115 matches
-
puternic, nu trebuie sa fi infinit ca să cuprinzi imensitățile, nu trebuie să ai viteza ca să străbați universul cu gândul (deși, asta cred că e de la mine), nu trebuie sa fi comparabil pentru a fi incomparabil, sau nu trebuie sa fi cognoscibil pentru a fi cu adevarat cunoscut, etc. (altă dată poate voi reda această teorie). Adevărată cunoaștere de Dumnezeu nu poate fi dată decât de credință, iar primul pas în înțelegerea acestui adevăr nu este altul decât -introspecția! Cercetandu-te pe
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dumnezeu_dumnezeu_i_valerian_mihoc_1383186704.html [Corola-blog/BlogPost/344556_a_345885]
-
mult la altcineva...gelozia... poate deveni și violent. Deseori cei mai violenți sunt acești frustrați, chiar pricajiți fiind, căci ceilalți nu au de ce, dar, din păcate sunt mai curajoși la cei ‘mai mici’ decât ei. Nu este numai o ‘cecitate’ cognoscibilă, pentru că desigur de ar fi știut mai multe s-ar fi înțeles măcar pe ei. O sumă de complexe nu unul... Această persoană se condamnă singură la a nu fi iubit/ă, în primul rând pentru că nu iubește și nu
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1423346361.html [Corola-blog/BlogPost/367771_a_369100]
-
apoi să te ageți cu toate fibrele antrenate sau vlăguite, de o emisferă, care este dispusă să te primească și după viață. Când mă dădeam pe carusel mă visam mare, peste nevoile primare, pe nivele care absorb tot ce este cognoscibil sau necognoscibil și tindeam să le cunosc... vroiam să ajung deasupra sinelui, deasupra eului cotidian...vroiam un eu cadou, un eu care nu se pune la pomul de crăciun, dar îi stă bine pe gard, pe prispă, în balcon, în
CARUSELUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Caruselul.html [Corola-blog/BlogPost/351468_a_352797]
-
urcușul omului, și acțiunea de coborâre a lui Dumnezeu, libertatea Lui de a se manifesta plenar, pentru că, ne spune Vladimir Lossky „vederea lui Dumnezeu este întotdeauna o revelație care se face prin voința lui Dumnezeu. Dumnezeu nu este un obiect cognoscibil prin natură, ci se face cunoscut, Se descoperă prin condescendență, prin iubire“. Pentru că dragostea îndatorează, conștiința propriei nevrednicii crește odată cu urcarea spre Dumnezeu. Departe de a vedea un Dumnezeu sadic, având ca necesitate coborârea în țărână a făpturilor lui, Părinții
„DUMNEZEU ESTE IUBIRE!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_dumnezeu_este_iubire_stefan_popa_1387278827.html [Corola-blog/BlogPost/363339_a_364668]
-
cuvântul scris în sine, tot așa precum lumina răvășitoare a unui chip imortalizat de un pictor renumit pe albul pânzei sale îți invită sufletul la noblețe și ne-însingurare existențială. O copleșitoare, spun eu, din punct de vedere emoțional și cognoscibilă artă a seducției de o vibrație liturgică aproape ireală... Așa a fost și va rămâne toată viața în sufletul meu remarcabila piesă de teatru didactic (sau de didacticism teatral, să-l numim), pe care Profesorul Ion Chivu o definea iarăși
NEMAIAŞTEPTÂND LA ARLECHIN... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_oameni_de_langa_noi_magdalena_albu_1358402087.html [Corola-blog/BlogPost/359370_a_360699]
-
neschimbată, slava lui Dumnezeu, slava lui Hristos, slava Duhului” [40] . Sfântul Grigorie Palama vede Frumusețea arhetipală ca fiind duhovnicească, imaterială, necreată, plină de bunătăți, armonioasă; o Frumusețe din care izvorăsc toate câte sunt frumoase în lume, accesibile prin simțuri și cognoscibile în contemplație. Frumusețea este preexistentă și, totodată, iradiantă, dinamică, o putere în continuă desfășurare ce constituie polul de atracție al tuturor ființelor, spre ea orientându-se și omul din începuturile sale ca spre Cauza propriei existențe și a propriei fericiri
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
timp care va afecta reușitele și succesele imediate. Francois Bacon a proclamat că a ști înseamnă a putea, iar de atunci cunoașterea va însemna tot mai mult o dominare, o posesie. Omul modern cunoaște doar posedând, luând în stăpânire realitatea cognoscibilă. A cunoaște înseamnă a domina. Cunoștințele determină un activism prin care putem cuceri întreaga realitate. Este o perspectivă diferită față de viziunea tradițională. Înțelegerea și cunoașterea profundă aveau un înțeles contemplativ. Pentru Sfinții Părinți ai Bisericii a cunoaște cu adevărat înseamnă
