39 matches
-
târlească cu turma sa respectiva miriște. Ce însemna asta? Ciobanul trebuia să lase turma și noaptea pe miriștea respectivă. Cei care aveau oile la stâna lui moș Lixandru erau atenționați încă de cu vara să aducă la stână câte o cofiță pentru a li se prepara un fel de lapte acru, când oile dădeau un lapte mai consistent și brânza nu mai ieșea destul de bună. Când cofița era plină moș Lixandru îl chema pe proprietar să-și ia vasul cu pricina
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1422136926.html [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
moș Lixandru erau atenționați încă de cu vara să aducă la stână câte o cofiță pentru a li se prepara un fel de lapte acru, când oile dădeau un lapte mai consistent și brânza nu mai ieșea destul de bună. Când cofița era plină moș Lixandru îl chema pe proprietar să-și ia vasul cu pricina. Avea grijă să amintească respectivului să nu deschidă cofița până la Crăciun, după ce se postise cele 40 zile. Aceste amintiri mi-au rămas mereu proaspete în memorie
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1422136926.html [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
lapte acru, când oile dădeau un lapte mai consistent și brânza nu mai ieșea destul de bună. Când cofița era plină moș Lixandru îl chema pe proprietar să-și ia vasul cu pricina. Avea grijă să amintească respectivului să nu deschidă cofița până la Crăciun, după ce se postise cele 40 zile. Aceste amintiri mi-au rămas mereu proaspete în memorie. Poate că trebuia să le scriu mai demult! Referință Bibliografică: BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOȘ LIXANDRU / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1422136926.html [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
de fiecare dată imaginând altceva, și eu îmi închipuiam că ei sunt asemănători poetului care de fiecare dată, deși simte la fel, găsește alte cuvinte să-și exprime simțirea. Dar ce nu făceau harnicii locatari ai acestui ținut! Femeile duceau cofițele cu apă sau cu lapte pe care le purtau deasupra capului. Apa de băut era păstrată în casă într-o așa numită doniță, un fel de găleată lucrată din lemn și care avea un capac. Când mi-era sete trebuia
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
ce produceau toamna pădurețe dulcege, un cireș aproape uscat și încă vreo trei pruni vechi și găunoși. Odată cu trecerea anilor, moșul se scufunda în necazuri. Înainte vreme mai caștiga câte un ban din făcutul greblelor de lemn și din meșteritul cofițelor cu doage de lemn, atât de trebuincioase pentru orice gospodărie de la munte. Trebuie să dăm în vileag că moșul avea obicei cât se poate de păgubos pentru sănătatea sa: ieșea pe prispă, la lumina zilei, întinzând niște ziare pe laviță
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396429294.html [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
meșterul păstrase o bună parte, lateral și în partea de sus a sculpturii, care să vorbească vizitatorului despre vârsta și specia sa, despre istoria locurilor în care a crescut zeci de ani ori poate sute. Este vorba de „Bucovineancă cu cofițe”, operă de artă realizată de renumitul sculptor prof. Ion Maftei și donată colecției Muzeului de etnografie prin bunăvoința și înțelegerea prof. Ioan Catargiu, director al Clubului Copiilor din Câmpulung Moldovenesc. Ea reprezintă simbolul ospitalității câmpulungenilor. Acestei lucrări deosebite i s-
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416666855.html [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
-și facă umbră. Ciobanii, tolăniți și ei pe iarbă, la umbră, îngână o doină din fluier. Este un tablou idilic, cum este zugrăvit și în poezie: „La șipot vine copilița, Cu păr desprins, cu umeri goi, Își umple până-n ochi cofița Și fuge repede-napoi. Din ce în ce, căldura crește Și toate ramurile tac Prin aer molcom rătăcește Mireasma florilor de mac”. Se lasă seara peste Domnești. Aerul se răcorește și valuri de umbră încep să-nece Valea Doamnei. Este
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
Este timpul ca acei truditori care au muncit toată ziua să se îndrepte spre casele lor, pentru o binevenită odihnă: „Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind, Turmele s-aud mugind Și flăcăii vin pe luncă, Hăulind. Cu cofița, pe-ndelete, Vin neveste de la râu; Și cu poala prinsă-n brâu, Vin cântând, în stoluri, fete De la grâu. De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși, copiii vin; Satul e de vuiet plin, Fumul alb alene iese Din cămin”. Iată viața la
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
