7,028 matches
-
iarbă crudă prin ogradă. Se-nalță fruntea brazilor spre soare, Iar ochii albaștri ai zilei se măresc... Lumina se revarsă ca și o ninsoare, Iar ghioceii tandri învingători sosesc. Oftează-n taină cărările de munte... Ce știu secularele doine din codru... Și piscuri înalte cu tâmple cărunte... Suspină-n pieptul nopților cuvântul. Primăvara vine în caleașca vieții, Cu flori ce cad din paradisul sfânt, Răsar îmbrățișați zorii dimineții Aduși de un cor de îngeri surâzând. Baia Mare, 13 februarie 2017 Împrimăvărare Încep
CÂNTĂ SUFLETE! de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/marina_glodici_1486984970.html [Corola-blog/BlogPost/382989_a_384318]
-
multă rugăciune. Plină cu momente de reculegere în semn de respect pentru toți care și-au dat viața pe câmpul de luptă. Un mănunchi de clipe ce au aprins torțele din sufletele noastre și ne-au reamintit că pietrele vorbesc, codrul freamătă și apele ascund în adâncurile lor zeci de mărturii ale vitejiei neamului românesc. Încă un prilej prin care zeci de cuvinte emoționante au răzbătut dincolo de morminte, când pe treptele sfinte ale monumentelor istorice din toată țara s-au așezat
CINSTIREA EROILOR LA MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1465491047.html [Corola-blog/BlogPost/354543_a_355872]
-
Când noaptea mă îmbracă Cu valurile-i negre, Tu vino mai aproape, Cu dorurile-n vene. Când luna trece sfântă, Cu razele-i de gheață, Tu vino și îmi cântă, Cu doruri mă răsfață. Când păsări s-au culcat În codru-n negru frac, Tu vino împărat, De doruri te dezbrac. Când apele se tac, Curgând tăceri de lună, Tu să îmi vii sărac, Te-mbrac de dor nebună. Când stelele se-ascund În noaptea ce-i regină Vino măcar în
VINO... de IONICA BAICU în ediţia nr. 1172 din 17 martie 2014 by http://confluente.ro/ionica_baicu_1395076744.html [Corola-blog/BlogPost/354025_a_355354]
-
drumuri ce duceau spre Atalya, își dădea seama că se apropia de măreața cetate a regelui Agatos. Treburile cerșitului îi mergeau prost de o vreme, iar acum, când satele fuseseră jefuite și pârjolite de perși, cu greu mai găsea un codru de pâine, și asta dacă ar fi colindat zile întregi. Iar cei care odinioară obișnuiau să-i dea o ulcică cu apă sau o coajă de pâine erau acum de negăsit, pesemne părăsiseră căsuțele lor sărăcăcioase ca să-și scape sufletele
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
locuri pe Valea Râușorului unde sălbăticia naturii fixează măreția și splendoarea până și în umbrele arborilor, în desișul nepătruns de vreun luminiș al pâlcurilor de foioase, anini, oțetari și sângeri. Aceștia erau înșirați într-o rânduială aproape divină la liziera codrilor seculari și își profilau, într-o zi însorită de vară, peste țarini siluetele falnice, dar și pe cele ale oamenilor ce trudesc de dimineață și până târziu în noapte subțiindu-le și parcă micșorându-le pe măsura ostenelii, grăbind totdeodată
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
Acasa > Impact > Analize > GEORGE PETROVAI - DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 826 din 05 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului În istoria zbuciumată a românilor, timp de mai multe secole, codrii, nepătrunșii codri de-atunci au jucat importantul rol al fortărețelor de pe
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
Acasa > Impact > Analize > GEORGE PETROVAI - DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 826 din 05 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului În istoria zbuciumată a românilor, timp de mai multe secole, codrii, nepătrunșii codri de-atunci au jucat importantul rol al fortărețelor de pe alte meleaguri: Aici își găsea adăpost și liniște relativă tot românul fugit din calea năvălitorilor, aici se refugiau micuțele dar curajoasele armate românești pentru organizarea îndrăznețelor atacuri asupra ordiilor