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_lume_in_vizune_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
a devein artă, imaginea interioară trebuie formulată. În tot acest process, realul se purifică pentru a devein formă. În această formă rezistă încă, din realul care a generat-o, doar o umbră, un reziduu necesar doar pentru incidență, adică substanța cognoscibilă. Această substanță cognoscibilă nu leagă, decât apparent, forma de real. Adevărata legătură este cea între formă și obiectul constituit în imagine interioară. În aceste condiții- cel al imaginii interioare- se poate vorbi mai degrabă despre o ruptură decât despre o
CRITICA MIJLOC DE A ÎNŢELEGE OPERA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Critica_mijloc_de_a_intelege_opera_al_florin_tene_1354954956.html [Corola-blog/BlogPost/351587_a_352916]
-
imaginea interioară trebuie formulată. În tot acest process, realul se purifică pentru a devein formă. În această formă rezistă încă, din realul care a generat-o, doar o umbră, un reziduu necesar doar pentru incidență, adică substanța cognoscibilă. Această substanță cognoscibilă nu leagă, decât apparent, forma de real. Adevărata legătură este cea între formă și obiectul constituit în imagine interioară. În aceste condiții- cel al imaginii interioare- se poate vorbi mai degrabă despre o ruptură decât despre o legătură cu realul
CRITICA MIJLOC DE A ÎNŢELEGE OPERA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Critica_mijloc_de_a_intelege_opera_al_florin_tene_1354954956.html [Corola-blog/BlogPost/351587_a_352916]
-
timp care va afecta reușitele și succesele imediate. Francois Bacon a proclamat că a ști înseamnă a putea, iar de atunci cunoașterea va însemna tot mai mult o dominare, o posesie. Omul modern cunoaște doar posedând, luând în stăpânire realitatea cognoscibilă. A cunoaște înseamnă a domina. Cunoștințele determină un activism prin care putem cuceri întreaga realitate. Este o perspectivă diferită față de viziunea tradițională. Înțelegerea și cunoașterea profundă aveau un înțeles contemplativ. Pentru Sfinții Părinți ai Bisericii a cunoaște cu adevărat înseamnă
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_.html [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
urcușul omului, și acțiunea de coborâre a lui Dumnezeu, libertatea Lui de a se manifesta plenar, pentru că, ne spune Vladimir Lossky „vederea lui Dumnezeu este întotdeauna o revelație care se face prin voința lui Dumnezeu. Dumnezeu nu este un obiect cognoscibil prin natură, ci se face cunoscut, Se descoperă prin condescendență, prin iubire“. Pentru că dragostea îndatorează, conștiința propriei nevrednicii crește odată cu urcarea spre Dumnezeu. Departe de a vedea un Dumnezeu sadic, având ca necesitate coborârea în țărână a făpturilor lui, Părinții
IUBIREA DE DUMNEZEU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1395131354.html [Corola-blog/BlogPost/353845_a_355174]
-
-l - căci la sigur va descumpăni (în sens bun, chiar de numai un pic), dar vei afla despre el mai mult decât privindu-l zilnic, ''face to face! Există după cum ziceam o metodă de cunoaștere amanunțită față de una firesc de cognoscibilă(și rece), detaliată față orice formulă matematică simplă sau oricât de stufoasă, analitică față de orice instrumente psi-sofisticate, deși este una dintre acestea, totuși depășindu-le fără ca să-și propună.. Pleacă de la un singur proces(afectivitatea), însă unește gând, simțire, idee
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE – VALORI ŞI ATITUDINI. COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (IV). de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1430168207.html [Corola-blog/BlogPost/373850_a_375179]
-
