39 matches
-
a vitelor. Ca și Flămînzilă, el mistuie în cinci fripturi toată carnea birtașului înspăimîntat și țipă că-i e foame. Cere toate mîncărurile ospătarului, înghițind cîte două fierturi, mai multe soiuri de fripturi, bînd o carafă de vin și o cofiță de apă rece și se scoală ușurat de la masă, zglobiu". Indiferent la ispitele civilizației, chiar atunci cînd realizează cîștiguri bunicele din cărțile didactice pe care le tipărește, Creangă se mulțumește cu bojdeuca sa, cu lut pe jos, "care, spre a
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
conștientă de privirile lacome ce-o petrec, sfidând, de pe poziția asumată de muiere cu corp și suflet, dar și minte, compartimentul lubric al prejudecății masculine cu chiar armele ei. Arătându-le tocmai ce se așteaptă să vadă, le și răstoarnă cofița cu apă rece peste mințile înfierbântate." Niciodată plictisită (sau plictisitoare), având de fiecare dată aerul că n-a mai scris de mult și își dorea arzător să se pronunțe asupra literaturii actuale, Nicoleta Sălcudeanu transformă aproape orice comentariu într-un
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]
-
Și chiar așa s-a întâmplat, în cele mai multe din privințe - dar nu pentru multă vreme. Sudura dintre părți n-a rezistat, o vizibilă disimetrie a scos la iveală un chip chinuit, minat de griji și insatisfacții. Coaliția, juna copiliță purtând cofița pe cap s-a transformat într-o chinuită de osteoporoză babetă. Riduri ce nu s-au mai putut ascunde au umplut de drăcească bucurie inima opoziției, ce-și vedea renăscând nădejdi la care, mai an, nici nu putea gândi. Mai
Casa cu ferestrele deschise by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9861_a_11186]
-
Adolf H., cu zorzoane sub semnătură și înflorituri, sau să mă duc să vizitez o expoziție de pictură cu vaci cu ugere hăhăhă de mari și căpițe de fân rotunjite ca un coc de profesoară, cu frauleine dolofane ce poartă cofițe, flori în cosițe, mă rog, tot arsenalul imagistic. Dar sunt prea obosit, mi-e greu să expir aerul, să producă toate sunetele trebuincioase. Și, în plus, nici n-are rost să le răpesc oamenilor bucuria de-a fi măcar o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
-și facă umbră. Ciobanii, tolăniți și ei pe iarbă, la umbră, îngână o doină din fluier. Este un tablou idilic, cum este zugrăvit și în poezie: „La șipot vine copilița, Cu păr desprins, cu umeri goi, Își umple până-n ochi cofița Și fuge repede-napoi. Din ce în ce, căldura crește Și toate ramurile tac Prin aer molcom rătăcește Mireasma florilor de mac”. Se lasă seara peste Domnești. Aerul se răcorește și valuri de umbră încep să-nece Valea Doamnei. Este
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
Este timpul ca acei truditori care au muncit toată ziua să se îndrepte spre casele lor, pentru o binevenită odihnă: „Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind, Turmele s-aud mugind Și flăcăii vin pe luncă, Hăulind. Cu cofița, pe-ndelete, Vin neveste de la râu; Și cu poala prinsă-n brâu, Vin cântând, în stoluri, fete De la grâu. De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși, copiii vin; Satul e de vuiet plin, Fumul alb alene iese Din cămin”. Iată viața la
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
cu ochii bleojdiți și îndrăzneală mare, gata să sară la mîță ca s-o scarmene. Se îmbătaseră de la damf, săracii. Pe urmă oamenii au început să pună vin și prin ciubere, prin putini, putinici și putinele, prin hîrdaie, cofe și cofițe, cofăiele și cofăieșe pe care nu le mai folosiseră de ani și ani de cînd cu căldările iestea de tablă și de plastic. Să nu uit de chiupuri și ulcele, ulcioare și ulciorașe, oalele de lapte, căldărușa cu feleștiocul pentru
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
se putea umbla deja prin pădure, căci zăpada cea grea se topise, fiind numai bine de pornit la drum. Avusese grijă să pună în desagă multe bunătăți: copturi proaspete din cuptor, unse cu unt și cu miere de albine, o cofiță plină cu brânză de oi, o altă cofiță cu smântână, și încă o oală de lut cu miere. Le puse pe toate în coșuri, iar coșurile le așeză cu grijă în desagă. Când totul era pregătit, îl trimise pe Artemie
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