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
Acasa > Impact > Analize > GEORGE PETROVAI - DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 826 din 05 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului În istoria zbuciumată a românilor, timp de mai multe secole, codrii, nepătrunșii codri de-atunci au jucat importantul rol al fortărețelor de pe alte meleaguri: Aici își găsea adăpost și liniște relativă tot românul fugit din calea năvălitorilor, aici se refugiau micuțele dar curajoasele armate românești pentru organizarea îndrăznețelor atacuri asupra ordiilor asiatice și
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
și tot aici și-au găsit un binemeritat sfârșit trufașele armate maghiare, turcești sau poloneze, care au cutezat să se aventureze în necunoscut pentru nimicirea celor ce se încăpățânau să-și apere „sărăcia, și nevoile, și neamul”. Căci pe-atunci codrul era frate bun cu românul. Iată de ce nu-i întâmplător faptul că fundamentele culturii românești, durate din substanța vie a creației populare, se originează în legătura inseparabilă dintre om, munte și pădure. Din acele vremuri de măreție teofanică, când românul
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
ceruri prin dragostea lui pătimașă față de pământul natal, din acele vremuri, prin urmare, ne tragem seva de popor respectat, dimpreună cu tot ceea ce încă-i conferă distincție și demnitate - iubire de patrie, identitate culturală, cinste, omenie, ospitalitate etc. Dar întinșii codri de odinioară, astăzi au devenit doar amintiri! Căci românul postdecembrist, modern în năravuri și profund ticăloșit în esență (venerabilul Neagu Djuvara spune cu amărăciune că în românul de azi nu izbutește să-l descopere pe românul din perioada interbelică!), românul
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
de lucruri de pe la noi: Sint ut sunt, aut non sint - Să fie lucrurile cum sunt (în altă parte, nota mea, G.P.) sau să nu mai fie! George PETROVAI Sighetul Marmației 5 aprilie 2013 Referință Bibliografică: George PETROVAI - DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 826, Anul III, 05 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Petrovai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
a petrecut multe veri din copilărie până la 15 ani. La Rădeni, spune el, „părinții m-au băgat efectiv, cum ai băga pe cineva în apă, drept în mijlocul țăranilor și cu precădere în mijlocul celor din satele înfundate în frumoșii și imenșii codri ai Bâcului. Stam mereu printre dânșii, mă jucam cu copiii lor de-a “mijoarca”, ne dam tumba la vale pe iarbă, făceam pătuli în copaci tineri cu crengi mlădioase și sorbeam împreună din linguri cu cozi foarte lungi și din
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
cer brăzdând cometa care trece o astfel de minune înfioară bătrâne-ncătușate-n superstiții și-i vreme pentru buhe ce omoară doar șoareci neglijenți în apariții peste-o secundă turle-ncep să ningă în zboruri tâmpe mii de lilieci iar cerbi în codri teama vor să-nvingă când turmele-și gonesc de pe poteci ciopor de lupi prin urlete îngână vedenii albe strânse către zare apoi se furișează către stână sperând să se sfârșească postul mare dar pân-ajung încep să se pălească luminile
CLIPESC PE BOLTĂ STELE DE DEPARTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1437633878.html [Corola-blog/BlogPost/373183_a_374512]
-
că dintre toți mesagerii inimii tale îmi scrii numele pe ninsorile celor mai ascunse taine. Depărtările se făceau cascade pe suflet. Rareori trecea câte un pelerin îndrăgostit care-și spăla chipul la jumătatea distanței dintre cer și pământ. - Intră în codrul din stânga pieptului. Vei da la o parte arbuștii albiți de nesomn, vei afla că așteptarea mi-a fost fortăreață...Sunt acolo, prizonier în verdele tău! - Ce bine că mă auzi. Eram pe cale de a înnebuni în muguri flămânzi. Noroc că
