27 matches
-
000 mp, si nu va fi cuprinsă în suprafață lotului. Articolul 197 Pe pământurile irigate sau pe cari se pot plantă vii și pomi roditori întinderea loturilor poate fi scoborata și pînă la jumatate hectar. Articolul 198 Bălțile, stuhăriile, izlazurile, cohalmurile, zăvoaiele expropriate se pot vinde prin bună învoiala de preferință comunei sau organizațiilor cooperative ale sătenilor din comuna. Articolul 199 Clădirile se vand prin bună învoiala de preferință comunei, județului sau organizațiilor cooperative ale sătenilor din comuna; iar în caz
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134223_a_135552]
-
000 mp., si nu va fi cuprinsă în suprafață lotului. Articolul 99 Pe pământurile irigate, sau pe cari se pot plantă vii și pomi roditori, întinderea loturilor poate fi scoborata și pînă la jumatate hectar. Articolul 100 Bălțile, stuhăriile iazurile, cohalmurile, zăvoaiele expropriate, se pot vinde de preferință comunei sau organizațiilor cooperative din comuna. Articolul 101 Clădirile se vand de preferință comunei, județului sau organizațiilor cooperative ale sătenilor; iar în caz cînd aceștia nu vor avea nevoie, ele se vand, împreună cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134224_a_135553]
-
distanță de municipiul Brașov. Ungra este așezată pe malul drept al Oltului, nu departe de confluenta acestuia cu pâraiele Homorod și Valea Dăișoarei, la 3 km de drumul național 13, Brașov-Sighișoara, în zona denumită Țară Rupei sau Zona Rupea (Ținutul Cohalmului), dar cea mai exactă denumire din punct de vedere istoric pentru această regiune este aceea de Scaunul Rupea. Condițiile naturale prielnice au favorizat apariția așezărilor omenești, din cele mai vechi timpuri.Urmele trecutului descoperite în acest colț de țară dovedesc
Ungra, Brașov () [Corola-website/Science/300978_a_302307]
-
un dascăl de care foștii elevi își amintesc cu mult respect. Ungra face parte din microregiunea de dezvoltare Rupea-Cohalm, din Județul Brașov și deci din Regiunea de dezvoltare Centru cu sediul administrativ în municipiul Albă Iulia. Microregiunea Rupea-Cohalm sau țară Cohalmului este una din cele trei microregiuni de dezvoltare individualizate la nivelul județului Brașov. Din punct de vedere al unităților teritorial-administrative existente, zona cuprinde un oraș: Rupea și opt comune: Bunești, Câtă. Hoghiz, Homorod, Jibert, Racoș, Ticuș, Ungra. Cele opt comune
Ungra, Brașov () [Corola-website/Science/300978_a_302307]
-
de-a lungul timpului ca fortificație dar și refugiu pentru populația ce locuia dealurile și valea din împrejurimi, așezarea ei fiind strategică: la îmbinarea drumurilor ce făceau legătura între Transilvania, Moldova și Țara Românească prin pasurile sud-estice. , ridicată pe Dealul Cohalmului, dominând de sus orașul, a fost construită și extinsă în secolele al XIV-lea- al XVII-lea, ca cetate și refugiu pentru satele din împrejurimi. În prezent este în stadiu de ruină. Curtinele formează 4 incinte, fiind întărite din loc în loc
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
iunie 2013 Cetatea Rupea este restaurată în întregime. Cetatea este clasată în lista monumentelor istorice din județul Brașov cu codul . Cetatea Rupea este situată la 50 km de Brașov, construită pe un masiv de bazalt, în zona rezervației geologice Dealul Cohalm - "Bazaltele de la Rupea". Este o cetate țărănească cu patru zone întărite cu turnuri poligonale. Cetatea este modificată în timp, prin adăugarea a două curți interioare și trei turnuri de apărare. Fortăreața este construită pe trei incinte: Prima incintă a sistemului
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
să, pe vârful Dealului Crăiței sau Gruiul lui Crai. Crăiasa s-a măritat cu un prinț frumos, amândoi trăiau fericiți, pana cand odată, uriașii, revoltați i-au ucis pe amândoi și le-au mutat cetatea , luând-o pe umeri, în Cohalm ( Rupea). Și azi se mai găsesc ruinele unei cetăți pe vârful Dealului Crăiței. Legendă este întărită și de existență denumirii anumitor locuri: Fântânița Crăiesei - un izvor cu apă cristalina , unde probabil domnită și-a potolit setea, Gruiului lui Crai sau
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
știe ce să facă cu ele. De fapt, după cum se va afla din presă, cele două fete erau adevărate eroine, care au călăuzit trupele române să treacă Oltul fără pierderi. După trecerea Oltului, Gheorghidiu și batalionul lui se opresc în Cohalm, unde sunt atacați de unguri. Fiind rănit, Ștefan Gheorghidiu este trimis la București, unde toată familia îl copleșește cu ceea ce el consideră falsă afecțiune. Mama lui, odată foarte ostilă la citirea testamentului, acuma vine să-i aducă cele trebuincioase la
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război () [Corola-website/Science/323117_a_324446]
-
