125 matches
-
gândirii filosofice, cât și în acela al reflecției aplicate este necesară o conceptualizare a mesajului și comunicării. În acest sens, se impune regândirea rolului explicitului și implicitului în discursul prin care are loc organizarea conceptuală a experienței trăite, în structurarea cogitativă a materialului cognitiv. Tensiunea dintre implicit și explicit stă la baza a ceea ce, în perimetrul intersubiectivității limbajuale numită comunicare, acționează ca mesaj. Comunicarea se profilează ca fundal pe care pentru a deveni evident se proiectează holografic mesajul. Realitatea este comunicare
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
numește mesaj. Prin urmare, trăim într-o lume de mesaje. Orice mesaj îndrumă spre o practică. Ceea ce individualizează mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului filosofic este transformarea spirituală prin practici mentale, intelectuale, cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face ca filosofia
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
său și de trecutul său: „crezuse că a și izbutit să scape, să se despartă de ele pentru totdeauna” (p. 57). Odată clarificată situația, se declanșează un proces de redefinire. Fără nume, trecut și identitate profundă, Anne își constată singurătatea. Cogitativ, Ana-Cristina descoperă interculturalul ca impas identitar, ca eșec și ca ratare. Pe dimensiunea afectivă impasul se proiectează ca singurătate și incomunicare. Întrucât nu poate controla intelectual situația, eroina încearcă o rezolvare pe coordonata emoțională. Ea are reprezentarea că din singurătate
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
prin exercitarea a trei funcții: o funcție de viziune (ce reflectă raportul spiritului creator cu lumea, cu propria conștiință și cu trăirile individuale), o funcție de inscripționare-amprentare-scoatere în evidență a figurii spiritului creator și o funcție de punere în discurs (modul cum materialul cogitativ se face prezență textuală). Factorul viziune se face vizibil în special prin momentele de rugăciune ale scrierii. Este vorba de o modelare vizionar-religioasă a perspectivei literare. Figura spiritului creator se încrustează evlavios prin efortul ce se alocă pelerinajului. Călătoria transformă
CONSTANTIN PĂDUREANU: Regăsirea de sine, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-padureanu-regasirea-de-sine-de-stefan-vladutescu-c/ [Corola-blog/BlogPost/339561_a_340890]
-
gândirii filosofice, cât și în acela al reflecției aplicate este necesară o conceptualizare a mesajului și comunicării. În acest sens, se impune regândirea rolului explicitului și implicitului în discursul prin care are loc organizarea conceptuală a experienței trăite, în structurarea cogitativă a materialului cognitiv. Tensiunea dintre implicit și explicit stă la baza a ceea ce, în perimetrul intersubiectivității limbajuale numită comunicare, acționează ca mesaj. Comunicarea se profilează ca fundal pe care pentru a deveni evident se proiectează holografic mesajul. Realitatea este comunicare
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
numește mesaj. Prin urmare, trăim într-o lume de mesaje. Orice mesaj îndrumă spre o practică. Ceea ce individualizează mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului filosofic este transformarea spirituală prin practici mentale, intelectuale, cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face ca filosofia
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
Felicia Gherghina: Formula existențială a femeii în proza lui Mircea Eliade de Ștefan Vlăduțescu Pentru a înțelege mai bine lumea, spiritul cogitativ și creator o organizează în grupe, în serii, în scheme, în configurații, în forme. Eul cunoscător caută modelul, pattern-ul. Este un demers ontologic fundamental: ordonarea lumii în concepte și categorii. Prima formă de aducere în cadrul unei ontologii o reprezintă
FELICIA GHERGHINA: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/felicia-gherghina-formula-existentiala-a-femeii-in-proza-lui-mircea-eliade-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339618_a_340947]
-
