7,234 matches
-
aura violenței și a abuzului. De la Toma Alimoș la Miron Cozma, imaginația populară a exaltat astfel de figuri. Dacă Părinții Întemeietori ai Americii sunt o seamă de oameni ai spiritului, ,descălecătorii" români trebuie căutați în zona haiducilor ce hălăduiesc prin codri în căutarea prăzii. Din acest motiv, să nu fim mirați că destui români îl privesc pe Bogdan Iancu nu cu compasiunea acordată victimei, ci cu regretul că n-a reușit să-și ducă la bun sfârșit opera de artă începută
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
Pentru primul aspect, poemele se distribuie în poezie socială, cu puternice accente mesianice și militante, specifice, după istoricii literari, semănătorismului (Rugăciune, Clăcașii, Plugarii, Dascălul, Dăscălița, Casa noastră, Bătrâni), poezie de evocare a locurilor și atmosferei familiale (Oltul, Noi, Lăutarul, În codru, Ruga mamei), poezie de stare și meditație existențială (Departe, Sara, La stână, Așteptare). În toate aceste poezii tematice funcționează aceeași sensibilitate de tip romantic, care permite ca în același text să apară cuvinte poetice din zone semantice diferite, cromatică, portret
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
ea așezată-n rama unei ironii ce sugerează că nu e altceva decît un simptom al unui moment ce-și dilată excesiv tranziența: ,se împotmolea în desișul retinei noastre postmoderne/ un cer, dacă nu tocmai violet,/ atunci măcar ocru-cenușiu, iar codrii de aramă/ își plimbau nestingheriți clorofila prin toate cotloanele,/ mai ceva decît își plimbă animalul, bestia gînditoare/ povara sanguină prin lăuntrul trupului" (Iepurele suedez). Nimic mai mult decît un joc de concepte pe epiderma robustă a organicității care știe de
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
fumul bun de mîncare întreb o dată mai mult/ e aerul irespirabil prielnic să-mi ridic din el statuie/ de nedărîmat dar vulturul roșu care îmi intră în somn/ pe nări și pe gît și-mi aleargă prin bronhii ca prin codru/ mama și tatăl cărei lumi este mama și tatăl căror vedenii/ se-ntîmplă să fie tu știi numai tu știi numai tu/ poem totcuprinzător tu tigru și leu deopotrivă cu colții/ înfipți sfidător în propriul grumaz în propria beregată/ mărturisește-mi
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
felul de gogorițe. Dacă te-ai lua după ce citești prin reviste, ai crede că spațiul nostru cultural mișună de fasciști sau de neocomuniști (de sorginte americană), Ťboieriť, respectiv Ťoieriť ai minții, cînd, de fapt, în afară de cîțiva rătăciți - căci nu există codru fără uscături - nu mișună decît de o mediocritate endemică, uniform răpîndită, la fel de tristă în toate căsuțele și căsoaiele ideologice... Adevărații și eternii învingători ai culturii românești sunt ei, cei pe care nimeni nu se îngrijește să-i combată, ei, cei
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
Florin Budnaru. în finalul concertului, mezzosoprana Iulia Merca, laureata Marelui Premiu Darclée 2003, a entuziasmat publicul cu trei creații enesciene în caracter popular: Revedere (versuri de Eminescu), Dédicace și De ziua ta (versuri de George Enescu) și Eu mă duc, codrul rămâne (versuri de Eminescu). Spre gloria muzicii lui Enescu și a României, la ora la care apare acest articol Mariana Nicolesco și tinerii ei prieteni sunt aclamați în Japonia, unde prezintă la Expoziția Universală integrala liedurilor marelui compozitor român. Gala
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
