14 matches
-
înhămase caii cu grija gospodarului, își privi copiii dormind, apoi își luă traista cu cele de-ale gurii din mâna Firicăi și se urcă pe scândura de lemn acoperită c-o scoarță învechită și spălăcită de vreme. Apucă biciul de codiriște și-și îndemnă caii cu un plescăit din buze și cu o smucitură de hățuri. Curând zgomotul roților se pierdu în răcoarea dimineții pâcloase ce coborâse în acest sfârșit de august. Firica îl urmă, apoi închise poarta și intră în
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
de un bun simț sănătos, din când îcând mă striga, făcându-mă mereu atent: “Ce face “Plăvan”, tot așa nerăbdător e, Gheorghiță? “Tot așa, nene Niță, la greu numai “Suran” își punet oată puterea. Suran era de “Hăis”! “Bagă-i codiriștea biciului sub coadă să grăbească și ai să vezi că se opintește și el la greu!... Așa am procedat și am văzut îndată efectul “învățăturii”. Pe Mateiaș, la varnița lui Catrinu din Dragoslavele era loc de dejugat, opream boii. Puneam
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Pentru_un_ban_trageam_bustenii_cu_carligul_pe_dambovita_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
și măgarul de secretar dar nu au mai putut să-l salveze. Și când a văzut cum a murit bietul măgar nevinovat, și că nu mai are bani să cumpere altul, a pus bătrânul mâna pe bici, și-a cumpănit codiriștea să îi vină bine și jap, jap pe spinarea secretarului. Și i-a dat, și i-a dat până când a simțit el că se răcorește. Urla ăla ca din gură de șarpe: - Cum mă' dai tu într-un secretar de
ACTELE, VĂ ROG. de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Actele_va_rog_.html [Corola-blog/BlogPost/348953_a_350282]
-
celălalt de la cotigă, dar nu au mai putut să-l salveze. Și când a văzut cum a murit măgarul, nevinovat fiind, știind și că nu mai are bani să cumpere altul, a pus bătrânul mâna pe bici, și-a cumpănit codiriștea să-i vină bine și jap, jap, pe spinarea măgarului. - Care măgar? - Cum care? Secretarul. - Așa da!Mi-era teamă să nu fi greșit. - Și i-a dat, și i-a dat până a simțit el că se răcorește. Urla
ACTELE VĂ ROG! de ION UNTARU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1449946505.html [Corola-blog/BlogPost/370304_a_371633]
-
iveală piese tradiționale: patul, masa-ladă, podișorul, colțarul, blidarul, polițele, cuierul și lingurarul (cutia), hambarul, grindarul. Tâmplari renumiți: Nemțoc Gheorghe și Nicolaescu Constantin. Omul din sat a simțit nevoie să-și împodobească și uneltele de muncă: jugurile carelor, șeile de lemn, codiriștile de bici, botele(bâtele) ciobănești, cupele de muls (donițele), ciubărașele, balercuțele (damigenele); furcile de tors; stativele (război de țesut), sucalele de țevi, vârtelnițele, pieptenii (pentru cânepă), rășchitoarele, căruțele și rădvanele (briștele de lux). Sculptura populară sătească se înscrie în circuitul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
El e, oare, m-am întrebat, privindu-l, moș Vasile cel Rău, aspru cu oamenii și cu animalele? Bărbatul care, cînd se îmbăta pe la vreun hram, se întrecea cu alți căruțași în curse nebunești, barbare, bătîndu-și calul, ca să cîștige, cu codiriștea ori cu lanțul? în sicriu, mătușa avea aceeași figură modestă, resemnată ca totdeauna. Cînd au adus-o acasă nu știau dacă are pregătite lucrurile trebuitoare. Avea tot: straie, ștergare și cecuri cu peste 30 de mii, depuși pe numele ei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
unuia din ei, își ascuțeau auzul, dar afară de urletul vântului nu se mai distingea nici un al zvon. „În această nebunie nu ne mai poate ajuta decât norocul... Și totuși nu putea să dispară așa fără urmă” - gândea Mitruță în timp ce înfigea codiriștea biciului într-un troian... „Parcă-i ceva sub mormanul ista”. A lăsat biciul și s-a apucat să scormonească cu mâinile... I s-a părut chiar că aude un geamăt... Ioaneee! Aleculeee! Veniți! Veniți! L-am găsit! Îi aici sub
