236 matches
-
model pentru tinerii noștri instrumentiști, astfel încât a ajuns să ne suporte pe deplin cu toate erorile și defectele noastre. Mai mult, Barrie ghicește totdeauna când este nevoie de el, iertându-ne slăbiciunile ori tratându-ne cu îngăduință când suntem în cofă și cu franchețe când ne aflăm pe val. Iar noi îi povestim deopotrivă izbânzile și înfrângerile, adoptându-l ca pe unul de-al nostru, cu care uneori ne lăudăm ori ne sfiim, alteori ne confruntăm sau ne pizmuim. Aproape am
Barrie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14527_a_15852]
-
multă demnitate a oficialităților române în raport cu țările occidentale, pe de o parte, ceva mai multă fermitate în raport cu propriii noștri cetățeni care ne fac de râs n-ar strica. Altminteri, vom pune mereu căruța înaintea cailor și vom arunca apa din cofă cu copil cu tot. Soluția anunțată de dl Tăriceanu o fi bună la finlandezi și la danezi, țări de oameni disciplinați. La noi, orice măsură - și cu atât mai abitir una abuzivă, cum e cea la care mă refer - reușește
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
unicul fiu al doctorului Urlățeanu a avut un accident mortal. Întâmplare? Coincidență? Sau cine știe?! Îmi fac cruce și mă abțin s-adaug ceva. Când s-a hotărât să-l lase pe Benglas a-i trece pragul, Gherasim era în cofă. Murea cu zile. - M-ați chemat târziu, domnule Șutoțkin. Ziua de ieri n-o mai întoarcem. Vă promit însă că oprim paralizia, să nu se mai ridice. Și-așa a fost, numai că acum Gherasim îi cerea să-l vindece
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
de fân și semințe (grâu, porumb, floarea-soarelui etc.), care se dau apoi la vite, mai ales la vaci, ca să aibă casa liniște și bogăție. În Oltenia, se păstrează obiceiul ca, în seara de Ajun, să se pună sub masă o cofă cu apă bună de băut, care se împarte a doua zi cu vitele, pentru a le merge bine în anul care vine, iar membrii familiei să aibă parte de noroc la fel de curat ca apa din cofă. Pe la sate mai există
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
pună sub masă o cofă cu apă bună de băut, care se împarte a doua zi cu vitele, pentru a le merge bine în anul care vine, iar membrii familiei să aibă parte de noroc la fel de curat ca apa din cofă. Pe la sate mai există credința că în noaptea de Crăciun animalele vorbesc. Sătenii se feresc ca nu cumva să le audă, că ar fi semn rău. De aceea, ei le adapă și le hrănesc de cu seară, și nu mai
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
n-a fost, însă, de lungă durată, pentru că Pâcu odată s-a luminat la față și, împungându-l pe moș Dumitru cu muștiucul lulelei, l-a luat la rost. Da’ bine, măi pungaș bătrân! Credeai că m-ai pus în cofă, ai? Ia uite că nu! Stiu la ce te-ai gândit când m-ai scos dator. La ce, Pâcule? La povestea de vânătoare pe care am promis-o... Ei, te-am gâcit ori ba? M-ai gâcit, Pâcule. Aista-i
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mine, am să mă supăr foc! Ca să-ți treacă supărarea, am să-ți spun ceva vesel. Spune, Dumitre, că și așa sunt cătrănit. Un evreu avea o gloabă de cal și căra apă cu sacaua la târgoveți. O vindea cu cofa. Se întâmplă, însă, că îi moare gloaba...Intr-una din nopți pe când evreul dormea dus după o zi de muncă pe ruptelea, feciorul său, de vreo opt anișori, se scoală pe la miezul nopții și strigă la taică-su: „Tată! Aprinde
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
adusă de hotărârea lui Aizic, oricine își putea da seama de noua lui stare. Privirea îi zbura mereu spre zarea largă, iar pe buze i se zbătea un zâmbet gata să se schimbe în vorbe... „Aha! Te-am băgat în cofă, Iordache! Acum să te mai văd dacă îți mai arde de...Să vezi și tu ce înseamnă să muncești din greu și să umbli pe drumuri zile și nopți”... Hai, Cocoșitule! Hai! Dă-i bătaie, că acușica dă soarele, te
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
poporenii ăștia care-s de colo și de dincolo? Seamănă și nu prea. Unii se arată a fi nătăfleți și păguboși, precum Dănilă zis și Prepeleac, un încurcă-lume care printr-o chisnovată întorsătură a soartei ajunge de-l bagă în cofă și pe dracul. Ce s-o fi întâmplat, că moldovenii nu-s campioni la sprinteneală? Cu muntenii, e altă vorbă... Din dealurile Moldovei, prin hăul cosmic, descindem pe o misterioasă planetă. Planeta Micului Prinț (Întoarcerea din pustiu, după micul roman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