câteva zeci de ani mai tarziu. Tăvi, spune-ne, te rog, dacă așa stau lucrurile, într-adevăr și în nord-vestul țării.” “Bună seară, Andreea, ce să-ți spun, într-adevăr, cam așa stau lucrurile: la noi de jale povestesc a codrilor desișuri, si jale duce Murășul, și duc tustrele Crișuri.” “Mulțumesc, Tăvi, iată, dragi telespectatori, cum jalea devine o stare empatica a întregii naturi, mereu în comuniune cu poporul nostru. Revenim, după un scurt moment publicitar, cu știrile sportive.” Bun, dar
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
de uzul lor în poezie. Cu firescul cu care atingea în treacăt subiectele complicate și controversate, Sextil Pușcariu ilustra, în Limba română, în capitolul despre eufonie, distincția stilistică: "între cuvintele unei limbi, unele sunt mai "poetice" decât altele. Astfel, dor, codru, cuib, plai... trec de cuvinte pline de farmec - și romanticii făceau des uz de ele - altele ca brânză, cârcă, târnăcop, șpriț... sunt "nepoetice"" (ediția a II-a, 1976, p. 86). Dintre lingviștii români, G. Ivănescu pare a fi fost cel
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
stilistice literare (cîntece, basme), dar, nefiind folosite în vorbirea de zi cu zi, rămîn - în mod surprinzător - cu o accepție foarte vagă. în anchetele dialectale din Oltenia și Muntenia, un cuvînt netransparent pentru vorbitori se arată a fi chiar banalul codru : ""se zice de ăia, de basme, a fugit în codru" (dar informatorul nu poate preciza sensul)"; "e reținut de la cîntecele eștea, după mine ar însemna un cuvînt de voioșie". Pentru lingvist e însă interesant ce s-a întîmplat cu termenii
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
zi cu zi, rămîn - în mod surprinzător - cu o accepție foarte vagă. în anchetele dialectale din Oltenia și Muntenia, un cuvînt netransparent pentru vorbitori se arată a fi chiar banalul codru : ""se zice de ăia, de basme, a fugit în codru" (dar informatorul nu poate preciza sensul)"; "e reținut de la cîntecele eștea, după mine ar însemna un cuvînt de voioșie". Pentru lingvist e însă interesant ce s-a întîmplat cu termenii "poetici" dincolo de uzul lor specific: decăzuți și ironizați, sau rezistenți
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
și în prima variantă a Tiganiadei, desemnînd un personaj tipic român, bănățeanul care îi e slugă nobilului Becicherec. În poemul Trei viteji, pentru același personaj e preferat un alt nume "reprezentativ": Crăciun. Ceva mai tîrziu, la un alt ardelean - Ion Codru Drăgușanu (în Peregrinul transilvan).- numele tipic e totuși Ion (în forma Onea / Onia); acesta apare mai întîi într-o anecdotă prin care e ironizat graiul ardelenesc ("Noa, da de unde ii Oneo?") și apoi într-o tiradă a autorului: "De mii
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
își are povestea și eroul său. Iar poveștile ne trec prin temele și topos-urile literaturii române clasice: de la basme cunoscute, la moșii hîtri ai lui Ion Creangă sau scrisorile lui Eminescu (într-o zurbă în versuri), la Florica din codru din basmul lui Slavici (colorat cu triluri tiroleze, coruri de haiduci și cîntece de păsări și animale) sau chiar la Caragiale și Ion Barbu. Deși se joacă în permanență cu aluziile la lumea literară, Zurba lui Meer-Tscha este autentică. Iată
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
vreun dezacord sau cu vreo transcriere scâlciată. "Din pagini învechite, rătăcite printr-o carte,/ Citesc o poezie, până târziu în noapte/ În trânsa-ți veșnici prinții, și nopțile-s de basm,/ De osteneală și povară, în palme fruntea-mi razm// Și codrul cel cu frunza rară, se-nchină supărat./ Îmi tremură penelu-n mână, cuvintele îmi cat,/ Să mi te scriu în aste rânduri. - O! geniu declarat." Citatul este decupat întocmai dintr-un poem dedicat de tânărul nostru autor lui Eminescu. Iată acum