domeniul obiectului (“objet”, “concepts” din definiția lui Riondet), este domeniul unei cunoașteri organizate conceptual; ea este tabloul de existente. Epistemologia privește subiectul cunoscător în raport cu obiectul de cunoscut, cu posibilitatea, eficiența și limitele cunoașterii. Metodologia este setul de metode ale sistemului cogitativ științific (“méthodes”, cum marchează O. Riondet). Dacă ne gândim că orice privire este în mod implicit valorizatoare, atunci putem reține “regard” din definiție că o mențiune de axiologie (valoare și evaluare). În definiție se radiografiază și “éthique”: aceasta se înscrie
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT by http://revistaderecenzii.ro/phd-stefan-vladutescu-university-of-craiova-odile-riondet-in-orizontul-comunicarii-rezumat/ [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
se desfășoară pe termen lung. Prin durată, activitatea se dovedește a fi costisitoare, obositoare și decepționantă. Procesul jurnalistic comportă: selecția actelor și faptelor, verificarea lor, punerea în intrigă și etalarea informației. “Discursul jurnalistic are indici, indicii și indicatorii limbajuali și cogitativi care îl fac recognoscibil. Ca discurs al unei puteri, prima dintre caracteristicile sale o reprezintă autonomia. Jurnalismul autentic este independent, discursul său transformă independența, “neatârnarea” in autotelism și autonomie. Jurnalismul nu are, în autenticitate, nici o conexiune supraordonată. Discursul său se
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
mod inexplicabil de rapid are loc sub presiunea unei construcții ce se situează ontologic în prealabilul ințierii unei comunicări. Propensiunea ființei umane către comunicare se este un construct cognitiv prealabil. Orice ființă umană are impregnate în fondul său cognitiv și cogitativ structuri de antamare a comunicării. Nucleele prealabile de comunicare apar ca niște conectori care fac, pasiv, legătura înainte ca “semnalul electric” să fie declanșat. Aceste “cabluri” de conectare prealabile sunt structuri cogitative potențiale. Fără a fi făcut o școală anume
Stefan Vladutescu: The communicative instance. Din cărțile profesorilor by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-the-communicative-instance-din-cartile-profesorilor/ [Corola-blog/BlogPost/339534_a_340863]
-
umană are impregnate în fondul său cognitiv și cogitativ structuri de antamare a comunicării. Nucleele prealabile de comunicare apar ca niște conectori care fac, pasiv, legătura înainte ca “semnalul electric” să fie declanșat. Aceste “cabluri” de conectare prealabile sunt structuri cogitative potențiale. Fără a fi făcut o școală anume, orice persoană are idee cum să realizeze o comunicare. Comunicarea este, în componentele sale bazale, o deprindere, precum mersul pe jos, mersul pe bicilcletă, alergatul etc. Comunicarea nu necesită școală și nici
Stefan Vladutescu: The communicative instance. Din cărțile profesorilor by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-the-communicative-instance-din-cartile-profesorilor/ [Corola-blog/BlogPost/339534_a_340863]
-
în timp și spațiu, 1987 . Hermeneutica este un domeniu în care profesorul Vlăduțescu excelează, având și lucrarea tezei de doctorat: “Mesaj și comunicare în filozofie”. “Este un câștig al gândirii aristotelice gândul că viața are puține, rare și “mărunte” părți cogitative absolut logice. În marea sa parte, viața este onticitate și ontologicitate, este trăirea pură și conștiință a viețuirii” ne spune profesorul Vlăduțescu. Din această perspectivă, textul poartă însemnele limbajuale și cogitative ale epocii producerii sale. Pe primele își întemeiază demersul
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-zidirea-prin-care-se-ajunge-la-perfectiunea-existentei/ [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
gândul că viața are puține, rare și “mărunte” părți cogitative absolut logice. În marea sa parte, viața este onticitate și ontologicitate, este trăirea pură și conștiință a viețuirii” ne spune profesorul Vlăduțescu. Din această perspectivă, textul poartă însemnele limbajuale și cogitative ale epocii producerii sale. Pe primele își întemeiază demersul filologia, pe celelalte filosofia și literatura. Interpretarea este calea de la comunicare către mesaj. Orice intenție este mesajuală, dar intenția nu există. Personalizarea textualității și ideea de auctorat ne obligă să inventăm
