19 matches
-
în același loc unde în 1871 fusese proclamat Al doliea "Reich". Germania a pierdut teritorii în favoarea Franței, Belgiei și a Poloniei renăscute și a fost obligată să plătească uriașe despăgubiri de război. Conducerea reacționară a lui Bismarck prin cooptare și coercițiune și perpetuarea de către el a virtuților militarismului și guvernării autoritar-autocratice a junkererilor poate fi mai bine înțeleasă dacă se ia în considerație faptul că națiunea fusese unită doar de puțină vreme și, într-o oarecare măsură, printr-un proces incomplet
Imperiul German () [Corola-website/Science/302427_a_303756]
-
obiectul datoriilor mele școlare, fiindcă toată lumea-mi vorbea de datorii și de sancțiuni și numai de aceste lucruri, până târziu, când am început a-mi da seamă de contrariul, am crezut că substanța ideii de școală e numai disciplina și coercițiunea, sau aproape atât, și că nu numai din întâmplare didacticul cuvânt eminamente didactic "silitor", poartă, în rădăcina sa, elemente comune cu ale celui de "silă". De aceea, mult timp după ce am părăsit băncile școlii, după ce mi-am deschis în viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
sunt uniți, legați de o serie de drepturi și datorii reciproce, determinate de o putere supremă unitară, care e tocmai subiectul ordinii juridice”. Dacă Dreptul implică Întotdeauna un comandament, se pune Întrebarea: cine e cel care comandă? Și cine exercită coercițiunea (constrângerea)? Se răspunde: Statul este acela care Îndeplinește aceste funcții, fiind subiectul ordinii juridice. De la el, emană normele juridice, deoarece el reprezintă puterea supremă, adică e Înzestrat cu suveranitatea (suprema potestas). Conceptul de suveranitate este corelativ cu conceptul de Stat
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
chiar dacă nu explicit, și în conceptele de justiție și echitate, tratate de Aristotel în Politica. În aceeași direcție, Panebianco (2004) evidențiază faptul că: liberalismul juridic, convingerea că se poate tutela libertatea oamenilor prin normare, prin limitele impuse puterii politice de coercițiunea legii, este versiunea modernă a unei idei antice, a ideii că o societate bună este aceea în care comandă legile mai presus de oameni. Această idee apare la Platon și la Aristotel. (2004, 119) Odată cu Imperiul Roman se dezvoltă și
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
și cooperare economică. Această abordare, și mai ales accentul pus pe dialog și cooperare, a fost deseori în contradicție cu atitudinea de confruntare adoptată de Statele Unite. În comparație cu supraputerile, C.E. a evitat strategia bazată pe proiectarea forței, războiul ideologic, presiunii și coercițiunii în relațiile internaționale și a pus accent pe persuasiunea morală, schimbarea pașnică și reglementarea conflictelor fără forță. Acest accent pe dialog și cooperare se poate explica, mai întâi, prin propria experiență pozitivă a C.E. de reglementare prin aceste mijloace a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
La 28 noiembrie 1980, Adunarea Generală a O.N.U. adopta Rezoluția 35/37, intitulată " Situația din Afganistan și consecințele sale pentru pacea și securitatea internațională", care reafirma dreptul poporului afgan de a-și decide singur destinul, fără ingerință, subversiune, coercițiune sau constrângere din afară și solicita retragerea imediată a trupelor străine din Afganistan. Tratatul SALT II, menționat mai sus, a fost afectat de intervenția U.R.S.S. în Afganistan; procedurile de ratificare a tratatului nu au dat câștig de cauză în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
numai Alianța Nord-Atlantică, ci toate statele continentului european. Astfel, în ianuarie 1994 a fost avansată ideea creării Parteneriatului pentru Pace (PpP). Parteneriatul pentru Pace acționa, sub autoritatea Consiliului Nord-Atlantic, cu scopul de a apăra societățile democratice și libertatea lor contra coercițiunii și intimidării și abținerea de la recurgerea la amenințarea cu sau folosirea forței contra integrității teritoriale sau a independenței politice a oricărui stat, respectarea frontierelor existente și reglementarea diferendelor prin mijloace pașnice. Până la sfârșitul secolului XX, 30 de state au devenit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
care sufereau, cei mulți, și trebuiau să Învețe să fure și să mintă cât mai bine - sub ochii copiilor care ne priveau mirați! - ca să supraviețuiască - vai, cum! -, și cei care „conduceau”, unu-două milioane, și aceștia, prinși În formele militare, de coercițiune mai ales, administrative și politice, care „descopereau” o nouă putere: cea a haitei, care, organizată pe interese imediate și substanțiale, implicit traficul de influență, a luat pur și simplu În stăpânire „țara”, reînviind, ca’ntr-un coșmar istoric, forme ale medievalității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
m-au dus cu comandamentul Corpului ÎI Armata la Târgu-Framos, unde mi s-a încredințat poștal de comandant de piafa.“ După eel de-al doilea război mondial, destinul lui I. Al. Bratescu-Voinesti avea să fie supus unor dureroase și nedrepte coercițiuni, de către regimul comunist, fiind condamnat la domiciliul forfat. Cu curaj și sinceritate, îi scria lui Tudor Arghezi: „Dictatură proletariatului e o rătăcire, izvor de permanență dezordine, ca comunismul e o minciună, cu care se afafa mulțimea neroada și că democrația
Documente literare by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7601_a_8926]
-
intitulat Dincolo de pădure, din 1943, în care, notează Liviu Grăsoiu, "întâlnim un Emil Giurgiuca arzând realmente de jalea nenorocirii abătute asupra conaționalilor săi." După cel de-al Doilea Război Mondial, precizează autorul monografiei, când regimul comunist a supus literatura română coercițiunii nefaste a "realismului socialist", Emil Giurgiuca nu a mai publicat nici un volum, timp de douăzeci de ani. Abia în 1964 se reafirmă cu volumul Poemele verii. Personalitatea poetului era definită astfel de Eugen Simion: "Emil Giurgiuca e, înainte de toate, un