se putea umbla deja prin pădure, căci zăpada cea grea se topise, fiind numai bine de pornit la drum. Avusese grijă să pună în desagă multe bunătăți: copturi proaspete din cuptor, unse cu unt și cu miere de albine, o cofiță plină cu brânză de oi, o altă cofiță cu smântână, și încă o oală de lut cu miere. Le puse pe toate în coșuri, iar coșurile le așeză cu grijă în desagă. Când totul era pregătit, îl trimise pe Artemie
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1436837333.html [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
cea grea se topise, fiind numai bine de pornit la drum. Avusese grijă să pună în desagă multe bunătăți: copturi proaspete din cuptor, unse cu unt și cu miere de albine, o cofiță plină cu brânză de oi, o altă cofiță cu smântână, și încă o oală de lut cu miere. Le puse pe toate în coșuri, iar coșurile le așeză cu grijă în desagă. Când totul era pregătit, îl trimise pe Artemie să ducă degrabă acele bunătăți la nepoții ei
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1436837333.html [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
ce scapă Dintr-un laț cu mii de ochiuri dezlegate-n ochi la tine - Stai oleacă și răsuflă colea jos în grădiniță Patul e din flori albastre cum e cerul, cum e lacul Zise Oana, zăpăcită, dându-i apă din cofiță Și dorind să-i vină tatăl cât mai repede, săracul Se făcea că solul tânăr după ce-a băut o gură S-a schimbat la chip, la vorbă, la privire mai ales Fata simte cum o paște și cum sufletul
VISUL STEJARULUI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Visul_stejarului_marius_robu_1381137639.html [Corola-blog/BlogPost/348300_a_349629]
-
cumplit, Baba Dochia s-a gândit că în locul în care sunt fragi, cu siguranță ar putea găsi și mure. Așa că, se îmbrăcă și ea cu zece cojoace și porni pe urmele lăsate de nora ei prin zăpadă, luând o ditamai cofița în brațe, cu gândul să o umple de fragi și mure. Fiind bătrână, drumul ei a durat aproape toată iarna. Ca să nu se rătăcească, a început să împletească lână roșie și albă, într-un fir pe care îl lăsa în urma
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1424353140.html [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
cu privire la modul de confecționare, esența lemnului folosit și destinația fiecăruia în parte. Dintre acestea, vă rețin atenția cu următoarele: vas pentru agheasmă, care se va folosi în ziua Sfântului Paști și în ziua de Bobotează, potrivit tipicurilor din credința creștin-ortodoxă, cofițe confecționate dintr-o singură bucată din lemn de scoruș, limba pentru smântână, din același tip de lemn, vase pentru lapte de diferite categorii, butoiaș pentru băuturi alcoolice, linguri mici și mari, polonice de diferite dimensiuni, toate cu folosință în treburile
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415737796.html [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
Acasa > Poezie > Familie > ALBINIȚA RIȚA Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 691 din 21 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Albinița Rița umblă cu cofița, De cum apar zorile,pe la toate florile, În păru-mpletit în cozi are două funde roz, Șorțulet are-apretat, gata-i de dereticat. N-are nimeni ce să-i spuna,lasă totu-n urmă lună Florile s-o răsplăteasca îi dau mierea lor
ALBINIŢA RIŢA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Albinita_rita_valeria_iacob_tamas_1353567337.html [Corola-blog/BlogPost/351327_a_352656]
-
cu ochii bleojdiți și îndrăzneală mare, gata să sară la mîță ca s-o scarmene. Se îmbătaseră de la damf, săracii. Pe urmă oamenii au început să pună vin și prin ciubere, prin putini, putinici și putinele, prin hîrdaie, cofe și cofițe, cofăiele și cofăieșe pe care nu le mai folosiseră de ani și ani de cînd cu căldările iestea de tablă și de plastic. Să nu uit de chiupuri și ulcele, ulcioare și ulciorașe, oalele de lapte, căldărușa cu feleștiocul pentru
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cand_s_o_facut_poama.html [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
în îi, Iar în ochi au albastru de cicoare Adunat de pe câmpii. Cu un fir de romanița Încerc dragostea,și-l prind Cu sfiala,în cosita, Badea să îmi dea guriță Și obrajii îmi aprind. Și voi lua apa-n cofița Din vale,de la izvor, Îmi anin vânt în altița Cu sulfina și cu dor. Și-i voi da badei să bea Roua din căuș de floare, S-apoi ,bade,îi putea Să rupi floare de cicoare , Ai mei ochi de
DOINA de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cristiana_iliuta_1491325497.html [Corola-blog/BlogPost/374526_a_375855]
-