cea grea se topise, fiind numai bine de pornit la drum. Avusese grijă să pună în desagă multe bunătăți: copturi proaspete din cuptor, unse cu unt și cu miere de albine, o cofiță plină cu brânză de oi, o altă cofiță cu smântână, și încă o oală de lut cu miere. Le puse pe toate în coșuri, iar coșurile le așeză cu grijă în desagă. Când totul era pregătit, îl trimise pe Artemie să ducă degrabă acele bunătăți la nepoții ei
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
de fiecare dată imaginând altceva, și eu îmi închipuiam că ei sunt asemănători poetului care de fiecare dată, deși simte la fel, găsește alte cuvinte să-și exprime simțirea. Dar ce nu făceau harnicii locatari ai acestui ținut! Femeile duceau cofițele cu apă sau cu lapte pe care le purtau deasupra capului. Apa de băut era păstrată în casă într-o așa numită doniță, un fel de găleată lucrată din lemn și care avea un capac. Când mi-era sete trebuia
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
Acasa > Poezie > Familie > ALBINIȚA RIȚA Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 691 din 21 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Albinița Rița umblă cu cofița, De cum apar zorile,pe la toate florile, În păru-mpletit în cozi are două funde roz, Șorțulet are-apretat, gata-i de dereticat. N-are nimeni ce să-i spuna,lasă totu-n urmă lună Florile s-o răsplăteasca îi dau mierea lor
ALBINIŢA RIŢA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351327_a_352656]
-
cumplit, Baba Dochia s-a gândit că în locul în care sunt fragi, cu siguranță ar putea găsi și mure. Așa că, se îmbrăcă și ea cu zece cojoace și porni pe urmele lăsate de nora ei prin zăpadă, luând o ditamai cofița în brațe, cu gândul să o umple de fragi și mure. Fiind bătrână, drumul ei a durat aproape toată iarna. Ca să nu se rătăcească, a început să împletească lână roșie și albă, într-un fir pe care îl lăsa în urma
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
ce produceau toamna pădurețe dulcege, un cireș aproape uscat și încă vreo trei pruni vechi și găunoși. Odată cu trecerea anilor, moșul se scufunda în necazuri. Înainte vreme mai caștiga câte un ban din făcutul greblelor de lemn și din meșteritul cofițelor cu doage de lemn, atât de trebuincioase pentru orice gospodărie de la munte. Trebuie să dăm în vileag că moșul avea obicei cât se poate de păgubos pentru sănătatea sa: ieșea pe prispă, la lumina zilei, întinzând niște ziare pe laviță
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
în îi, Iar în ochi au albastru de cicoare Adunat de pe câmpii. Cu un fir de romanița Încerc dragostea,și-l prind Cu sfiala,în cosita, Badea să îmi dea guriță Și obrajii îmi aprind. Și voi lua apa-n cofița Din vale,de la izvor, Îmi anin vânt în altița Cu sulfina și cu dor. Și-i voi da badei să bea Roua din căuș de floare, S-apoi ,bade,îi putea Să rupi floare de cicoare , Ai mei ochi de
DOINA de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374526_a_375855]
-
ce scapă Dintr-un laț cu mii de ochiuri dezlegate-n ochi la tine - Stai oleacă și răsuflă colea jos în grădiniță Patul e din flori albastre cum e cerul, cum e lacul Zise Oana, zăpăcită, dându-i apă din cofiță Și dorind să-i vină tatăl cât mai repede, săracul Se făcea că solul tânăr după ce-a băut o gură S-a schimbat la chip, la vorbă, la privire mai ales Fata simte cum o paște și cum sufletul
VISUL STEJARULUI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348300_a_349629]
-
târlească cu turma sa respectiva miriște. Ce însemna asta? Ciobanul trebuia să lase turma și noaptea pe miriștea respectivă. Cei care aveau oile la stâna lui moș Lixandru erau atenționați încă de cu vara să aducă la stână câte o cofiță pentru a li se prepara un fel de lapte acru, când oile dădeau un lapte mai consistent și brânza nu mai ieșea destul de bună. Când cofița era plină moș Lixandru îl chema pe proprietar să-și ia vasul cu pricina
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
moș Lixandru erau atenționați încă de cu vara să aducă la stână câte o cofiță pentru a li se prepara un fel de lapte acru, când oile dădeau un lapte mai consistent și brânza nu mai ieșea destul de bună. Când cofița era plină moș Lixandru îl chema pe proprietar să-și ia vasul cu pricina. Avea grijă să amintească respectivului să nu deschidă cofița până la Crăciun, după ce se postise cele 40 zile. Aceste amintiri mi-au rămas mereu proaspete în memorie