elevarea. Există atingeri fără de contact neapărat imediat ce satisfac pe toate planurile interioare, fără a se întâmpla nimic în exterior... Da, probabil că prea țin eu la elevarea sexului .. Posibil, totuși, am o ”fixație să-mi închipui că este o lipsă cognoscibilă cauza problematicilor în domeniu (cu toate că eu cred cu convingere aceasta; spre exemplu: dorințele mari de sex aduc și mari frustrări, pentru că totul ține de voința/dorință, ori dacă sunt multe=multe frustrări!), dar posibil că este doar una de voință
S-AR NUMI INTIMUL...? (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1438824021.html [Corola-blog/BlogPost/380215_a_381544]
-
care i-am urmărit cu interes evoluția plastică, știm că a debutat în manieră „clasică", dar cu timpul, deși stilul ei a rămas figurativ, a trecut pe un teritoriu în care interacția reciprocă a abstractului și realului capătă un aspect cognoscibil. Observarea naturii, a realității, în context emoțional, creează o bază din care se dezvoltă abstractul expresionist. Flirtul cu lumea abstractă, spune Clara Herșcovici, a existat întotdeauna, dar i-a luat mult timp să iasă la lumină. Seria florilor i-a
EXPOZIŢIA PICTORIŢEI CLARA HERŞCOVICI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1471135405.html [Corola-blog/BlogPost/362691_a_364020]
-
creator, pentru că Eu nu am cunoaștere asupra propriei geneze, ci doar asupra existenței), deci, cunoaștem doar „ecoul” pe care Dumnezeul primei cauze îl produce în realitate prin faptul că a creat-o. Așadar metafizica este limitată, si nu oferă cunoaștere cognoscibila, ci doar ajuta la înțelegerea sensului existenței, prin intuiție metafizica. Constantin POPA 28 iunie 2012 --------------------------------------------- Seria „Condiția umană” este împărțită în: „Hazardul și nașterea angoasei” și „Metafizica”. Această divizare sugerează faptul că în timp ce în prima parte se stabilesc problemele existenței
METAFIZICA (2) – „EX NIHILO” 70X70 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_popa_metafizica_2_constantin_popa_1341304112.html [Corola-blog/BlogPost/355049_a_356378]
-
roman, intitulat „Cerul infernului”, impresionează „prin consistență și masivitate, prin profunzimea introspecțiilor psihologice, prin bogăția și amploarea narațiunii, prin forța descrierilor și veridicitatea personajelor”, așa cum menționa în prefața romanului prof. Veturia Adina Colceag. Scriitorul își construiește narațiunea pe elemente reale, cognoscibile care guvernează suferința umană împinsă la extrem. Pentru orice însemnare a evenimentelor, la orice popas al povestirii, naratorul intervine pentru a nota atmosfera în care faptele se petrec, iar această atmosferă este, în mod misterios, în concordanță cu întâmplările și
SUFLETUL UNEI LUMI de CODRUŢA VIIŞOREANU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Codruta_viisoreanu_ion_c_codruta_viisoreanu_1384646023.html [Corola-blog/BlogPost/363135_a_364464]
-
Trebuie să ținem cont însă de faptul că substanțele sunt de două feluri: simple și compuse. Se revine, în acești termeni, la o mai veche temă a filosofiei europene, cea a distincției unu-multiplu, conform căreia multiplul este inferior dar cognoscibil pe măsura intelectului uman, în vreme ce Unul este temei dar „ascuns” gândirii noastre. Substanțele compuse sunt „mai ușor” de cunoscut și de aceea metoda potrivită începe cu ele. Caracterul lor compus se datorează prezenței unui factor multiplicator, cum ar fi materia
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
întemeia cunoașterea ca fiind certă (cunoașterea poate fi intuitivă, reprezentând un asentiment, sau abstractă, reprezentând o înțelegere). Pentru Ockham, există o corespondență naturală între concepte și lucruri, neproblematică și neintermediată de vreo „esență”, gen sau specie; ideile divine nu sunt cognoscibile de către om, în schimb Dumnezeu poate interveni nemijlocit asupra substanțelor și intelectului uman, încălcând legile fizicii (și chiar ale nominalismului). Nu le vor rămâne modernilor decât două ipoteze în încercarea de a reconsidera posibilitatea obținerii adevărului: "a)" Dumnezeu intervine în
Condamnarea din 1277 () [Corola-website/Science/305549_a_306878]
-
