59 matches
-
un cămin cultural cu 300 de locuri, unde rulau filme săptămânal, dispensar, magazin universal, două biserici ortodoxe și una lipovenească. Economia: moară, brutărie, abator, unități comerciale, târg săptămânal și bâlci anual, C.A.P., S.M.A., unități de prestări servicii (olărie, tâmplărie, cojocărie, croitorie, împletituri de nuiele) („Dicționarul geografic al județului Iași”, Al. Obreja, 1979); - 1992 - se desființează C.A.P.-ul, S.M.A.-ul, baza de recepție, se reprimesc proprietățile și se fac privatizări; - 2002 - 992 de locuitori, 361 de gospodării, 265 de pensionari
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
patru biserici ortodoxe de presupus una sau două un pic mai arătoase, 80 de sudiți (supuși străini), aceștia existenți (în număr de 8) și în Humulești, niște dughene pentru meseriile timpului (alt recensământ, de la 1830, le detaliază: ciubotării, tălpălării, boiangerii, cojocării, băcălii, precupii, brașovenii, bărbierării, croitorii etc.), 30 de crâșme (identificate tot de recensământul de la 1830) etc. Fălticeniul, cu ulița Rădășenilor, unde a locuit și Sadoveanu câțiva ani mai târziu la începutul vieții sale conjugale, cu horbotă de praf vara la
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
pe malul lacului să prind pește. Fiindcă în casă nu se găsea nicio sculă de pescuit, am plâns pe lângă tata să-mi pregătească și mie o undiță. Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde. Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
zona Câmpulungului, reprezintă poate piesa cea mai spectaculoasă. Sumanele și-au impus valoarea artistică prin ornamentele de lână, aplicate pe guler, clinii din față și buzunare. Confecționarea, dar mai ales împodobirea hainelor din blană: cojoace, cheptare, bondițe, a ridicat meșteșugul cojocăriei la rangul de artă a stilizării și broderiei artistice”. (Vezi „Portul popular bucovinean” în „Câmpulung Moldovenesc, repere turistice”, publicat de Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc, Centrul de informare Europa, iulie 2009). Am observat în direct, inclusiv la manifestările noastre din tabăra
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
tine? / Dacă-mi aduc aminte bine, Prin zmeuriș l-am întâlnit / Și-atuncea mi-a mărturisit Că de ai vrea un fiu să-i dai - / Din cei trei pe care îi ai - L-ar învăța o meserie, / Luându-l la cojocărie.” Din vorbă-n vorbă, negreșit, / La casa caprei au sosit. „Hai, șezi cumetre!” - capra spuse / Dupăce-ntâi ea îi aduse Scaunul care l-a turnat / Din ceară și l-a așezat Deasupra, chiar pe rogojina / De peste groapa cu pricina. „Ia și
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
pe malul lacului să prind pește. Fiindcă în casă nu se găsea nicio sculă de pescuit, am plâns pe lângă tata să-mi pregătească și mie o undiță. Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde . Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
pe malul lacului să prind pește. Fiindcă în casă nu se găsea nicio sculă de pescuit, am plâns pe lângă tata să-mi pregătească și mie o undiță. Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde . Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
pe malul lacului să prind pește. Fiindcă în casă nu se găsea nicio sculă de pescuit, am plâns pe lângă tata să-mi pregătească și mie o undiță. Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde . Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
pe malul lacului să prind pește. Fiindcă în casă nu se găsea nicio sculă de pescuit, am plâns pe lângă tata să-mi pregătească și mie o undiță. Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde . Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
îndeletniciri și obiceiuri tribale. Aria preocupărilor s-a diversificat, în afara celor casnice exprimarea lor este dovedită în munci diferite și noi, în minerit: cărbune, feroase și neferoase, zinc, cupru, uraniu, vanadium; în industria de morărit, de ape minerale, silvicultură, textile, cojocărie, turism și servicii hoteliere, transporturi, ale producției de larg consum, în agricultură în sistemul de irigații și îmbunatățiri funciare, în învățământ, etc. În materie de conservare a vechilor ocupațiuni, dându-și seama că ameliorararea raselor de animale pe care le