Bucur, București, 1966; Gh. Cardaș, Cântece poporane moldovenești, Arad, 1926; Seb. Bornemisa, Cele mai frumoase cântece de dragoste, cântece de jale, cântece de dor, cântece cătănești, cântece de batjocură, cântece poporale americane, ed. 2, Cluj, 1929; Gh. Cernea, Floricele din jurul Cohalmului, București, 1929; Horia Teculescu, Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate, Sighișoara, 1929; Vasile Bologa, Poezii poporale din Ardeal, Sibiu, 1936; E. Nicoară, V. Netea, Murăș, Murăș, apă lină, I, Reghin, 1936; Mathias Friedwagner, Rumänische Volkslieder aus der Bukowina, Würzburg
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Brașov), folclorist. După ce urmează Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov, cursurile de vară pentru învățători din Săliște și Deva și pe cele ale Școlii Normale din Sibiu (1922-1924), funcționează ca învățător în Plotonești-Ciuc, Bârsău-Ilia, Cobor și Roadeș-Agnita și la Paloș. Regiunea Cohalmului, din fostul județ Târnava Mare, și-a găsit în el un asiduu cercetător, care a cules creații folclorice, a organizat expoziții etnografice și intenționa să consacre zonei o monografie: Sate târnăvene din ținutul Rupea-Cohalm. C. a editat un număr apreciabil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
1962, iar postum, Comori din Ardeal, 1966). Dacă în majoritatea culegerilor sale cântecele de nuntă, bocetele sunt de mare autenticitate folclorică, multe dintre cântecele Rozaliei Cernea, sora sa, sunt de fapt creațiile personale ale unei cântărețe populare. Culegeri: Floricele din jurul Cohalmului, București, 1929; Obiceiuri de nuntă din jud. Hunedoara (comunele Bârsău, Bălata), București, 1929; Cântece ardelenești (regiunea Cohalmului), Cluj, 1929; Strigături și chiuituri de joc din comuna Paloș (jud. Târnava Mare), Cluj, 1930; Cântări de mort din regiunea Cohalmului-jud. Târnava Mare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
de mare autenticitate folclorică, multe dintre cântecele Rozaliei Cernea, sora sa, sunt de fapt creațiile personale ale unei cântărețe populare. Culegeri: Floricele din jurul Cohalmului, București, 1929; Obiceiuri de nuntă din jud. Hunedoara (comunele Bârsău, Bălata), București, 1929; Cântece ardelenești (regiunea Cohalmului), Cluj, 1929; Strigături și chiuituri de joc din comuna Paloș (jud. Târnava Mare), Cluj, 1930; Cântări de mort din regiunea Cohalmului-jud. Târnava Mare, București, 1931; Cântări religioase din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Colinde de Crăciun din regiunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
jud. Hunedoara (comunele Bârsău, Bălata), București, 1929; Cântece ardelenești (regiunea Cohalmului), Cluj, 1929; Strigături și chiuituri de joc din comuna Paloș (jud. Târnava Mare), Cluj, 1930; Cântări de mort din regiunea Cohalmului-jud. Târnava Mare, București, 1931; Cântări religioase din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Colinde de Crăciun din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Doine de dragoste din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Doine de război (1914-1919) din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Cântece
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
Cluj, 1929; Strigături și chiuituri de joc din comuna Paloș (jud. Târnava Mare), Cluj, 1930; Cântări de mort din regiunea Cohalmului-jud. Târnava Mare, București, 1931; Cântări religioase din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Colinde de Crăciun din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Doine de dragoste din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Doine de război (1914-1919) din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Cântece ostășești din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Strigături de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
Târnava Mare), Cluj, 1930; Cântări de mort din regiunea Cohalmului-jud. Târnava Mare, București, 1931; Cântări religioase din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Colinde de Crăciun din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Doine de dragoste din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Doine de război (1914-1919) din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Cântece ostășești din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Strigături de ospăț din comuna Paloș (jud. Târnava Mare), București, 1931; Doine de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
București, 1931; Cântări religioase din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Colinde de Crăciun din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Doine de dragoste din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Doine de război (1914-1919) din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Cântece ostășești din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Strigături de ospăț din comuna Paloș (jud. Târnava Mare), București, 1931; Doine de jale din regiunea Cohalmului, București, 1931; Strigături de joc din jud. Sibiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
