22 matches
-
rockweed FUU Fucus serratus Toothed wrack UVU Ulva lactuca Șea lettuce Alge n.a.p. SWX ex Algae Seaweeds n.e.i. ANEXĂ 2 FORMAT DE TRANSMITERE PE SUPORT MAGNETIC A DATELOR PRIVIND CAPTURILE ÎN ATLANTICUL DE NORD-EST A. FORMAT DE CODAJ Datele trebuie să fie transmise sub formă de fișiere de lungime variabilă, câmpurile fiind separate cu două puncte (:). Fiecare fișier trebuie să conțină câmpurile următoare: Câmp Observații Țara Cod alfabetic (3 litere); exemplu : FRA = Franța Anul Exemplu: 2001 sau 01
jrc5361as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90530_a_91317]
-
conexiune de rețea în așteptare; - adresa NSAP care apelează cerința de conexiune de rețea în așteptare este mai lungă decât adresa NSAP apelat din cerința de conexiune de rețea în așteptare, comparația stabilindu-se pe lanțul de biți format de codajul binar preferențial al fiecărei adrese NSAP, conform definiției date în documentul ISO/IEC 8348 anexa A [Referința 10] (un lanț va fi considerat ca fiind mai lung decât unul dintre propriile sale sub-ansamble inițiale, de exemplu, "8800" H > "88" H
jrc4803as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89970_a_90757]
-
prioritate pescuitul. Totuși este posibil ca această specie să nu constituie esențialul capturii. Specia va fi indicată printr-un indice alfabetic cu 3 litere (vezi anexa I). ANEXA IV FORMAT DE TRANSMITERE A DATELOR PE SUPORT MAGNETIC A. FORMAT DE CODAJ Pentru datele comunicate în conformitate cu art. 2 alin. (1) lit. (a) din Regulamentul (CEE) nr. 2018/93 Datele trebuie să fie transmise sub formă de fișiere cu lungime variabilă, câmpurile fiind separate cu două puncte (:). Fiecare fișier trebuie să conțină câmpurile
jrc5360as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90529_a_91316]
-
imaginilor. Grupul JPEG, care a reunit cîteva zeci de experți internaționali, a publicat această normă încă din 1991. Versiunea oficială și definitivă n-a fost adoptată decît în 1992. Din punctul de vedere al proprietății intelectuale, doar partea referitoare la codajul aritmetic este brevetată, deținătorul brevetului fiind IBM. Norma JPEG nu fixează decât algoritmul și formatul de decodare. Procesul de codare este lăsat la latitudinea utilizatorilor acestei tehnologii, singura cerință fiind ca imaginea compresată să poată fi tratată de către un decodor
JPEG () [Corola-website/Science/310614_a_311943]
-
toți algoritmii de compresie cu pierderi, începe prin a decupa imaginea în blocuri rectangulare de 64 (8x8) sau 256 (16x16) pixeli. JPEG este capabil să opereze în orice spațiu cromatic, totodată cele mai bune rate de compresie sunt obținute utilizând codajele cromatice de tip luminanță/crominanță ca de exemplu YUV sau YCbCr, ținând cont de faptul că sistemul vizual uman este mai sensibil la componenta luminanță decât la componenta crominanță. Metoda cea mai simplă de a profita de slaba sensibilitate a
JPEG () [Corola-website/Science/310614_a_311943]
-
1981, 36-37. [147] GIURCĂ, GH., Aspecte metodice ale predării adjectivului în școala generală, CMRȘ, 28-32. [148] GIURCĂ, GH., Cîteva considerații privind locul adjectivului în programele și manualele pentru cl. V VIII, în: CRMȘ, p. 22-27. [149] GIURGEA, MARIA, Comunicare și codaj în perioada abecedarului, RPed, 30, nr. 3, 1981, 59-62. [150] GIURGIU, EMIL, Marin Preda: “Moromeții”, MITL, p. 102-112. [151] GIURGIU, FELICIA, Expresia “runicului” în poezia lui Lucian Blaga, MITL, p. 12 15. [152] GÎNGU, ELISABETA, Analiza literară mijloc de receptare
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și îndepărtându-se de noi81. Am lăsat la urmă complexul studiu de semantică a onomasticii ficționale al lui Yves Baudelle 82, deoarece ni s-a părut că răspunde celor mai multe întrebări. El pornește de la afirmația lui Eugène Nicole care distingea între codajul lexical al numelui propriu și funcționarea lui sintagmatică: pe de o parte, romancierul modelează vocabula onomastică în funcție de resursele limbii, pe de altă parte, el exploatează în context capacitățile expresive ale semnificantului astfel construit. Observând că studiile de onomastică literară s-