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
pe malul lacului să prind pește. Fiindcă în casă nu se găsea nicio sculă de pescuit, am plâns pe lângă tata să-mi pregătească și mie o undiță. Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde. Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
pe malul lacului să prind pește. Fiindcă în casă nu se găsea nicio sculă de pescuit, am plâns pe lângă tata să-mi pregătească și mie o undiță. Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde. Apoi, a topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
pe malul lacului să prind pește. Fiindcă în casă nu se găsea nicio sculă de pescuit, am plâns pe lângă tata să-mi pregătească și mie o undiță. Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde[ Bundă = obiect de îmbrăcăminte, fără mâneci, ca un ilic, confecționat din blană de oaie argăsită, frumos ornamentat cu bucăți de
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
pe malul lacului să prind pește. Fiindcă în casă nu se găsea nicio sculă de pescuit, am plâns pe lângă tata să-mi pregătească și mie o undiță. Ca să scape de insistențele mele, a îndoit un ac din trusa sa de cojocărie și, după ce l-a înroșit la lumânare, l-a legat cu ața de pe mosorul său de cusut căciuli și bunde[ Bundă = obiect de îmbrăcăminte, fără mâneci, ca un ilic, confecționat din blană de oaie argăsită, frumos ornamentat cu bucăți de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
cu ciocane, în care învălește sucmanul”. În 1845 se aflau la Târgul Neamț 59 de meșteri sucmănari. În Moldova - o țară bogată în animale, cu o climă aspră în o bună parte a anului - meșteșugul tăbăcăriei, al pielăriei și al cojocăriei avea o largă răspândire. Specializarea meșteșugarilor era și aici foarte accentuată: cizmari, ciubotari, pantofari, iuftari, curelari, săhăidăcari, blănari, cojocari, cușmari, tăbăcari, „boingii” de blăni etc., apar distinct în documente. Un loc aparte în această ramură îl ocupă tăbăcăriile în care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
știri avem și despre meșteșugul pielăriei în mediul sătesc. Opinca continua să rămână principala și adesea unica încălțăminte a țăranului moldovean. Ea putea fi și într-adevăr era confecționată de însuși purtătorul ei. Aceleași observații pot fi făcute și în legătură cu cojocăria. Dezvoltarea pielăriei și a cojocăriei în târguri dovedește însă că țăranul cumpăra obiectele de piele într-o măsură din ce în ce mai mare din mediul urban, căci este imposibil să se socotească că, de exemplu, numeroșii cojocari din Botoșani lucrau numai pentru nevoile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pielăriei în mediul sătesc. Opinca continua să rămână principala și adesea unica încălțăminte a țăranului moldovean. Ea putea fi și într-adevăr era confecționată de însuși purtătorul ei. Aceleași observații pot fi făcute și în legătură cu cojocăria. Dezvoltarea pielăriei și a cojocăriei în târguri dovedește însă că țăranul cumpăra obiectele de piele într-o măsură din ce în ce mai mare din mediul urban, căci este imposibil să se socotească că, de exemplu, numeroșii cojocari din Botoșani lucrau numai pentru nevoile târgoveților. Pielea devenea utilizabilă după
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
uită la mine cu ochi tulburi și amețiți și vrea să zică ceva, da’ se lasă moale și pleacă. După câteva ceasuri primesc un telefon de la un grup de cetățeni care prinseseră pe unul care tocmai fura cojoacele dintr-o cojocărie. Trimit taxiul-echipaj să-l ridice, îl aduc la secție, când, ce să văd: ăla! „Nu ți-am zis că te fut, măi vere?” Și-i trag un pumn în capul lui chel și ăla zice: „Hîî, doare, bă, doare!”. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Gavril Puiul și „ au răscumpărat. Toată această întorsătură este întărită la 1 mai 1735 (7243) de Constantin Nicolae Mavrocordat voievod. Apoi cum se vede, pe ulița asta nu sunt numai cizmari, ci și tot felul de dughene, de la ciubotării la cojocării sau croitorii. Ba au dughene și cusătoresele. Tocmai la o cusătoreasă mă gândeam și eu, fiule. La „Stana țiganca cusătoare”, care la 27 ianuarie 1762 (7270) mărturisește: „văzînd eu că n-am nădejde de viiața mea am chemat pe Dumitru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
