aceasta fiind scopul reziliat. (2) În cazul rezilierii unui contract, o acțiune pentru despăgubiri poate
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 58 din 27 septembrie 1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării şi lichidării judiciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117421_a_118750]
-
sunt nule. ... (2) Debitorul și/sau, după caz, administratorul sunt obligați să întocmească și să păstreze regulat o listă cuprinzând toate actele și operațiunile încheiate după deschiderea procedurii, cu precizarea naturii și valorii acestora și a datelor de identificare ale cocontractanților. ... Articolul 50 (1) Deschiderea procedurii ridică debitorului dreptul de administrare - constând în dreptul de a-și conduce activitatea, de a-și administra bunurile din avere și de a dispune de acestea -, dacă acesta nu și-a declarat, în condițiile art. 33
LEGE nr. 64 din 22 iunie 1995 (*republicată*) (**actualizata**) privind procedura reorganizarii judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126265_a_127594]
-
mai putea cere executarea contractului, acesta fiind socotit denunțat. ... (2) În cazul denunțării unui contract, o acțiune pentru despăgubiri poate fi introdusă de către contractant împotriva debitorului. ... (3) Administratorul/lichidatorul va putea menține contractele de credit și va putea, cu acordul cocontractanților, să le modifice clauzele, astfel încât acestea să asigure echivalentă viitoarelor prestații ale debitorului. Modificările vor fi supuse aprobării judecatorului-sindic, care va avea în vedere dacă ele sunt atat în folosul averii debitorului, cât și în cel al averii creditorilor. ... (4
LEGE nr. 64 din 22 iunie 1995 (*republicată*) (**actualizata**) privind procedura reorganizarii judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126265_a_127594]
-
alin. (2), exceptandu-le pe cele făcute cu respectarea dispozițiilor art. 52 alin. (1) și (2) și pe cele permise expres de planul de reorganizare, sunt prezumate ca fiind în fraudă creditorilor și vor fi anulate, cu excepția cazului în care cocontractantul dovedește bună să credință la momentul încheierii actului. ... § 1. Măsuri premergătoare lichidării Articolul 111 (1) Vor fi puse sub sigilii: magazinele, magaziile, depozitele, birourile, corespondență comercială, arhiva, dispozitivele de stocare și prelucrare a informației, contractele, mărfurile și orice alte bunuri
LEGE nr. 64 din 22 iunie 1995 (*republicată*) (**actualizata**) privind procedura reorganizarii judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126265_a_127594]
-
a repatria sumele în valută (avans pentru importuri), deși aceasta nu se poate face în termenul stipulat, din cauze obiective (caz fortuit, forță majoră), care împiedică respectarea termenului de livrare prevăzut în contract. Pe de altă parte, chiar societatea comercială cocontractanta se poate afla în imposibilitate obiectivă de a respecta termenul de livrare contractual, situație care ar atrage, de asemenea, nerespectarea dispozițiilor ordonanței criticate și, prin urmare, răspunderea societății importatoare, care nu are nici o culpă. Se mai susține că în acest
DECIZIE nr. 122 din 27 iunie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV pct. 3-7 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri de intarire a disciplinei financiare a agenţilor economici, aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 12/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130927_a_132256]
-
masă creditorilor. (2) Debitorul și/sau, după caz, administratorul sunt obligați să întocmească și să păstreze regulat o listă cuprinzând toate actele și operațiunile încheiate după deschiderea procedurii, cu precizarea naturii și valorii acestora și a datelor de identificare ale cocontractanților." ... 42. După articolul 40 se introduc articolele 40^1 - 40^4 cu următorul cuprins: "Art. 40^1. - (1) Deschiderea procedurii ridică debitorului dreptul de administrare - constând în dreptul de a-și conduce activitatea, de a-și administra bunurile din avere și
ORDONANTA nr. 38 din 30 ianuarie 2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139848_a_141177]
-
2), exceptându-le pe cele făcute cu respectarea dispozițiilor art. 40^3 alin. (1) și (2) și pe cele permise expres de planul de reorganizare, sunt prezumate ca fiind în fraudă creditorilor și vor fi anulate, cu excepția cazului în care cocontractantul dovedește bună să credință la momentul încheierii actului." ... 71. Titlul paragrafului §1 al secțiunii a 6-a "Falimentul" din capitolul III "Procedura" se modifică și va avea următorul cuprins: "Măsuri premergătoare lichidării" 72. Articolele 78 și 79 se abroga. 73
ORDONANTA nr. 38 din 30 ianuarie 2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139848_a_141177]
-
masă creditorilor. ... (2) Debitorul și/sau, după caz, administratorul sunt obligați să întocmească și să păstreze regulat o listă cuprinzând toate actele și operațiunile încheiate după deschiderea procedurii, cu precizarea naturii și valorii acestora și a datelor de identificare ale cocontractanților. ... ------------- Art. 40 a fost modificat de art. 1 din ORDONANȚĂ nr. 38 din 30 ianuarie 2002 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 95 din 2 februarie 2002. Articolul 40^1 (1) Deschiderea procedurii ridică debitorului dreptul de administrare - constând în dreptul de
LEGE nr. 64 din 22 iunie 1995 Republicată**) privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142450_a_143779]