În Rai. Lumină și ambianță cuvioasă. În prim-plan, în stânga, coliba Sfântului Sisoe, în genul colibelor de la harbuzării. În chip de ușă o pânză nu tocmai curată. Într-o parte a colibei un fel de bancă rudimentară. Pe ea, o cofă cu apă. Copaci ciudați și tot felul de tufișuri din loc în loc, separate de cărărui ezitante. Spre plan 3, separat de restul decorului, dar vizibil cu destulă claritate un pom bătrân, amărât, cu câteva frunze vestejite și cu 2-3 mere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
al 7-lea să înălțăm. Asta întâi și numaidecât! (Își drege glasul, psalmodiază cam expeditiv) "Slavă Ție, slavă Ție, slavă Ție!" Gata. Acuma să ne limpezim privirea cu această binecuvântată apă ne-ncepută de mult. Își toarnă în pumn apă din cofă, o aruncă pe față, pufnește și stropește în jur. Se șterge aproximativ cu poalele anteriului.) Hm! Era să rămân cu bucata-n mână... Și doar am spus de-atâtea ori că voi merge și voi cere un anteriu mai acătării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Ion, când lumea se înghesuia la butoaiele cu agheasma mare, chiar dacă era din belșug, să rămână și pentru a doua zi. Preotul intra din Ajun în casele credincioșilor, stropind cu o legătură de busuioc, agheasma purtată de dascăl într-o cofă din brad, pe rând toate încăperile, cântând: În Iordan botezându-te Tu, Doamne Închinarea Treimii s-a arătat; Că glasul Părintelui a mărturisit Ție, Fiu iubit pe Tine numindu-Te; Și Duhul în chip de porumb A adeverit întărirea Cuvântului
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ca un cuvânt de rămas-bun, era Anette. Părea că doar poposise acolo, strecurându-se În pat pentru a trage un pui de somn ori așezându-se câteva clipe În fața unei oglinzi, deși toată viața ei se reflectase numai În apa cofelor cu rufe. Înainte de Încremenire, Anette fusese spălătoreasă, dar acum nemișcarea Îi dăruia o distincție aristocratică; părea că se va ridica imediat, gracilă și imaterială, spre a aluneca prin salon ca o gazdă impecabilă, verificând ținuta servitorilor și Întâmpinându-și oaspeții
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
la un râu, pe malul căruia străluceau mii de pietricele argintii. Noi le duceam la urechi și, sărind de pe un picior pe altul, strigam: ,,Auraș, păcuraș, Scoate apa din urechi, Că ți-oi da parale vechi. Și ți-oi spăla cofele Și ți-oi bate dobele!” După aceea, aruncam pietrele în apă și ne scăldam, cufundându-ne împreună în undele limpezi ca cristalul ale Ozanei ,,celei frumos curgătoare”. Când am ieșit la suprafață, Nică, nicăieri. Am început să strig disperat: Nică
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
oraș: orașul adormit; paradisul luminii; parcurile sunt triste; este pustiu și liniște; clopotnița de aur străvezie; oraș ca un furnicar; seara începuse să-și lase valurile negre asupra orașului. Despre primăvară: se-ntoarce iar proaspătă; primăvară fragedă, întinerită; veni cu cofa plină de rouă și lumină; vine într-o caleașcă încununată cu verdeață; un parfum ușor vine pe adierea amurgului; dulce serbare poetică; miresme calde de cimbrișor; iarba este de un verde-crud sălbatic; solii primăverii, ghioceii, își salută regina; ghioceii timizi
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Cât e ceasul....Ildiko? Trebuie să merg la școală! I-a răspuns Victor, surâzând convins și neconvins, dar intuind cu ochiul său de profesor „de iubire” că ocazia este una de lux, a acceptat invitația distinsei tinere profesoare ...la o cofe, așa cum a spus aceasta: Șapte și jumătate, mânzule, hai fugi acasă, eu mă interesez dacă te-ai comportat bine și nu mai făcut de rușine! Spui că am rămas la magazin! Va s-a Îmbrăcat cu hainele sale, deși Ildiko
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
nu m-am simțit niciodată!" Apoi Ioanea Păsulii sări la drăgălășeniile ce le spuneau Ghearăntoarsă despre prefect, iar Eugeniu Ioan Gingirică despre general, pe la spate (fascist, criminal, legionar, dușman al democrației, comunist, ceaușist), fiecare crezând că-l poate băga în cofă pe celălalt, când, de fapt, cei ce îi cunoșteau pe amândoi știau că sunt prieteni la cataramă și au afaceri împreună în... imobiliare și în noua parcelare și înzestrare a cimitirelor eroilor cu cripte la nivel european! Așa că nu se
întoarcerea tatălui risipitor by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/7811_a_9136]
-
