16 matches
-
Marele nostru Poet - Eminescu, pentru simplul fapt că nu trebuie s-o domini, ci simplu s-o ai, nu trebuie s-o cunoști aritmetic, ci să existe, iar pentru faptul existenței s-o iubești! N-o iubești (iubirea fiind culmea cognoscibilității), atunci o risipești! Dar, de faci asta, dacă o lași să curgă lin prin sistemul ‘’limfatic’’ al existenței, nimic mai simplu, te iubește și ea pe tine! Iubești inspirația Izvorului ei dătător și tămăduitor a toate prin Cel de Sus
MAESTRUL SIMPLITĂŢII POETICE, DOMNUL MIHAI LEONTE – INTERVIU. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1421618979.html [Corola-blog/BlogPost/371011_a_372340]
-
Asupritor al evreilor (în prima parte a vieții lui), cel care a "primit iluminarea pe drumul Damascului, avea să ajungă la câteva idei care vor deveni constitutive sau referențiale ideologiei creștine din toate timpurile. Între acestea sunt de menționat: 1) cognoscibilitatea lui Dumnezeu prin cunoașterea operei sale; 2) ideea mântuirii de păcat prin credința în Isus; 3) grația, ca dar al lui Dumnezeu pentru salvarea de păcat dată lui Iisus; 4) deosebirea dintre viața prin spirit și viața subordonată nevoilor corpului
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
sunt aplicabile aceste axiome în teoriile fundamentale ale semnului, respectiv în semiotica peirceană și în semiologia saussuriană, precizează că pentru Charles Peirce, pansemia se concretizează în ideea că nu există obiecte lipsite de semnificație (în viziunea filosofului englez semnificația este cognoscibilitate), în timp ce pentru Saussure pansemia devine lesne explicabila prin faptul că limba este un sistem de semne unde totul semnifică. Polisemia, mai putin evidență la Peirce, s-ar concretiza în enunțul abstract al definiției semnului: semnul este ceva care stă în locul
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
este mai clar afirmată în ideea că lumea nu se compune din două feluri de lucruri : din semne și non-semne, din lucruri cu semnificație și lucruri fără semnificație. Nu există adică obiecte lipsite de semnificație. Dai semnificație la Peirce înseamnă cognoscibilitate. Polisemia, a doua axiomă, este mai puțin evidentă. Semiotica sa este o teorie a cunoașterii care se situează de partea logicii. Formulele prin care o definește sunt: 1. cea mai generală știință; 2. logică a comunicării. Or, referențialitatea ocupă un
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
bazează cunoașterea științifică sunt: - lumea înconjurătoare există independent de observația noastră, nu este creată de simțurile noastre (principiul realismului);relațiile din lumea înconjurătoare sunt organizate în termeni de cauză-efect (principiul determinismului); - lumea înconjurătoare poate fi cunoscută prin observații obiective (principiul cognoscibilității). În afara acestor trei principii, în literatura de specialitate mai sunt menționate și principiile raționalității (ce poate fi subsumat principiului cognoscibilității) și regularității, potrivit cărora lumea externă poate fi cunoscută pe cale logică și, respectiv, fenomenele din lumea înconjurătoare se produc în
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
din lumea înconjurătoare sunt organizate în termeni de cauză-efect (principiul determinismului); - lumea înconjurătoare poate fi cunoscută prin observații obiective (principiul cognoscibilității). În afara acestor trei principii, în literatura de specialitate mai sunt menționate și principiile raționalității (ce poate fi subsumat principiului cognoscibilității) și regularității, potrivit cărora lumea externă poate fi cunoscută pe cale logică și, respectiv, fenomenele din lumea înconjurătoare se produc în mod logic. Considerăm că ultimele două principii pot fi subsumate principiilor cognoscibilității și determinismului. Iar în ceea ce privește principiul determinismului, considerăm că
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
și principiile raționalității (ce poate fi subsumat principiului cognoscibilității) și regularității, potrivit cărora lumea externă poate fi cunoscută pe cale logică și, respectiv, fenomenele din lumea înconjurătoare se produc în mod logic. Considerăm că ultimele două principii pot fi subsumate principiilor cognoscibilității și determinismului. Iar în ceea ce privește principiul determinismului, considerăm că, mai ales pentru cunoașterea sociologică, trebuie să înțelegem determinismul nu în sens strict laplacean (respingând existența fenomenelor intrinsec aleatoare), ci în sensul empirismului probabilist promovat de Patrick Suppes. Cel mai important dintre
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
vieții și morții. Fiind cele care dădeau viață, ele cunoșteau misterele zeilor, fiind inițiate în înțelepciunea divină. Apropierea de adevărul științific în care principiul masculin își aducea în mod clar contribuția sa în apariția vieții, a fost pur solară, apolloniană. Cognoscibilitatea solară a eclipsat viziunile extatice, mistice ale ritualurilor lunare. Contopirea acestora constituie însă și azi cea mai bună cale de înțelegere a lumii. Totul este lumină, ca la sărbătoarea de Candlemas 565, timpul când binecuvântarea divină coboară asupra lumânărilor din
