289 matches
-
Neexecutarea de către profesionist a obligațiilor ce rezultă dintr-un contract pe care l-a încheiat generează efecte în lanț în raporturile juridice profesionale și nonprofesionale în care este implicat. Practic profesioniștii, prin contractele pe care le încheie este dependent de cocontractanții săi. Există contracte care se încheie doar între profesioniști sau între profesioniști și consumatori: contracte forțate sau de adeziune, contracte obligatorii, contracte nenumite, grupuri de contracte. În privința profesioniștilor, ca și a celorlalți participanți la raporturile juridice, izvoarele obligațiilor pot fi
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
judiciare. Este cazul contractelor de furnizare de utilități. Alte contracte pot continua sau pot fi denunțate după cum administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar apreciază că varianta respectivă este sau nu în interesul profesionistului insolvent. Alegerea practicianului în insolvență i se impune cocontractantului debitorului falit. Astfel, deși profesionistul insolvent nu își mai execută obligațiile și deși, în mod normal o asemenea conduită culpabilă ar atrage, în principiu, rezoluțiunea contractului, totuși în situația specială a insolvenței cocontractantului cel care și-a executat obligația sau
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Alegerea practicianului în insolvență i se impune cocontractantului debitorului falit. Astfel, deși profesionistul insolvent nu își mai execută obligațiile și deși, în mod normal o asemenea conduită culpabilă ar atrage, în principiu, rezoluțiunea contractului, totuși în situația specială a insolvenței cocontractantului cel care și-a executat obligația sau este pe punctul de a și-o executa nu poate opta pentru încetarea contractului ci este nevoit să continue executarea propriilor prestații. O altă categorie specială de contracte forțate sunt cele în care
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
încheiat contractul. Fac excepție contractele încheiate intuitu personae, adică acele convenții încheiate în considerația persoanei (ex: contractele de societate, depozit, împrumut, mandat, contractul cu un avocat, medic, arhitect, muzician, pictor etc.). Eroarea poate purta asupra identității (fizice sau civile) persoanei cocontractantului sau asupra însușirilor substanțiale ale persoanei, determinante la încheierea contractului. Eroarea indiferenta nu influențează nici într-un fel consimțământul și contractul încheiat. Eroarea care privește simplele motive ale contractului nu este esențială, cu excepția cazului în care prin voința părților asemenea
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
eroare, dar cealaltă parte declară că dorește să execute ori execută contractul așa cum acesta fusese înțeles de partea îndreptățită să invoce anulabilitatea, contractul se consideră că a fost încheiat așa cum l-a înțeles această din urmă parte. Condiția este ca cocontractantul să dorească să execute sau să execute contractul așa cum l-a înțeles partea aflată în eroare. În acest caz, după ce a fost informată asupra felului în care partea îndreptățită să invoce anulabilitatea a înțeles contractul și înainte ca aceasta să
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
consecințe prejudiciabile care ating fie clientul, cu care profesionistul este legat prin contract, fie "terții" (utilizatorii care nu sunt clienți direcți). Or, distincția între regimul contractual și cel delictual va justifica aplicarea unui regim sensibil diferit "terților" față de cel aplicabil cocontractanților atunci când calitatea victimei nu ar trebui să influențeze nici tratamenul aplicat făptuitorului nici indemnizația acordată persoanei lezate. În acest context se pare că se tinde către un regim autonom de răspundere civilă, deoarece nici regulile care formează dreptul comun al
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
obține ceea ce i se cuvine, diversitate explicabilă prin varietatea situațiilor juridice întâlnite 223, fără însă a exista o prezentare de ansambul sau o sistematizare a acestora în Codul civil sau în literatura de specialitate. Dacă debitorul nu își execută obligațiile, cocontractantul său poate să pună în practică diverse mijloace de acțiune. El îl poate pune în întârziere în mod formal pe debitor, uneori fiind chiar obligat să parcurgă acestă procedură 224. Dacă preferă menținerea contractului creditorul poate solicita ca acesta să