nghhh...iiiiiițăăăăăăă... Breeeeeee, n-auzi? Ăsta vrea să semneeeeeeze, breeeeeeeeee.... Pălăriatul ridică din umeri. Aruncă formularul și se îndreptă spre cel de la calorifer. Acela reușise să vâre femeia în sac. Acum îl cosea la gură cu un ac mare de cojocărie, cu fir roșu, strălucitor. Bărbat de trecere A zărit-o în îmbulzeala de sus, de la laborator. Își ținea borcănelul cu „coprocultură“ învelit într-un șervețel roz. Când dădu șervețelul deoparte, își puse mănușile de ațică. Îl intrigă ce zări în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
căciuli, bundițe sau cojoace. Dacă la început bundele și cojoacele erau albe, după apariția țesăturilor mai rezistente, acestea erau îmbrăcate pe dinafară cu un material rezistent, cumpărat din comerț. Pentru împodobirea bundelor se foloseau benzi de meșină colorată. Astăzi meșteșugul cojocăriei s-a stins, localnicii cumpărându- și haine din blană din comerț. Dintre meseriași cojocari amintim pe Vasile Tabarcea, Vasile Vlase, Ninuța Hanu și Toma Tabarcea. INSTALAȚII TEHNICE Singura consemnare a prezenței unor instalații tehnice la noi în comună datează din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
expoziția agricolă din Bârlad, concursur i la „alergări de cai”, premii înmânate pentru industria casnică (pentru creșterea gândacilor de mătase și derivate; pentru covoare, pentru costume naționale, țesături de lână și de bumbac, pentru țesături de in și cânepă, pentru cojocărie, pielărie și îmbrăcăminte; pentru lucrul manual în școli, pentru olărie și stupărie; lucrări în lemn, artă națională, broderii - oferite de Ministerul de industrie și comerț, de sindicate și prefectură, de unii industriași ori mari proprietari de pământ ca Sybille și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
unui detaliu semnificativ pentru calitatea și productivitatea acestei fabrici: în perioada refugiului din Moldova (1917 1918), fabricile Filderman au fost singurele întreprinderi din țară care au aprovizionat armata cu piele și talpă, introducând în fabricație cizma, articole de harnașament și cojocărie. În anul 1938, Întreprinderile Filderman aveau următoarea configurație de producție: dou) fabrici de pielărie, una de postav (1929), alta de încălțăminte civilă și militară (1930), o secție de harnașamente, o moară sistematică (moara „Sanitas”, 1920-1921) și o uzină hidroelectrică. Considerabila
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
secolului trecut, când regimul comunist a hotărât construirea a numeroase hidrocentrale și termocentrale realizându-se, astfel, un adevărat sistem energetic național care a dus la dispariția bătrânelor generatoare. Evreii mai aveau și numeroase ateliere de confecții „la comandă”, bijuterii, blănării, cojocării, „fabrici de sifoane” dar și de pâine, precum și cofetării sau patiserii. Farmaciile umane ale orașului aparțineau în proporție de 90% tot evreilor, iar cele două spitale existente în perioada interbelică („Drăghici” și „Israelit”) erau încadrate cu numeroși licențiați în medicină
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
persoanelor decedate, potrivit căreia mor oameni capabili, buni, plini de calități, la care ar râvni însuși Dumnezeu; p. 20, r. 4 5 : „mi-a spus nenea Martin dac-ai vrea d-ta să-i dai un băiet, să-l învețe cojocăria” ironie, ipocrizie, disimulare a „lupului”, care dorește să reorienteze suspiciunile ce planează asupra sa; atitudine tipică a vinovatului care vrea să se salveze; r. 13 : „lupul nostru începe a mânca hâlpov”caracterizare oarecum ironică a aceluiași „lup”, accentuându-se linia
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]