CORTINA UNUI ACTOR ORB de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cortina_unui_actor_orb_gina_zaharia_1326914326.html [Corola-blog/BlogPost/361283_a_362612]
-
tehnicii aferente imaginii fotografice. Un muzeu clonat (aș fi bucuros să aflu că în mii de exemplare), un muzeu portabil, precum o biserica pe roți, despre care se spune că ar fi existat anume pentru a putea fi ascunsă în codri, din calea năvălitorilor barbari. În albumul “Rugă pentru Neam”, autorul a adunat chipuri de cetăți românești, așezăminte monahale, biserici, icoane, manuscrise, sculptură, frescă, broderie, toate detaliate în cadre măiestre, contextualizate peisajului și anotimpurilor, parcă smulse locului cu totul, în cele
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
clădească abataje în celebrele mine ucrainene. Cei doi frați Pintilii au fost repartizați în formații de muncă diferite. Truda lor de prizonieri trebuia să se consume la suprafața minei, cărând trunchiuri de copaci, preluate dintr-un loc unde tulpinile din codri erau lepădate aici de alți nefericiți. Pentru a-l putea transporta, sub un trunchi de vreo 400 de kilograme se chirceau între opt și zece prizonieri. Până la stivă îi pândeau capcane care zdrobeau zilnic trupuri aproape stinse de foame, frig
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
buni și muncitori Și lanuri mari și măiestoase Cu bogații nemărginite O glie plină de prinoase Pe fruntea-i tipărit Banatul În inimă-i sălaș Moldova Crișana curge lin pe ape Cu limba-i dulce și cu slova Ardealu-i dincolo de codri Mirific plai un Maramureș Iar Bucovina-n mănăstiri Evocă un trecut de iureș O Dobroge de paradis Cu Delta ei cea uimitoare Și o Muntenie semeață De țară, ea conducătoare Oltenia e sub Carpați Unde strămoșii au luptat Să ne
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_de_iubire_perpetua.html [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
și fără lacăt Ce tu trezești în mine cu a ta scânteie Când mă ucizi ca să reiau tot de la capăt FĂRĂ CUVINTE Te caut în floarea de vară Și-n lacul lucios străveziu În pajiștea verde de plaur Și-n codrul măreț arămiu Tu ești un destin plin de farmec Și ești vocea umbri-mi pustii Ești sunetul dulce de cântec Sirenă sublimă ce-îmbii Și ești raza mea de lumină O stea ce lucești sus pe cer Ești vântul duios
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_de_iubire_perpetua.html [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > UNDE EȘTI COPILĂRIE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 629 din 20 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului zvon de cerbi și căprioare trece peste codru-n flăcări, sună cornul peste ape, căpriori să se adape, căprioare vin prin timpuri aducând miros de toamnă, zvon de schimb de anotimpuri. sună cornul printre codrii, dulce corn de eminesc, frunzele-i răspund agale, dorului cum îi șoptesc. sună
UNDE EŞTI COPILĂRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 629 din 20 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Unde_esti_copilarie_ion_ionescu_bucovu_1348121927.html [Corola-blog/BlogPost/343835_a_345164]
-
20 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului zvon de cerbi și căprioare trece peste codru-n flăcări, sună cornul peste ape, căpriori să se adape, căprioare vin prin timpuri aducând miros de toamnă, zvon de schimb de anotimpuri. sună cornul printre codrii, dulce corn de eminesc, frunzele-i răspund agale, dorului cum îi șoptesc. sună cornul melancolic peste toamna mea de vis, amintiri din altă lume cu misterul lor închis. unde ești copilărie să săruți codrul și cerul când umblai hai-hui în
