12 matches
-
a dreptului (Viziunea marelui Mircea Djuvara). Ne-a clarificar și edificat totodată, matura judecată sintetică asupra conceptului de Drept. Aici, ne sunt prezentate cele patru coordonate ale Dreptului obiectiv, ca Drept pozitiv, anume: 1. Bilateralitatea: 2. Generalitatea; 3. Imperativitatea; 4. Coercibilitatea. Aceste coordonate sunt Într-o relație organică, neputând lipsi niciuna din sistemul de norme ale Dreptului, atât În sistemul Constituției unui stat, cât și În ansamblul „legilor organice”. Un moment deosebit de important - În fond, indispensabil! - este acela al Relațiilor dintre
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
asupra raporturilor dintre morală și drept, asupra distincției diferitelor aspecte sau momente constitutive ale dreptului; subiectiv și obiectiv și chiar necesită lămurirea multor altor concepte care se Întrepătrund și se leagă cu acel al dreptului: așa spre exemplu noțiunea de coercibilitate; afară de acestea, conceptele de subiect de drept, de raport juridic etc.” În afară de cercetarea pe care o numește logică, Giorgio del Vecchio consideră drept o a doua dimensiune a Filosofiei dreptului, ceea ce el numește cercetarea fenomenologică, care Înseamnă simplu, „Înțelegerea dreptului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Același lucru se poate spune și despre formula facultas agendi: nu e greșită, ci incompletă (și forța fizică e o facultas agendi). Caracterele proprii ale dreptului În sens obiectiv, cu alte cuvinte, ale normei juridice, sunt bilateralitatea, generalitatea, imperativitatea și coercibilitatea, spune G. del Vecchio. Bilateralitatea a fost explicată mai sus, fiind vorba despre deosebirea dintre drept și morală. Al doilea caracter, generalitatea, nu e numaidecât esențial; de fapt, se poate concepe o normă juridică stabilită pentru un anumit raport individual
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
adică prin prisma adevărului, constituie tocmai punctul de vedere etic, acel al rațiunii practice kantiene, și, prin urmare, și acel juridic, spre deosebire de cel al rațiunii teoretice kantiene. Capitolul V Conceptul de drept. Dreptul obiectiv și dreptul pozitiv. Bilateralitate. Generalitate. Imperativitate. Coercibilitate 1. Dreptul obiectiv În maniera deschis neokantiană, normativistă și imperativistă, manieră care a consacrat numele unor Wilhelm Windelband, Heinrich Rickert, Ernst Cassirer etc, Giorgio del Vecchio asumă consecvent perspectiva axiologic: „Conceptul dreptului - scria filosoful jurist - aparține categoriei valorilor; nu se
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
să stabilească o ordine obiectivă de coexistență, pornind de la aspectul exterior (fizic). Obiectul aprecierii rămâne, Însă, Întotdeauna același: „acțiunea umană În Întregimea ei”. Dreptul are deci atât aspecte obiective cât și aspecte subiective, Într-o dinamică reală unitară. B. Caracterul coercibilității este propriu numai dreptului. „Coercibilitatea - scrie del Vecchio -, adică posibilitatea de a constrânge la Îndeplinire, derivă din faptul că Dreptul este o limită, o frontieră Între acțiunea mai multor subiecte. Trecerea acestei frontiere de către una din părți, implică posibilitatea celeilalte
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de coexistență, pornind de la aspectul exterior (fizic). Obiectul aprecierii rămâne, Însă, Întotdeauna același: „acțiunea umană În Întregimea ei”. Dreptul are deci atât aspecte obiective cât și aspecte subiective, Într-o dinamică reală unitară. B. Caracterul coercibilității este propriu numai dreptului. „Coercibilitatea - scrie del Vecchio -, adică posibilitatea de a constrânge la Îndeplinire, derivă din faptul că Dreptul este o limită, o frontieră Între acțiunea mai multor subiecte. Trecerea acestei frontiere de către una din părți, implică posibilitatea celeilalte de a respinge”. Giorgio del
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Ubi societas, ibi jus (Ă) Ubi homo, ibi jus. Dreptul În sens obiectiv se precizează, prin distincții neokantiene indubitabile, la juristul italian. El ne vorbește, la această treaptă a Realității juridice despre: 1. Bilateralitate, 2. Generalitate, 3. Imperativitate și 4. Coercibilitate. Despre Bilateralitate am vorbit mai Înainte, ca despre Coercibilitate, asupra căreia ne vom opri mai Încolo. Despre Generalitate, Giorgio del Vecchio ne relevă esențial: „De regulă și conform naturii sale proprii, norma juridică e generală, adică procedează prin abstracție și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Dreptul În sens obiectiv se precizează, prin distincții neokantiene indubitabile, la juristul italian. El ne vorbește, la această treaptă a Realității juridice despre: 1. Bilateralitate, 2. Generalitate, 3. Imperativitate și 4. Coercibilitate. Despre Bilateralitate am vorbit mai Înainte, ca despre Coercibilitate, asupra căreia ne vom opri mai Încolo. Despre Generalitate, Giorgio del Vecchio ne relevă esențial: „De regulă și conform naturii sale proprii, norma juridică e generală, adică procedează prin abstracție și fixarea tipurilor; cu alte cuvinte, ea se referă la
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dedublare sau autolimitare a personalității Statului, care se supune pe sine Însuși propriilor sale legi. Acesta se exprimă pe scurt, spunând că Statul și celelalte entități politice au, pe lângă personalitatea de drept public și o personalitate de drept privat”. D. Coercibilitatea Dreptului. Dacă dreptul este, În esență, un imperativ, acesta se manifestă ca sancțiune și, astfel, este tot prin esență, coercibil - adică dacă nu e luat În considerație, poate fi impus cu forța. Dreptul ca normă bilaterală, contrapune un subiect altui
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cu forța. Dreptul ca normă bilaterală, contrapune un subiect altui subiect, atribuind unuia o pretenție (exigență), căreia Îi corespunde o datorie (obligație) pentru celălalt. Dreptul stabilește Întotdeauna un raport și o limită Între mai multe subiecte. Conceptele de Drept și Coercibilitate sunt indisolubil legate Între ele. Pe bună dreptate Thomasius a observat superioritatea datoriilor juridice (coercibile) față de datoriile morale care nu sunt coercibile: „Kant a admis conceptul constrângerii ca element al doctrinei sale asupra dreptului; de atunci el nu a mai
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dreptului; de atunci el nu a mai fost uitat și a fost temă de discuții și de studii, care continuă și astăzi”. Respingând cu profunzime și justețe, totodată, obiecțiile care s-au adus de-a lungul timpului tezei kantiene a coercibilității dreptului, Giorgio Del Vecchio subliniază, constant și pe deplin coerent logic, reafirmând mereu: „acolo unde lipsește constrângerea, lipsește și Dreptul”. 2. Dreptul pozitiv Adept al Teoriei dreptului Natural, filosoful Giorgio del Vecchio a simțit nevoia de a limpezi, de a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
concluzia că ar fi vorba de un drept subiectiv. Un asemenea punct de vedere domină și literatura franceză. Autorul J. Dabin 555, de exemplu, argumentează că pe planul filosofiei juridice, nu ar putea exista nici un drept fără acțiune, dreptul și coercibilitatea fiind două concepte inseparabile. Și în legislația germană, poloneză, rusă, problema în discuție este controversată 556, încă. În ceea ce ne privește, ne raliem părerii că stingerea dreptului la acțiune are ca efect, în primul rând, posibilitatea debitorului de a se
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]