Destinul unui poet by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9820_a_11145]
-
ideologiile politice, nu economia și luptele de clase etc. poate schimba definitiv istoria și poate modifica soarta omenirii. Paradisul terestru sau Atlantida vor fi exclusiv opera spiritului. Pacea mondială, dacă se va realiza vreodată, va fi de asemenea dobăndită prin coercițiunea exercitată de cei ce pot pentru că au știut mai mult decăt toți ceilalți " (9 august 1945). Notațiile pe marginea cărților, extrem de numeroase demonstrează și ele noua fază mentală pe care acest cititor continuu o atinge în Portugalia. Prezența lui Kierkegaard
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
și de a publica, îl așteaptă boala, închisoarea, anonimatul. Totalitarismul cotropește terenul opțiunilor în arena civică, dar nu se mulțumește cu atât, râvnește să-l priveze pe artist de independența inspirației. Am vorbit cu alt prilej de această modificare a coercițiunii, nu sunt suficiente legămintele de adeziune, luarea de cuvânt la adunări publice. Noii stăpâni vor mult mai mult, cer supunerea prin operă. Este cel mai greu sacrificiu la care trebuie să se preteze cărturarul. Nu numai că nu i se
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
cuvânt al lui Dinu Pillat. După ce a respins radical acuzațiile de trădare și a cerut iertare prietenilor pentru implicarea lor în proces, el a încheiat spunând cu voce răspicată că nu a acceptat și nu va accepta niciodată sistemul de coercițiune și de represiune al comunismului”, ceea ce i-a adus pe „procuror și judecători într-o iritare paroxistică”. Amintirile lui Teodor Enescu și alte șase mărturii despre Dinu Pillat se pot regăsi pe acest CD apărut recent în îngrijirea Ancăi Mateescu
Dinu Pillat by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2634_a_3959]
-
Brătescu-Voinești, I. C. Vissarion, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Donar Munteanu, Alexandru Ciorănescu, Marin Bucur și alții. Documentele scoase acum la lumină de Nicolae Scurtu se referă la tragismul vieții lui I. Al. Brătescu-Voinești, unul dintre primii scriitori români care au suferit coercițiunea regimului comunist. în vara anului 1945, I. Al. Brătescu-Voinești a fost supus, mai întâi la domiciliu forțat. Bătrân și bolnav, îi scria prefectului Poliției Capitalei, la 1 iulie 1945: "Sunt două luni de când, arestat la domiciliu, n-am fost chemat
Documente literare by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8894_a_10219]
-
din cele două. În politica internă, principalul câmp operativ este statul. În politica internațională nu există un centru de putere și autoritate similar statului. Politica nu implică luptă, implică conflict, dar în timp ce în politica internă conflictele sunt supuse limitelor și coercițiunii care derivă din existența statului, conflictele de pe scena internațională nu se izbesc de asemenea limite și coercițiuni. În aceasta rezidă caracteristica fundamentală a politicii internaționale.38 Conflictele politice în plan internațional au fost transferate și în plan sportiv. „Desemnarea Berlinului
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
centru de putere și autoritate similar statului. Politica nu implică luptă, implică conflict, dar în timp ce în politica internă conflictele sunt supuse limitelor și coercițiunii care derivă din existența statului, conflictele de pe scena internațională nu se izbesc de asemenea limite și coercițiuni. În aceasta rezidă caracteristica fundamentală a politicii internaționale.38 Conflictele politice în plan internațional au fost transferate și în plan sportiv. „Desemnarea Berlinului drept gazdă a Jocurilor Olimpice din 1936 a fost urmată de proteste ale forțelor progresiste și antirăzboinice care
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
și-a croit un destin prin împrejurări, și-a șerpuit soarta printre contingențe și nu s-a afirmat direct, irevocabil, mesianic. Ea a cucerit universul fără a voi să-l asimileze lăuntric. Imperiul britanic a adus nou doar sistemul de coercițiune și exploatare, dar n-a imprimat nici un ethos, nici o idee activă, nici o pasiune inutilă și universală între oameni. Utilitarismul, pur de orice idee universală, este negația mesianismului. Acesta este tragic, profetic; o dezlănțuire a fondului esențial al unei țări. Demiurgia
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
fi sancțiunea unei deciziuni a Congresului în această materie, din moment ce independența României nu ar atârna de la această condițiune. Principele de Bismarck zice că, în calitate de reprezentant al Germaniei este de părerea lordului Salisbury și nu cunoaște, în adevăr, nici un mijloc de coercițiune ce Congresul ar putea exercita în această afacere. Caratheodory-pașa mulțumește președintelui că a prezentat înaltei Adunări această cestiune. Execelența-Sa crede că este de dorit ca această dificultate să primească o soluțiune spre a preveni discuțiuni ulterioare între România și Poartă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
o altă convenționalitate este oricum mai redus. Când scriu, mă străduiesc să comunic stări și expresii reale, iar nu stereotipii de limbaj; dacă individul ar fi scris pe dinăuntru cu stereotipii de stări, atunci nu ar fi posibilă sustragerea de la coercițiunea sistemului lingvistic. (astăzi) Pătimirile Sfântului Anton continuă; nu știu de ce am visat-o pe E. azi-noapte. Era cu colega ei de bancă, Margareta Liță; se mișcau provocator prin preajma mea fără să mă vadă, dar totuși văzându-mă. Eram Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]