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
În cele din urmă, Cotman s-a oprit. Uite ce cred că îi bine să facem: nu mai mergem toți pe aceeași cărare, ci mai răsfirați. Poate a căzut alături de drum... Cine știe? Fiecare aveți biciul la îndemână. Căutați cu codiriștea în orice troian. Dacă îi căzut undeva îi acoperit de nămeți deja. Și urechea la pândă ca copoiul de vânătoare... Poate se aude un geamăt măcar... Cu felinarul în mână, Cotman a cercetat lovitura de la cap. A fost lovit din
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ușor vicleană blândețe. Mustața afumată i se împrăștia pe buzele umede care tresăreau ori de câte ori omul începea să vorbească. Era un lican din Lingurari cu flaneluța sură, ruptă în coate și destrămată la poale. Ședea lângă fată pe vine, încovoind o codiriște de bici și scărpinându-și talpa cu degetul mare de la celălalt picior. - ...Tu, fa hăi, n-ai spus mâne-ta nimica ? - Cui ? Mamei ? Știe. Dar nici nu vra s-audă. - Dară ia-l și tu pă Pintilie, zise el cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
rogi de sănătate ori să se îndrepte vita bolnavă și să se ouă găinile. Dacă faci așa, ai loc și-n rai, că nu se trăiește acolo mai rău decât pă pământ. Bătând cu muchea palmei pe genunchi, lingurarul lăsă codiriștea și începu a număra pe degete : Dă îmbrăcat omul la noi se îmbracă cu ce are mai rău. Bea rachiu și i-e frică de Dumnezeu : i-e frică dă ploaie multă, dă secetă, dă foc, dă boală-n vite
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
glasul lui moale și mângâios : - Lasă-l, săracu’, asta e munca lui. Hai, fată, toarnă și tu în coș, că-l trezesc eu pe morar. Ghebosul se ridică iar sarcina din spinare i se văzu mai bine. îl împunse cu codiriștea pe morar. Acesta căscă speriat ochii, se sculă, apoi frecă între arătător și degetul mare făina nouă. Grăunțele erau uscate ; morarul presă pietrele și se trase apoi la loc. Somnul însă îi pierise. Rămase privind în gol, cu barba nerasă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
fundul ogrăzii. ― Fire-ați ai dracului de zăpăciți, unde vă duceți?... Hooo!... Ho!... Ia seama, că am să-ți dau bătaie!... Hoo!... Ce, nu ți-e bine? Te-ai boierit, ai?... Apoi stai, că-ți dau eu! Îl plesni cu codiriștea biciului peste bot, întîi pe unul, apoi pe celălalt, scrîșnind: ― Să nu fii boier, că te-a luat dracul! ― Nu știu ce să mă fac, socrule, zise Filip Ilioasa către preotul Nicodim, care ședea pe un jilț, în cerdac, la soare. Văd
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
a putea trece la înfăptuirea programului propus. Gh. Sion publică un articol politic, Unirea, și poezii; Baronzi scrie versuri cu caracter politic, fabule, proză și comentariul intitulat Revistă retrospectivă, în care discută evenimentele politice și culturale (semnând Hârșoveanu). Sceneta versificată Codiriște și Hoinărescu și o traducere din Lamartine, Genevieva. Istorie a unei serve, sunt ale lui S. Mihăilescu, totodată autor de articole în care cere autorităților și protipendadei să sprijine dramaturgia națională, făcând observații în legătură cu repertoriul lui Matei Millo. R. Z
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290741_a_292070]
-
mergându-se prea departe, unii scriitori cad În greșeala „numelui predestinat”. Pe chiaburul din nuvela Candidatul de Ben Corlaciu Îl cheamă Ciomega, iar pe secretarul organizației de partid Neamsărman; țăranii săraci din Îndoiala de Șerban Nedelcu se numesc Rebegitu și Codiriște (coadă de bici slabă, subțire), etc. (Ă). Concluzia care se impune este că și acesta este un procedeu care schematizează, un șablon. (Ă)”. Insuficienta reflectare a eroului pozitiv, cultivarea tipologiei șovăielnicului, alunecarea spre invidualism (a unor personaje) spre formalism ori
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]