Str. Căpâlna Int. Căpriorilor Str. Căpriorilor Str. Cărbunarilor Str. Căruțașilor*(D) Str. Ceasornicului Str. Cerceilor Pța. Charles De Gaulle (fosta Aviatorilor) - nr. 2 - 6; 3 Str. Ciucuraș*(D) Str. Cîmpul Pipera Str. Clucerului Drm. Codrii Cosminului (Zona Aleea Teisani) Int. Cofiței Str. Col. Constantin Blaremberg Int. Condeiului Str. Constantin D. Aricescu Str. Constantin Daniel Rosenthal Str. Cpt. Alexandru Șerbănescu (fosta Bujorului) Str. Cpt. Gheorghe Demetriade Str. Cpt. Gheorghe Mărășoiu Str. Crângului Str. Cretei (fosta Intr Cretei) Str. Daniel Danielopolu Str. Dante
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
cu căței executată din lemn de esență tare, fiind acționată cu o cheie masivă, tot din lemn. Tinda este încăperea care are acces în exterior, ea fiind spațiul unde se depozitează și păstrează produse alimentare sau obiecte de uz gospodăresc: cofițe, donițe, ladă de făină, budăci, butoiașe, piuă, untăriță, rășchitor. În partea din spate funcționa o groapă pentru păstrarea cartofilor, sfeclei sau a fructelor în timpul iernii. Din tindă se intră în „casa cea mare”, unde se află lângă pereți laițe sprijinite
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
cuptor și peretele din față se află un pat din scânduri masive având deasupra o grindă pentru păstrarea diverselor țesături de interior sau piese de vestimentație. În interior se află obiecte casnice: oale și străchini de ceramică, butoiașe, lăcrițe și cofițe din lemn. Întinse pe pereți, sau aflate pe laițe, pe pat sau la icoane sunt așezate țesăturile de interior confecționate din lână și cânepă: păretare, lăicere, cergi, ștergare de perete și năframe de nuntă. Gospodăria tradițională din localitatea Câmpulung Moldovenesc
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
și orașele nemțești de pe Rin și din Bavaria. Ei mai aduceau pânzeturi din Germania și Lituania, catifea pentru hainele boierilor, așa cum o cerea moda europeană. După aceea, venea rândul mărfurilor mai mărunte: cuțite, coase, securi, lucruri de cositor, precum talere, cofițe, tăvi, șofran, șepci, fiare de plug, săbii ungurești, paloșe și alte mărunțișuri. Pentru aceste mărfuri liovenii trebuia să plătească după obiceiul vechi vama mare la Suceava și o vamă mai mică în târgul Siretului. Din Suceava și din alte târguri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu buzele strivite, dar cu ochi strălucitori. „ - Mișcă-te, banditule.. mișcă-te !.. Icoana și parastasu..!”, răcni un milițian și-i împinse câteva paturi de armă în coaste. Un altul o îmbrânci pe bătrânică cu patul armei în șanț, vărsându-i cofița... De astă dată, ochii lui Baltă scăpărară ca fulgerul. Bătrânica se ridică... se înălță de șale, strigând după el: „ - Să nu te dai, Gheorghiță, mamă... să nu te dai!”, blestemându-i pe cei fără Dumnezeu și Cruce... „Bată-vă Dumnezău
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
îmbrăcat), că uiți cartea. Casă Dacă voiește cineva să-și clădească casă, apoi se sfătuiește cu rudele și vecinii unde și cu fața încotro s-o facă. După ce s-a ales locul pentru clădirea casei, se pune acolo sara o cofiță cu apă, unde se lasă ea peste noapte. Dacă dimineața apa din cofiță a mai crescut ceva decît a fost ea sara, apoi se crede că e bine a clădi pe acel loc casa; la din contra însă, nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se sfătuiește cu rudele și vecinii unde și cu fața încotro s-o facă. După ce s-a ales locul pentru clădirea casei, se pune acolo sara o cofiță cu apă, unde se lasă ea peste noapte. Dacă dimineața apa din cofiță a mai crescut ceva decît a fost ea sara, apoi se crede că e bine a clădi pe acel loc casa; la din contra însă, nu se clădește acolo casă. Cînd face cineva casă, dacă voiește să știe de va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și cu bucăți de slănină, o găină friptă pe țiglă de lemn și undită cu mujdei de usturoi, iar pe deasupra șindilea cu o strachină de plăcinte moldovenești, zise <<cu poale în brâu>>, însă ca băutură el se mulțumea cu o cofiță de vin amestecat cu apă.” Mai spune el că, odată, ieșind de la tipografie, unde ai lucrat o zi întreagă așa cum îți era felul - ai trecut peste drum la un birt, ca să mănânci. Acolo ai consumat toată rezerva de carne a
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
-a primară. Preotul Repeta, l-a luat pe badea Farman, străjer la primărie și epitrop la biserică și pe Moloce Ion, gospodar enoriaș, să-l însoțească la Iordan, la sfințit prin sat. După slujba de sfințire a aghiazmei, au luat cofița cu aghiasmă, struțul de busuioc și-au pornit pe lan, urmați de vreo 5-6 băieți. Aceștia strigau din răsputeri "chiralesaaaa!", "chiralesaaa!" de răsuna lanul. Câinii lătrau, vecinele ieșeau cu lumânări aprinse la poartă și totul se desfășura după tradiție. Preotul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]