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
lapte acru, când oile dădeau un lapte mai consistent și brânza nu mai ieșea destul de bună. Când cofița era plină moș Lixandru îl chema pe proprietar să-și ia vasul cu pricina. Avea grijă să amintească respectivului să nu deschidă cofița până la Crăciun, după ce se postise cele 40 zile. Aceste amintiri mi-au rămas mereu proaspete în memorie. Poate că trebuia să le scriu mai demult! Referință Bibliografică: BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOȘ LIXANDRU / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
meșterul păstrase o bună parte, lateral și în partea de sus a sculpturii, care să vorbească vizitatorului despre vârsta și specia sa, despre istoria locurilor în care a crescut zeci de ani ori poate sute. Este vorba de „Bucovineancă cu cofițe”, operă de artă realizată de renumitul sculptor prof. Ion Maftei și donată colecției Muzeului de etnografie prin bunăvoința și înțelegerea prof. Ioan Catargiu, director al Clubului Copiilor din Câmpulung Moldovenesc. Ea reprezintă simbolul ospitalității câmpulungenilor. Acestei lucrări deosebite i s-
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
cu privire la modul de confecționare, esența lemnului folosit și destinația fiecăruia în parte. Dintre acestea, vă rețin atenția cu următoarele: vas pentru agheasmă, care se va folosi în ziua Sfântului Paști și în ziua de Bobotează, potrivit tipicurilor din credința creștin-ortodoxă, cofițe confecționate dintr-o singură bucată din lemn de scoruș, limba pentru smântână, din același tip de lemn, vase pentru lapte de diferite categorii, butoiaș pentru băuturi alcoolice, linguri mici și mari, polonice de diferite dimensiuni, toate cu folosință în treburile
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
George Coșbuc Zările de farmec pline, Strălucesc în luminiș; Zboară mierlele-n tufiș Și din codri noaptea vine Pe furiș. Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind; Turmele s-aud mugind, Și flăcăii vin pe luncă Hăulind. Cu cofița pe-ndelete, Vin neveste de la râu; Și cu poala prinsă-n brâu Vin cântând în stoluri fete De la râu. De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși copiii vin; Satul e de vuiet plin; Fumul alb alene iese Din cămin. Dar din ce
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
luncă După tatăl tău la muncă, Tânăr voinicel, prin casă Mamei de‐ajutor! Uite‐l ici și‐ntr‐ altă parte, Ochii‐n cap îi fug; Îl trimiți și‐i și departe S‐ aduci poala cu surcele. ș‐ aduci apa cu cofița, Tatei să‐ i deschizi portița Când se‐ ntoarce, frânt de trudă Seara de la plug! O, de te‐ aș vedea eu mare, Să mă duc și eu La amiazi cu demâncare Unde‐ ți fi, la plug, la coasă! Să‐ mi ochesc
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ponoare N-are cai în jur să-i pască, Nici câini răi s-o ocrotească, Nici ciobani să o păzească, Și nici stână s-o primească. Mioriță, mioriță, N-ai nici baci și nici băciță Să-ți dea apă din cofiță, Nici otavă din căpiță Și nici cin`să te laie, Mioriță bucălaie! Oare lupii mi te-alungă De n-ai stână și nici strungă, Nici cioban să te păzească, Și din fluier să-ți doinească? Și în noaptea-ntunecoasă De
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cinematografică a unui cinefil înrăit și a unui om care, cochetând cu camera de luat vederi, realizează documentare. Din punctul ei de vedere, filmul "Dacii" deformează natura spiritualității românești: "N-au lipsit, pe un drum de munte, nici Rodica (purtând cofița cu apă rece), nici cuvintele istorice, fals istorice, nici idila de circumstanță între un roman și o dacă, nici transformarea în decoruri de carton a miturilor nebuloase, nici întruchiparea unor figuri de legendă în actori înmărmuriți parcă de prostiile pe
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
firu de grâu, / Ca vinu, ca auru / Și ca argintu / Între tot norodu!"379 O altă datină bucovineană, specifică sărbătorilor pascale, se referă la "udatul" din a doua zi de Paști. Până-n ziuă, flăcăii merg pe la casele fetelor, cu o cofiță plină de apă neîncepută, iar pe fata pe care o găsesc dormind o udă din cap până.n picioare. Alteori, flăcăii le pândesc pe fetele care ies din case și "toarnă vreo două-trei cofe de apă pe dânsele", chiar dacă sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]