București, 1931; Colinde de Crăciun din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Doine de dragoste din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Doine de război (1914-1919) din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Cântece ostășești din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Strigături de ospăț din comuna Paloș (jud. Târnava Mare), București, 1931; Doine de jale din regiunea Cohalmului, București, 1931; Strigături de joc din jud. Sibiu, Sibiu, 1940; Flori sibiene, Sibiu, 1941; Patriotism ardelean, Cluj, 1945
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
București, 1931; Doine de război (1914-1919) din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Cântece ostășești din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Strigături de ospăț din comuna Paloș (jud. Târnava Mare), București, 1931; Doine de jale din regiunea Cohalmului, București, 1931; Strigături de joc din jud. Sibiu, Sibiu, 1940; Flori sibiene, Sibiu, 1941; Patriotism ardelean, Cluj, 1945; Poezii populare din sudul Ardealului-Târnave, Cântecele Rozaliei Cernea, Nunta la Paloș, în Folclor din Transilvania, II, îngr. Ioan Șerb, București, 1962, 5-195
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
strict subiectiv, dintro perspectivă narativă internă. Spațiul și timpul diegetic asociază repere obiective, specifice literaturii autenticității: spații reale, determinate geografic (La Piatra Craiului, în munte, la Câmpulung, dea lungul traseului străbătut de regimentul XX în campania din Transilvania - defileul Oltului, Cohalm, Săsăuș, Bărcuț -, iar în final, la București), timp determinat istoric (anul 1916). Specifice romanului de analiză psihologică sunt însă și reperele spațiotemporale mentale. Astfel, rememorarea poveștii de iu bire de către Ștefan proiectează amintirile întro durată interioară, întrun spațiu psihic. Acest
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fără această stavilă nu se poate ajunge la deplina unire... Nepoții unchiului Bănuț, verii mei Bercan, despre care nu mai știam nimic, orfani [24] de mamă încă de când erau copii, pierduseră în timpul războiului și pe tatăl lor, protopopul Bercan din Cohalm: deportat și chinuit de unguri pentru atitudinea demnă românească, înnebunise și se prăpădise în cele din urmă într-un spital, pe la Oradea. Coborâți din tren, pe înserate și neputând merge noaptea pe jos, cu geamantanele, până la celălalt capăt al Bucureștilor
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
BĂNUȚ, Aurel P. (23.X.1881, Cohalm, azi Rupea, j. Brașov - 28.VII.1970, Brașov), gazetar și prozator. Părinții, Maria (n. Comșa) și Paul Bănuțiu, judecător, se sting prematur, așa încât B. crește sub oblăduirea rudelor dinspre mamă. Învață la Cohalm, Copăcel și Făgăraș, terminând liceul la Blaj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
BĂNUȚ, Aurel P. (23.X.1881, Cohalm, azi Rupea, j. Brașov - 28.VII.1970, Brașov), gazetar și prozator. Părinții, Maria (n. Comșa) și Paul Bănuțiu, judecător, se sting prematur, așa încât B. crește sub oblăduirea rudelor dinspre mamă. Învață la Cohalm, Copăcel și Făgăraș, terminând liceul la Blaj, în 1899. Urmează studii de drept la Cluj și, din 1902, la Budapesta; târziu, în 1925, își ia diploma de doctor în științe politice, iar în 1928 pe aceea de doctor în drept
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
au dat nume locurilor pe unde au muncit și pe unde, apoi, au avut pământurile de cumpărătură și de la reformele agrare. Dacă pornim cu ochii roată de la casa părintească a lui Ilie Vraciu, vedem în dreapta pârâului Dunavăț, Sub Margine, Hălmaciu (cohalm, corhană?), pe sub margine de pădure, Budăi (loc de adăpat vitele), Rânza (țarină), Valea lui Pește (unul Pește, familie de Fruntești, a „închiriat” această vale de la boierii Rosetti sau de la Sterian). Ar putea fi și Valea cu pește, dar nu avem
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
38, dar decese multe - 24 și vindecări doar 14 (letalitate ridicată, de 63%). La Orăștie, între 21 iulie și 4 septembrie, s-au numărat 191 de bolnavi, 65 de decedați și 126 de vindecați (o letalitate de 34%) și la Cohalm, între 16 august și 8 octombrie, s-au ivit 95 de cazuri, cu 61 de decese și 34 de vindecări (letalitate ridicată, de 64%). În sfârșit, tot în regiunea de sud a Transilvaniei, în comitatul Hunedoara au fost afectate de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
letalității în comitatul Hunedoara, molima accentuîndu-se în schimb în comitatele Turda și Alba de Sus și ivindu-se cazuri noi în comitatele Tîrnava, Zarand, Făgăraș, Sibiu și în scaunul secuiesc Odorhei. Holera s-a extins și în micul scaun secuiesc Cohalm, la 30 august înregistrîndu-se 33 de bolnavi, 2 decedați, 12 vindecați și 19 în spitale, la tratament; dar la 3 septembrie, numărul bolnavilor s-a ridicat la 77, dintre care au murit 32, însănătoșindu-se 40 și 5 rămânând încă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]