noaptea luminând, ziua le poate găsi. - Aceasta zi se spune că este una prielnică pentru a se face farmece de dragoste. - În ajunul zilei, fetele de măritat credeau că își pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă. - În dimineața zilei de 23 aprilie tot ele, fetele, puneau în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coronițe, pentru a observa, pe furiș, care fecior va călca peste ele. Daca flăcăii ce le erau dragi nu călcau pe
Sfântul Gheorghe, superstiții și tradiții: Ce se face și ce nu se face în această zi by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62304_a_63629]
-
Dacă n-ar fi scrisă într-un jargon mat, sec precum pocnetul stinghiilor de lemn, cartea lui Lardellier ar fi o reușită lucrare în marginea unei teme de strictă actualitate spirituală: ritualurile sociale și semnificația lor. Așa însă, turnată în cofa impenetrabilă a celui mai inexpresiv grai academic, cartea cere o răbdare de anahoret hotărît să-și ispășească păcatele prin chinul lecturii. Oricît te-ai concentra spre a-i urmări autorului ideea, atenția îți fuge în altă parte, sufocată de apăsarea
Între rit și ceremonie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6180_a_7505]
-
cu monograma mea. Cam atâta mă țineau, deocamdată, și mijloacele. Lozinca de campanie ar fi fost ,,patrie, hopa!", dacă nu irezistibilă, oricum la nivelul intelectual al vastelor tribune sportive. Iar pe afiș, distihul: ,,Singur între atâția hoți,/ îi pun în cofă pe toți". Cu un text asemănător, Gigi și Dorel au devenit deputați europeni. Tonul campaniei ar fi fost necruțător, în cazul când adversarul la al doilea tur ar fi fost Traian Băsescu, crâncen dacă Mircea Geoană, condescendent, când Crin Antonescu
Omul fără expertiză by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6729_a_8054]
-
fără să trădezi. Vă voi cita din ultimul (vis-viziune): “Mama, disperată, dădu să caute, prin cratițe și oale, ceva isprăvit din gătit, ca să-I dea, cu grăbire, Însângeratului Lumii...dar nu afla nimic isprăvit...și când s-a aplecat asupra cofei cu apă proaspăt scoasă din fântână...nu mai era, în cofă, strop de apă... - și mama sa își îngropă capul între palme și începu să plângă cumplit, cu hohote de nestins... Hristos, mâhnit, dar tot blând, spuse: - Femeie dragă, văd
DOUĂ-TREI ZILE DIN ISTORIA MISTICĂ A UNUI NEAM de PAUL SPIRESCU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384812_a_386141]
-
dădu să caute, prin cratițe și oale, ceva isprăvit din gătit, ca să-I dea, cu grăbire, Însângeratului Lumii...dar nu afla nimic isprăvit...și când s-a aplecat asupra cofei cu apă proaspăt scoasă din fântână...nu mai era, în cofă, strop de apă... - și mama sa își îngropă capul între palme și începu să plângă cumplit, cu hohote de nestins... Hristos, mâhnit, dar tot blând, spuse: - Femeie dragă, văd că nu ați fost pregătiți să mă primiți, și nici pe
DOUĂ-TREI ZILE DIN ISTORIA MISTICĂ A UNUI NEAM de PAUL SPIRESCU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384812_a_386141]
-
arici în înalturi ciocârlia stă de veghe peste toate risipindu-și melodia peste câmpuri cu bucate sus pe munți ca o năframă curcubeul desenează un tablou ce se destramă sub căldura de amiază către seară se strâng roată fetele cu cofe-n mână apă rece vin să scoată din adâncul de fântână doar un strigăt le zorește către casă de-ntârzie pe cer luna-și risipește larg paloarea argintie *** Referință Bibliografică: zi de vară / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ZI DE VARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383626_a_384955]
-
fi distrusă și te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul. - Lumânarea de la Înviere trebuie păstrata în casă și aprinsă în caz de boală, calamități naturale, supărări. - În dimineața Paștelui e bine să privești prima dată într-o cofa cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea buna în restul anului. - Un alt obicei spune că e bine să te speli pe față cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roșu, unul
Tradiţii şi obiceiuri de Paşti culese din diferite zone ale ţării [Corola-blog/BlogPost/92412_a_93704]
-
se află și rugăciunea Sfântului Ștefan cel Mare către Sfântul Gheorghe. Datini care cheamă ursitul pentru fetele de măritat În ajunul zilei de Sân-George, fetele de măritat credeau că își pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă. Tot în această zi, fetele mai obișnuiau să semene usturoi, pe care îl păstrau până la anul viitor. Mâncând usturoiul semănat cu un an înainte, tinerele cred că vor fi înzestrate cu sănătate și că se vor căsători
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]