loc datorită interacțuinilor mecanice ale atomilor, dar această teorie nu s-a bucurat de largă acceptanță în acea vreme. În Occident, determinismul este adesea asociat cu fizica newtoniană, care descrie materia fizică a Universului operând potrivit unui set de legi cognoscibile, stabile. Ipoteza numită "Bila de biliard", un produs al fizicii newtoniene, afirmă că odată ce au fost stabilite condițiile existenței Universului, restul istoriei Universului urmează în mod inevitabil. Dacă ar putea să avem cunoștințe complete despre materia fizică și despre toate
Determinism () [Corola-website/Science/299827_a_301156]
-
înțelegerea noastră asupra dezvoltării copilului. Piaget și-a denumit lucrarea teoretică generală de bază "epistemologie genetică" pentru că a fost în primul rând interesat de cum se dezvoltă cunoașterea în organismul uman. Conceptul de structură congnoscibilă stă la baza teoriei sale. Structurile cognoscibile sunt modele fizice sau mentale de acțiuni care subliniază acte specifice de inteligență și corespund unor stadii ale dezvoltării copilului. Conform teoriei lui Piaget, există patru stadii de dezvoltare: senzi-motor, preoperații, operații concrete, și operații formale. În stadiul senzi-motor (0-2
Jean Piaget () [Corola-website/Science/298400_a_299729]
-
subiectivă imediată. Idealiștii obiectivi fac afirmații despre o lume transempirică, dar pur și simplu neagă că această lume este în esență divorțată de mental sau ontologic anterioară acestuia. Așadar, Platon și Gottfried Leibniz afirmă că există o realitate obiectivă și cognoscibilă ce depășește coștientizarea noastră subiectivă—o respingere a idealismului epistemologic—dar propune ideea că această realitate este fundamentată în entități ideale, o formă de idealism metafizic. Nu toți idealiștii metafizici sunt în acord asupra naturii idealului; pentru Platon, entitățile fundamentale
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
de la premizele realismului ontologic. Lucrurile și faptele existente sunt pentru realismul epistemologic cognosibile. Există o gamă largă de opinii privitoare la gradul sau măsura în care poate fi cunoscută lumea reală. O primă deosebire fundamentală constă în chestiunea, dacă obiectele cognoscibile sunt independente de modul în care devin cunoscute de om sau imaginea obiectelor în conștiință depinde totdeauna de capacitatea de cunoaștere a omului. Contrar realismului epistemologic este idealismul, care susține că imaginea lumii, așa cum ne apare, este construită cu precădere
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
realitate în afara limbajului, nu s-ar putea decide, care teorie este valabilă și care nu. Realismul critic pornește de la ideea existenței lumei reale care corespunde percepției sensoriale, însă - spre deosebire de realismul naiv - consideră că, datorită caracteristicilor percepției umane, lumea nu este cognoscibilă imediat în mod nemijlocit, în măsura în care ea este în concordanță cu reprezentările rezultate din prelucrarea percepțiilor în creier. În procesul de evoluție în timp cunoașterea umană se apropie tot mai mult de realitate, o cunoaștere deplină nu poate fi însă niciodată
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
rândul său, atunci când se referă la Goodman, White formulează considerații de natură logică, semiotică și semantică 27. Potrivit primei perspective, Stich arată că asemenea altor adevăruri conceptuale, afirmația de mai sus ar trebui să fie cu necesitate adevărată și aprioric cognoscibilă. Din această perspectivă, "statutul afirmației că echilibrul reflectiv este constitutiv pentru întemeiere ar fi asemănător cu statutul afirmației că a fi o figură plană cu trei laturi, închisă, este constitutiv pentru a fi triunghi"28. (2) Afirmația de mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
reflectiv este constitutiv pentru întemeiere ar fi asemănător cu statutul afirmației că a fi o figură plană cu trei laturi, închisă, este constitutiv pentru a fi triunghi"28. (2) Afirmația de mai sus reprezintă un adevăr necesar non-conceptual, care este cognoscibil exclusiv aposteriori. Adoptarea acestei perspective ar duce la echivalarea statutului afirmației respective cu cel ar afirmației că "apa este H2O"29. (3) Afirmația este formulată ca o propunere cu funcție stipulativă. Altfel spus, prin această afirmație nu se relevă la
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]