UNDE EŞTI COPILĂRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 629 din 20 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Unde_esti_copilarie_ion_ionescu_bucovu_1348121927.html [Corola-blog/BlogPost/343835_a_345164]
-
schimb de anotimpuri. sună cornul printre codrii, dulce corn de eminesc, frunzele-i răspund agale, dorului cum îi șoptesc. sună cornul melancolic peste toamna mea de vis, amintiri din altă lume cu misterul lor închis. unde ești copilărie să săruți codrul și cerul când umblai hai-hui în noapte dând în stele cu arcerul, îngânând vorbele-n șoapte? când vorbeai cu stelele și intrai în hore mari și jucai cu ielele, în cântec de lăutari? codrul desfrunzit te cheamă, cade frunza veștejită
UNDE EŞTI COPILĂRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 629 din 20 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Unde_esti_copilarie_ion_ionescu_bucovu_1348121927.html [Corola-blog/BlogPost/343835_a_345164]
-
închis. unde ești copilărie să săruți codrul și cerul când umblai hai-hui în noapte dând în stele cu arcerul, îngânând vorbele-n șoapte? când vorbeai cu stelele și intrai în hore mari și jucai cu ielele, în cântec de lăutari? codrul desfrunzit te cheamă, cade frunza veștejită, el ți-a fost tată și mamă în povestea ta vrăjită. luni, 17 septembrie 2012 Referință Bibliografică: unde ești copilărie / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 629, Anul II, 20 septembrie
UNDE EŞTI COPILĂRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 629 din 20 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Unde_esti_copilarie_ion_ionescu_bucovu_1348121927.html [Corola-blog/BlogPost/343835_a_345164]
-
Mihai Publicat în: Ediția nr. 2131 din 31 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului DACĂ NU TE-AȘ FI-NTÂLNIT Dacă nu te-aș fi-ntâlnit, Nu știam cum doare dorul. Dacă nu te-aș fi iubit, Nu știam ce este-amorul. Dacă-n codrul cu verdeață Tu, nu mă purtai, iubite, Nu gustam acea dulceață Din cuvintele-ți șoptite. La izvor de nu mergeam În genunchi stând să bem apă, Nici acum nu cunoșteam Sufletu-mi cum se-adapă. De la iarba-nrourată Eu, desculță
DACĂ NU TE-AȘ FI-NTÂLNIT de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1477948946.html [Corola-blog/BlogPost/370704_a_372033]
-
REGINA MUZICII Regina muzicii frumoase ești cânturi de zeiță Reverși suave strune din portu-ți de crăiță, Arcușul tău cel molcom tresare din baladă Și plânge peste doine, ce-n triluri ți se scaldă. Răsunetul de coarde sub apriga cântare Trezește codrul verde și valul spart în mare, Cotloanele de munți și-ntinsul de câmpii, Adânc de văi zbârcite și florile zglobii. Ecouri prelungite, vibrate și frumoase Încântă suflul lumii în zilele mănoase, Divina-ți manieră... O, prea sfințită liră! Adulmeci suflul
REGINA MUZICII de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 by http://confluente.ro/ciprian_antoche_1486619810.html [Corola-blog/BlogPost/383401_a_384730]
-
omenirii”; „Vocea omenească”; poeme simfonice, cum ar fi: „Inima veacului”. A compus o simfonie, piese instrumentale de cameră, romanțe, poemul simfonic „Mama”, ciclul pentru orchestra de estradă „Ritmuri citadine”, ciclul coral „Marș gigant”, 4 cvartete de coarde, cântece de estradă („Codrii mei frumoși”, „Cântec despre orașul meu”, „Cred în ochii tăi”, „Florile dragostei”, „Iubește, iubește”, „Am visat ploaia” etc.), cântece pentru copii („Imn soarelui”, „Fie soare întruna”, „Moș Crăciun” ș.a.). Este semnificativă contribuția sa la dezvoltarea filmului de animație din republică
EUGEN DOGA, CEL MAI MARE COMPOZITOR ÎN VIAŢĂ AL PLANETEI. UN VALS DE-AL SĂU SE AFLĂ ÎN PATRIMONIUL UNESCO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1487507428.html [Corola-blog/BlogPost/371717_a_373046]