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-zidirea-prin-care-se-ajunge-la-perfectiunea-existentei/ [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
Prin urmare, trăim într-o lume de mesaje (Vladutescu, 2006). Orice mesaj îndrumă spre o practică. Ceea ce individualizează mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului filosofic este transformarea spirituală prin practici mentale, intelectuale, cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. Discursul filosofic este în totalitate „zicere”, „spusă”, „locuție”, căci este de neimaginat exprimarea gândirii filosofice prin mimică, gestică, kinezică, proxemică sau prin orice alt limbaj decât limba
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-zidirea-prin-care-se-ajunge-la-perfectiunea-existentei/ [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
câmpul este al axei. Studiind axa comunicării ontologice ca disciplină academică, profesorul Vlăduțescu a găsit mai multe incertitudini, una dintre ele fiind statusul. Referitor la aceasta incertitudine apare întrebarea: Studiul comunicării reprezintă o teorie sau o știință, este un sistem cogitativ slab sau puternic? Domnia Sa opinează: “Distingem cinci cauze care determină studiul comunicării să rămâna îzilele noastre un sistem cogitativ slab: efervescența cercetarilor teoretico-științifice și practice în domeniul cunoștințelor și promisiunilor; o mare coagulare a comunității comunicării cogitaționale; refuzul regulilor; articularea
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-zidirea-prin-care-se-ajunge-la-perfectiunea-existentei/ [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
dintre ele fiind statusul. Referitor la aceasta incertitudine apare întrebarea: Studiul comunicării reprezintă o teorie sau o știință, este un sistem cogitativ slab sau puternic? Domnia Sa opinează: “Distingem cinci cauze care determină studiul comunicării să rămâna îzilele noastre un sistem cogitativ slab: efervescența cercetarilor teoretico-științifice și practice în domeniul cunoștințelor și promisiunilor; o mare coagulare a comunității comunicării cogitaționale; refuzul regulilor; articularea gândirii comunicaționale ca gândire slabă - concepție slabă și întârzierea în dezvoltarea ontologiei comunicării” (Vlăduțescu, 2013). Profesorul Vlăduțescu argumentează incertitudinile
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-zidirea-prin-care-se-ajunge-la-perfectiunea-existentei/ [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
unei limbi; stabilirea anumitor protocoale ale organizării cognitiv-cogitative și diacronice a universului; acreditarea anumitor modele și paradigme; distingerea anumitor cogitații sintetice precum principii, postulate, teoreme, legi, paradoxuri, etc.; integrarea comunității științifice într-o gândire reciproca în relatța cu un obiect cogitativ, către un obiect de studiu. Convicțiune, Persuasiune, Jurnalistică Omul este o fiinta influențabilă, permeabilă la persuasiune. Orice influență se produce prin intermediul comunicării. Din perspectiva influenței sociale, comunicarea are două metode: convictivă și persuasivă. Calea influenței convictive este calea demonstrației, a
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-zidirea-prin-care-se-ajunge-la-perfectiunea-existentei/ [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
gândirii filosofice, cât și în acela al reflecției aplicate este necesară o conceptualizare a mesajului și comunicării. În acest sens, se impune regândirea rolului explicitului și implicitului în discursul prin care are loc organizarea conceptuală a experienței trăite, în structurarea cogitativă a materialului cognitiv. Tensiunea dintre implicit și explicit stă la baza a ceea ce, în perimetrul intersubiectivității limbajuale numită comunicare, acționează ca mesaj. Comunicarea se profilează ca fundal pe care pentru a deveni evident se proiectează holografic mesajul. Realitatea este comunicare
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesajul-in-comunicarea-filozofica/ [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