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
rate determinată uneori de lege (rată legală), alteori stabilită prin convenția părților (rată convențională). În prezent părțile au posibilitatea de a stabili convențional rata dobânzii, prerogativă conferită expres prin dispoziții legale. Cum rata legală nu este decât un procent supletiv cocontractanții pot fixa cuantumul dobânzii simple sau compuse la o rată inferioară sau superioară ratei legale. În același timp libertatea de a fixa convențional rata dobânzii nu este nelimitată. În scopul asigurării unei minime protecții debitorului, stipularea ratei convenționale este supusă
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Mușetescu, 2009, p. 39), care consideră că aceste costuri includ: costuri de tranzacționare ex ante: cele care corespund identificării prețurilor relevante, negocierii contractelor, publicității etc.; costuri de tranzacționare ex post: cele aferente punerii În aplicare a contractului, monitorizării comportamentului părților cocontractante, recuperării despăgubirilor În cazul În care una dintre părți nu respectă obligațiile asumate etc. Williamson subliniază că raționalitatea limitată a agenților și caracterul specializat al activelor se manifestă asimetric pe piață, fapt care expune firma unui comportament oportunist din partea contractanților
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
poate încheia acte precum lichidarea fondului de comerț . Răspunderea pentru actele și faptele prepusului, îndeplinite în limitele atribuțiilor conferite, incumbă în temeiul art. 393 C. com. însăși patronului. În consecință în cazul neîndeplinirii obligațiilor contractante, patronul are acțiune directă împotriva cocontractantului prepusului. Având în vedere această situație privilegiată art. 397 C. com. arată că "prepusul nu poate fără învoirea expresă a patronului, a face operațiuni, nici a lua parte, pe socoteala sa proprie sau a altuia, la negoțuri de natura aceluia
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
vedere circumstanțele cunoscute părților ori preconizate de ele la un moment anume înainte de încheierea contractului sau cu ocazia încheierii contractului" (s.n. N.T.).Deși în art. 1 lit. a) nu se precizează la ce moment trebuie apreciată localizarea prin stabiliment a cocontractanților în state diferite, art.14 alin. (1) dă soluție neechivocă la momentul încheierii contractului sau anterior, în nici un caz posterior încheierii contractului, în caz de schimbare a stabilimentului. Clar precizat conform art. 1 a, câmpul de incidență al Convenției se
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
contractul de vânzare de mărfuri au la momentul încheierii sale ori anterior stabilimentele lor în state diferite, contractul lor dă loc la un conflict între legile acestor state (ori altele) și deci, se înscrie în orbita Convenției. Dar, chiar când cocontractanții nu ar avea stabilimentul în state diferite, ci în același stat, nu este exclus ca respectivul contract să dea loc la un conflict între legile unor state diferite; acest contract va fi sub incidența Convenției dacă conflictul de legi la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de a contracta, prin consecința și efectele acesteia din urmă. Într-adevăr, dacă existența și întinderea capacității de a contracta este logic să fie încadrate în statutul personal/organic, consecința incapacității este nulitatea/invaliditatea care este a contractului, nu a cocontractantului, așa încât este cel puțin discutabil dacă nu criticabil ca regimul nulității contractului (chiar pentru incapacitatea de a contracta) și efectele acesteia să fie guvernate de lex personalis/societatis iar nu de lex contractus. Oricum se creează astfel un conflict între
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sau invalidității contractului", fără a le rezerva pe cele ale nulității pentru incapacitate. Totodată, lăsând altei lex causae (lex personalis/lex societatis), regimul statutului personal, Convenția trebuia să se oprească aici cu excluziunea, consecințele nulității/invalidității pentru incapacitate nevizând persoana cocontractantului, ci contractul; cu atât mai defectuoasă este soluția Convenției, întrucât aceasta operează și o scindare inexplicabilă între regimul nulității/invalidității contractului pentru incapacitatea uneia din părți și efectele nulității. Anume, efectele nulității contractului ar fi guvernate de lex personalis/societatis
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]