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cu conotații sărace și o sintaxă de natură utilitară. Pornind de la aceste aserțiuni, autorul identifică problemele de bază pe care le pune teoria sociolingvistică: * modul în care clasa socială reglează structura comunicării în familie și prin aceasta orientarea inițială a codajului sociolingvistic a copiilor; * modul în care clasa socială dominantă reglează instituționalizarea codurilor elaborate ca mijlocitoare ale transmiterii conținutului învățământului în școală, și, implicit, ale reproducției socio-culturale la nivelul instituției școlare. (Bernstein, B., 199638) Cum limbajul (codul lingvistic), ca principal
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
People and their Physical Settings, New York, Holt, Rinehart și Winston, 1976). Li se cere, cel mai adesea, subiecților să producă o serie de desene sau de simbolizări pe care apoi sînt rugați să le comenteze. Se procedează apoi la un codaj și o analiză semiologică și cantitativă a conținuturilor reprezentate prin imagini și a expresiilor verbale raportate la producțiile iconice. 12. Reprezentarea socială a radioactivității și evoluția ei la copiii din ciclul primar din Napoli " Imediat după difuzarea în Italia a
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ușoară și permite obținerea unei liste de cuvinte care constituie sistemul categorial al unei reprezentații. Munca de analiză are ca finalitate o mai bună cunoaștere a naturii și structurii asocierilor printr-o abordare semantică (sinteza semnificațiilor vehiculate de termenii induși, codajul sinonimelor, antonimelor, metaforelor, conotațiilor), tematică (crearea de ansambluri categoriale care să permită clasarea termenilor induși pe teme și sub-teme, calcularea frecvenței lor, co-ocurențe, dispersia, relația de opoziție sau de conjuncție) și lexicală (raport verbe/adjective, termenii cei mai des citați
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
desemnăm drept "înalt" în tabelul precedent. "Rangul mediu redus" semnifică, în continuare, că termenii corespunzători acestei categorii au fost citați mai des pe primul loc și sînt tendențial apropiați de cifra 1. Toate acestea nu sînt decît o problemă de codaj al răspunsurilor subiecților. Asocieri induse de cuvîntul "bani" Poziție medie a termenilor Redus: sub 1,8 Înalt: peste 1,8 Frecvență Superioară sau egală cu 18 Muncă (51), bunăstare (48), fericire (24), confort (21), bogăție (22), viață (23), a trăi
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Folosirea chestionarului Spre deosebire de interviu, mai inductiv, această tehnică nu are ca scop "surfarea" mișcărilor conversaționale. Se sprijină pe o logică ipotetico-deductivă, chiar dacă elaborarea formei și conținutului întrebărilor a făcut obiectul unei faze de pre-anchetare. Chestionarul vizează organizarea categorizării prealabile și codajul statistic al răspunsurilor subiecților interogați. Ansamblul sau marea majoritate a întrebărilor sînt aici, după cum știm, de tip închis, implicînd o închidere a opțiunii, chiar multiple, lăsate repondenților pentru exprimarea unei opinii despre un obiect oarecare. Dacă tehnica este prost aplicată
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a semnalelor și gesturilor sunt verbale și trebuie să se încadreze într-o secvență conversațională. Cea mai scurtă propoziție trebuie să fie inteligibilă pentru destinatar. Acesta este un "act verbal", un element comportamental destinat producerii unui anumit efect asupra celuilalt. Codajul necesită un decodaj anticipativ. Competențele profesionale ale celor care predau, ale psihoterapeuților sau ale purtătorilor de cuvânt din sindicate includ în mod necesar competențe verbale. Indivizii neadaptați social au adesea o conversație foarte săracă. Totuși, nu există până în prezent, nicio
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
clară a determinanților actului de învățare - semnificație, ritm, durată, nivel; contactul direct cu obiectul învățării gândit sub forma sarcinilor de învățare a obiectivelor cu atribute mai mult sau mai puțin distincte, dar cu o valoare de utilitate minimă pentru subiect; codajul și/sau (re)codajul, filtrarea, procesarea, exersarea, rezolvarea, creația, valorizând atât experiența personală, cât și noile instrucțiuni; acest sistem operator ia forma memorării, retenției, stocajului prin conservarea valorilor structurale de bază (în schemecadru) ; rechemarea, regăsirea și adaptarea mentală, fizică sau
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