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14263_a_15588]
-
-nchină supărat./ Îmi tremură penelu-n mână, cuvintele îmi cat,/ Să mi te scriu în aste rânduri. - O! geniu declarat." Citatul este decupat întocmai dintr-un poem dedicat de tânărul nostru autor lui Eminescu. Iată acum, câteva versuri din al său Codrule, cu senzația stresantă că ne întoarcem de unde-am plecat: "Printre crenge păsărele/ Cânturi dulci aduc cu ele/ Și-n adâncuri rădăcine/ Cu putere mi te ține" (Pascu Constantin Marius, 19 ani, Pietroșița) * Domnul profesor va fi, sper, de acord cu
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14263_a_15588]
-
lovind în stânci cu pioletul. Soției lui îi trezeau curiozitatea o mulțime de lucruri: mărimea neobișnuită a frunzelor de stejar, urmele mistreților și iarba culcată, care, în pajiștea de la izvor, puneau o pată de lumină în desișul de nepătruns al codrului, ori numele păsărilor, ce treceau în zbor pe lângă noi înveselindu-ne cu trilurile lor. Pe măsură ce suiam, se descoperea tot mai clar larga perspectivă a muntelui, îngăduind privirii să se piardă în zările albastre. Transparența desăvârșită a zilei era din ce în ce mai evidentă
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
exclusiv spre a se plînge) e Philippe d'Orléans, efeminat și homosexual. Povestea spusă de naiadă și driadă e reluată, din multiple perspective, pe nenumărate zeci de pagini. Este, de fapt, în centrul intrigii și al labirintului. Și aici, în codrii de la Fontainebleau, în relatările atribuite unor nimfe, și oriunde în altă parte, zi, și noapte, personajele se urmăresc, se rătăcesc, se spionează, se confruntă, se confundă. Sînt lupi, mistreți sau căprioare. Vînători, vînați. Vicontele de Bragelonne e un roman ce
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
desființare identitară de neconceput. Iată dar care pare să fi fost "visul român" acum trei veacuri. Să se fi schimbat el în cursul istoriei? Literatura ce avea să vină nu o dovedește. Cel mai dorit lucru rămâne "veselirea" în lunci, codri, sate, hanuri, cafenele, casa bunicilor, "mânăstire maici"... și întotdeauna mecanismul norocului înșelător se repetă, căci vine un trimis al istoriei, se taie capete, se ridică în prăjini și se aruncă în mare... Să se fi schimbat "visul român" astăzi? Rămâne
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
undeva, de sub o umbrelă pe care n-o observaseși la timp, din preajma unor mese, crescînd ca un cataclism neprognozabil, urletele asiatico-balcanice ale unuia dintre maneliștii în vogă îți cutremură urechile... Alergi undeva, în afara orașului, într-un miraculos conservat rest al Codrului Vlăsiei. În plină caniculă, umbra te îmbrățișează ca un vechi prieten („codrul - frate cu românul”). De aceea, și foșnetul frunzișului de sub pași îți răsună familiar. Dacă rămîi nemișcat două-trei minute, zeci de gîze iau, copilăroase, act de prezența ta. Curtezani
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
unor mese, crescînd ca un cataclism neprognozabil, urletele asiatico-balcanice ale unuia dintre maneliștii în vogă îți cutremură urechile... Alergi undeva, în afara orașului, într-un miraculos conservat rest al Codrului Vlăsiei. În plină caniculă, umbra te îmbrățișează ca un vechi prieten („codrul - frate cu românul”). De aceea, și foșnetul frunzișului de sub pași îți răsună familiar. Dacă rămîi nemișcat două-trei minute, zeci de gîze iau, copilăroase, act de prezența ta. Curtezani înaripați își revarsă nevăzuți trilurile. Închizînd ochii, obții un crîmpei dintr-o