numește mesaj. Prin urmare, trăim într-o lume de mesaje. Orice mesaj îndrumă spre o practică. Ceea ce individualizează mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului filosofic este transformarea spirituală prin practici mentale, intelectuale, cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face ca filosofia
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesajul-in-comunicarea-filozofica/ [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
însa sunt rare și nu afectează în ansamblu, mesajul său atât de generos dăriut din inimă cu afecțiune cat și calitatea volumului. În partea adoua a cărții, Constanța Abălașei-Donosă încearcă și reușește să treacă de la exprimarea simplă, directă la genul cogitativ de expresie, reușind texte care îi legitimează pe deplin statutul de poet. Poemul „ Spațiu în oglindă „ este foarte elocvent în acest sens; „Multă vreme am gândit / Că dublul ochiului tău buimac / Este singurul martor / Al tablourilor mele. / Prizonieră înfrântă / Cuvintelor
POEZIE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/La_usa_iubirii_poezie_constanta_abalasei_donosa_1329071806.html [Corola-blog/BlogPost/346758_a_348087]
-
său și de trecutul său: „crezuse că a și izbutit să scape, să se despartă de ele pentru totdeauna” (p. 57). Odată clarificată situația, se declanșează un proces de redefinire. Fără nume, trecut și identitate profundă, Anne își constată singurătatea. Cogitativ, Ana-Cristina descoperă interculturalul ca impas identitar, ca eșec și ca ratare. Pe dimensiunea afectivă impasul se proiectează ca singurătate și incomunicare. Întrucât nu poate controla intelectual situația, eroina încearcă o rezolvare pe coordonata emoțională. Ea are reprezentarea că din singurătate
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-un-roman-al-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
Însăși. Așadar, e zadarnic să ne mai Întrebăm dacă enunțul cartezian exprimă un silogism, și ce fel de silogism, sau exprimă o intuiție, și intuiție a ce. El nu este decât o afirmare hotărâtă, pe orice cale, a ancorării experienței cogitative În realitatea existenței. Acel „sum” implicat de „cogito” nu are semnificația unui „sunt” necondiționat, ci doar semnificația unui „sunt Într-un anume fel”, adică „gândind”. Existența faptului de conștiință Însuși - gândesc, cu variantele sale: nu gândesc, gândesc că gândesc, gândesc
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
cogitans n-ar exista o relație de determinare, deoarece ajungerea la ideea despre Dumnezeu nu ar fi posibilă dacă cogito-ul nu ar găsi În sine această idee a perfecțiunii. Dar ideea despre Dumnezeu nu este numai un produs al procesului cogitativ, ci și Însemnul pus de creator În chiar opera sa, este sigiliul cu care-și marchează creația, așa cum s-a arătat mai sus. În acest fel, Descartes a demonstrat statutul de dependență ontologică al celor două substanțe, res cogitans și
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
pasteluri, elegii, „doine” de rapel politic, C. scrie și strofe de glăsuire patriotică, schițând, cu elemente de atmosferă sumbră, priveliști „din război” (Din vremi întunecate, 1922). Discursivismul ia locul aici oftaturilor și încruntărilor din lirica de elan amoros și ifos cogitativ. SCRIERI: Din taina vieții, I-IV, 1915-1935; Din vremi întunecate, București, 1922. Traduceri: La Fontaine, Fabule, I-II, București [1920]; Charles Wagner, Viața cumpătată, pref. Emil I. V. Socec, București, f.a. Repere bibliografice: C. Sp. Hasnaș, „Din taina vieții”, poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
Pentru Paul Valéry, opera unui poet e "un fragment perfect constituit dintr-un edificiu imaginar" (Variété, I). Limbaj eminamente codificat tinzând spre completitudine, confesiune cu reverberații specifice vremii, poezia contemporană participă cu mijloacele sale la intelectualizarea emoției; viața și demersul cogitativ se potențează reciproc, deși nu de puține ori rostirea abstractă, frigidă, barează zborurile. Începutul (antisentimental) de nou mileniu, unul marcat de absurd și violențe planetare, început neliniștit și răsturnător, dă probe tot mai dese de o "dezvrăjire a lumii..." Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]