arta nouă. Chiar un filosof redutabil, așa cum este Dominique Quessada pare prins în această capcană. Într-o lucrare care propune o analiză a funcționării și efectelor publicității confruntate cu proiectul platonician, acesta se face vinovat de o înțelegere deficitară a codajelor la care invită orice orizont iconic. Reiterăm aici ideea conform căreia în tradiția Academiei conceptul de eikôn are un înțeles mult mai larg decât cel acreditat prin conotațiile sale moderne. Această manieră de a privi lucrurile creează o impresie de
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
PdV [B] este un aspect esențial al valorii sale argumentative [C1] și al valorii sale ilocuționare [C2]. Putem rezuma aceasta printr-un triunghi care nu ierarhizează cele trei componente, ci situează [A] și [C] pe aceeași linie (ceea ce corespunde cu codajul clasic F(p) al pragmaticii actelor de discurs) și plasează enunțarea [B] în poziție mediană, între [A] și [C]: Schema 9 Înainte de a detalia cele trei componente ale propoziției enunțate, să exemplificăm pe scurt legăturile lor strînse, în lumina a
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
alte cuvinte și să formeze cu ele o structură (66; p.560). Pentru ca eticheta „mare” aplicată la un stimul să fie într-adevăr un cod, el trebuie să se opună lui „mic” și „mare-mic” să fie legat de un alt codaj posibil (alb și negru de exemplu). Cuvintele nu sunt constituite în astfel de sisteme chiar de la prima lor folosire - aceste relații nu se stabilesc decât treptat. La copilul de 5 ani „mare” nu-l mai face să se gândească mai
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
realitatea și cunoașterea sînt relative la ceea ce comunicăm, corpul este important, altcineva constituie eul, iar dorința inconștientă și neîmplinită își constituie singură atît subiectul cît și obiectul. Corporeismul (iubirea postmodernă) este efectul unui pluralism al gîndirii și al eu-lui, schimbă codajul sufletesc și înlocuiește sentimentele cu senzațiile (,sufletul simțea sentimental, corpul simte senzual"), deși opoziția nu iese din sfera fantasmaticului. Corpul simte, are/este limbaj și preia comunicarea; corpurile sînt diferite și își caută ,corpul pereche". După ce a luat locul preotului
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
Danton, alt virtuoz al cuvîntului revoluționar, au fost amîndoi artiști dedublați, bilingvi ai acțiunii, Robespierre a fost un profet. El crede tot ce spune și tot ce spune, toarnă în tiparele limbajului Revoluției. Nici un contemporan nu a interiorizat mai bine codajul ideologic al fenomenului revoluționar. Ceea ce înseamnă că la el nu există nici o distanță între lupta pentru putere și lupta pentru interesele poporului, care coincid prin definiție"195. Aici, destinul individual fuzionează cu destinul mulțimii, ideea fuzionează cu societatea iar puterea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
indexicale verbale și nonverbale, deși potențial infinite, funcționează totuși în mod obișnuit ca niște clase limitate de răspunsuri, ca „tipificări”, potrivit persoanelor tipice și situațiilor standard. În dinamica practicii de zi cu zi, subiecții umani confruntă mereu sistemul axiomatic și codajul cu evenimente ce îl confirmă sau care ies din model. Parametrii situațiilor rămânând în limite normale, oamenii în general ajustează prin raționalizări temeiul evenimentelor ce nu se înscriu de la început în supozițiile și codurile existente, forțându-le să se subordoneze
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
un mesaj ca să fie primit (înțeles) de destinatar? Fiind stabilit că o comunicare verbală respectă linearitatea mecanică emițător-receptor, întrebarea se pune pentru a ști în ce condiție mesajul emis își poate atinge scopul. Aici intervin deosebirile între univocitate și plurivocitate, codaj și decodaj, conotație și denotație, în sfîrșit, noțiunea de redundanță. Aceste deosebiri și definiții sînt toate orientate către un scop: a găsi care este cel mai bun mod ca un mesaj să fie înțeles de un receptor ; a evita să
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
vedere fizic reperabil și modulabil. Remarcăm că însuși canalul se poate interfera cu mesajul: ecouri și impurități se amestecă în mesaj, ceea ce vom numi "zgomote". Mesajul: pentru a putea circula în canal, mesajul în limba naturală trebuie supus unui tratament. Codajul intervine aici ca un sistem de decupare de unități. Va fi binar. Operației de codare, situată la intrarea în canal, îi corespunde o a doua operație, de decodare, și de transcriere, situată la ieșirea din canal. Informația este atunci definită
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]