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
restructurare, încât l-a apucat brusc și brutal un plâns cu sughițuri cu perspectivă de apoplexie... Noroc că am telecomandat repede pe Etno Tv exact când Florin Condurățeanu, la emisiunea "Taifasuri, cu vocea să de om atacat de fantome în Codrul Vlasiei, o somá pe doctoriță Olga Simionescu: "Apoi, măi, domle, mie să-mi spuneți cum și ce... Acest "mai, domle adresat unei femei i-a readus bună dispoziție și viața, în ultimă instanță, prietenului meu, deși a zis el când
Schimbarea domnilor - bucuria n. by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13757_a_15082]
-
Telefil Nu Știu alții cum sunt, dar eu", când văd câte-un crainic de televiziune, prezentând jurnalul, îmi vine să mă fac haiduc, să-mi iau durda în spinare și spre codri s-o apuc, să aștept la o intersecție de drumeaguri ogașenizate vârtos și să aplic legea vestului sălbatic în variantă chineză. Glumesc, desigur, pentru că ei, crainicii, sunt cei care mă înseninează în clipele negre de după achitarea dărilor către stat, cu
Crainici și analiști by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13995_a_15320]
-
cu dom' Becali... -Cori, dragă, abandonează soacră-sa Etno Tv-ul cu flebețea sa, Nicolae Guță - iar ai băut prea mult... -Eu ? Adică, E-U! Da, el... Dar, trăim zile de vară toridă. Mulți telespectatori se prind frați de cruce cu codrul lăsându-i la despărțire, prin poieni, semnele civilizației, ca să priceapă și el, codrul, că ei, telespectatorii, înțeleg să-l pregătească pentru asaltul final spre... defrișare. Că, mai bine mort, îl consolează ei frățește, decât să audă la fiecare talk-show televizat
Miroase groaznic a stereotipie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10444_a_11769]
-
Nicolae Guță - iar ai băut prea mult... -Eu ? Adică, E-U! Da, el... Dar, trăim zile de vară toridă. Mulți telespectatori se prind frați de cruce cu codrul lăsându-i la despărțire, prin poieni, semnele civilizației, ca să priceapă și el, codrul, că ei, telespectatorii, înțeleg să-l pregătească pentru asaltul final spre... defrișare. Că, mai bine mort, îl consolează ei frățește, decât să audă la fiecare talk-show televizat nelipsita întrebare: -Ați colaborat cu Securitatea? Ați făcut poliție politică? Bine e că
Miroase groaznic a stereotipie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10444_a_11769]
-
Paparuda), la obiceiurile din ciclul vieții, între ele nunta cu orațiile specifice. Lirica populară este înfățișată în toată diversitatea ei: doina, cântece de dregoste, de dor, poezia urâtului, poezia de cătănie. De asemenea, cântecele bătrânești: Codreanu, Bujor, Toma Alimoș, Păunașul Codrilor, Mihu Copilu, Român Gruie Grozovanul, toate luate din colecția lui Vasile Alecsandri. Nu lipsesc referirile la povești și snoave (acestea cu personajele principale, Păcală și Tândală). Jocul popular este prezent cu tipuri specifice, precum Hora, Bătuta, Brâul, date cu melodiile
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
o farsă, istoria Așa a fost și-atunci: în Agora, Păstorii daci Mergeau cu mieii din cetățile de stânci Purtați la piept de mândrii baci, Bărbații Cavaleri Kabiri, Care susțineau acolo convorbiri, Prelegeri în parabole, pilde și fabule Ciugulindu-și codrul de pâine cu fagure; Grecii cumpărau în draci Carnea fragedă, nevinovată, Cu mireasmă de iarbă, de izvor, Până-ntr-o zi, Odată ca Niciodată, Când Păstorii Armâni nu mai avură spor. Un străin, cu numele Simon Petru, le vorbise lor
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]