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nu poate cunoaște total 3. Viziunea Adevărului creștin protejează ființa umană de neliniștile provocate de perspectiva infinitului și a morții. Astfel, există un singur Adevăr, secundum fidem, cel secundum rationem fiind iluzoriu. Dacă comprehensiunea ar fi o cunoaștere identică cu cognoscibilitatea obiectului cunoscut, atunci nu numai esența divină, dar chiar și substanțele create ar fi incomprehensibile pentru noi. Comprehensiunea se raportează numai la extensia lucrului cunoscut; acest fapt permite menținerea unei identități perfecte între obiectul comprehensiunii infinite a lui Dumnezeu și
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ultimului său eseu major despre "Conceptul istoriei", Walter Benjamin spunea că există un moment al lizibilității ideilor, când într-o anume conjunctură istorică, pentru scurtă vreme, aproape ca într-o fereastră, acestea pot fi în sfârșit înțelese. O numea "actualitatea cognoscibilității"3. Dincolo de golul istoric, dincolo de episodul lung al obscurizării, simplul fapt că astăzi putem percepe mitologia productivității arată că s-a creat un canal de comunicare între noi și preocupările întemeietorilor culturii literare românești. Ceva din prezentul nostru a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
motivării ridică o serie de întrebări cu privire la fundamentul epistemologic și paradigmele care au dominat cercetarea din acest domeniu. Teoriile motivației au fost elaborate în contextul unei puternice orientări pozitiviste și al aplicării ortodoxe a principiilor cunoașterii științifice: realismul, determinismul și cognoscibilitatea. Latham sintetizează relația dintre teoria și practica motivării: Teoriile științifice furnizează liniile directoare și planul de realizare a practicii. Teoriile facilitează dezvoltarea metodologiilor eficiente și de asemenea furnizează o bază pentru înțelegerea motivelor care au dus la succesul sau eșecul
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
care nu putea fi construit decât pe un teren uman viran. Stalinismul a renăscut și mitul unității, care justifica distrugerea sferei private pentru ca societatea să nu mai fie dezbinată, ci uniformă. Un alt păgubos mit stalinist a fost cel al cognoscibilității lumii, scientismul idolatru și materialismul istoric care vizau eliminarea neprevăzutului și a angoasei aferente, încercând să "programeze viitorul", generând o "isterie a controlului total" care nu se sfiia să rescrie istoria pentru a justifica autoritatea supremă. Istoria a fost ridicată
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cumpăra ceva, interpelarea operativă a unei competențe care te interesează etc.); ivirea unui nou tip de sociabilitate, mult mai eterate, bazată pe afinități autentice și mare încredere, ce poate suplini carențele sociabilității reale (stringența contiguității spațiale, rutina și plictiseala unei cognoscibilități forțate etc.). Fiecare pas sau fațetă a virtualizării apropie pe om de realitate și de adevăr. Departe de a construi un spațiu ireal, tentația virtualizării apare ca o necesitate a omului de a manevra realitatea și de a subzista în
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de tot ce ține de el, au persistat În sistemul meu de cunoaștere. Eram studentă la facultatea de filologie și la colocviul de materialism filosofic, Îl aveam profesor pe Henri Wald, fiind Întrebată cum Îmi explic eu teoria materialistă a cognoscibilității lumii, am răspuns cu o Înduioșătoare candoare - nu aveam pe atunci nici o bibliografie În acest sens care să mă fi putut satisface - că eu Îmi Închipui universul asemănător unui organism uman, soarele fiind creierul care guvernează totul și plantele celelalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
nu poate cunoaște total 3. Viziunea Adevărului creștin protejează ființa umană de neliniștile provocate de perspectiva infinitului și a morții. Astfel, există un singur Adevăr, secundum fidem, cel secundum rationem fiind iluzoriu. Dacă comprehensiunea ar fi o cunoaștere identică cu cognoscibilitatea obiectului cunoscut, atunci nu numai esența divină, dar chiar și substanțele create ar fi incomprehensibile pentru noi. Comprehensiunea se raportează numai la extensia lucrului cunoscut; acest fapt permite menținerea unei identități perfecte între obiectul comprehensiunii infinite a lui Dumnezeu și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pronume. Iar cuvântul care îl traduce pe ’elohm trebuie să fie net diferit. • Un grup aparte îl constituie lucrările de tipul celebrei cărți Perì theiôn onomatôn, „Despre numele divine”, a lui Dionisie pseudo-Areopagitul, care se ocupă de fapt de cognoscibilitatea și atributele divinității tratate filosofic și spiritual. Acest tratat, compus la sfârșitul secolului al V-lea sau începutul secolului al VI-lea, se situează în continuitatea tradiției neoplatonice. Numele divine sunt împărțite în funcție de distincția fundamentală între „numele care se cuvin
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]