484 matches
-
Umbre și lumini - poezii (1896) și Cartea săteanului - po- vestiri (1897). A decedat la 4 decembrie 1916, în București, la vârsta de 56 de ani. 3) George Topârceanu s-a născut în București la 21 martie 1886. Tatăl Gheorghe Tăpârceanu, cojocar din Topârcea, județul Sibiu, în 1867 se mută la București, unde o întâlnește pe Paraschiva (născută Comu), țesetoarea „cu mâinile de aur„ din Săliștea Sibiului. Bunicul din partea tatălui, Gheorghe Vecerdea, a fost căsătorit cu Maria Pârâianu. Deci, To- pârceanu este
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
pentru învățătura de carte în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Este de menționat că pe la începutul acestui secol erau în sat 14 neguțători de vite, 18 neguțători de cherestea, 12 cârciumi. Erau de asemenea mulți meșteșugari, lemnari, rotari, cojocari, morari, croitori, cismari, dulgheri. În sat funcționa o "cășerie"adică o fabrică de brânzeturi. Schimbul de mărfuri, ocupațiile zilnice, alte activități lucrative sau productive implicau ca un număr mai mare de locuitori să aibă învățătură de carte. Aceasta a dus
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
ținută. Clasele I - VIII sunt obligatorii. După terminarea clasei a VIII-a elevii care nu se înscriu la liceu pot alege să urmeze cursurile unei școli profesionale specializate (unde se vor califica în meserii ca bucătar, ospătar, brutar, măcelar, croitor, cojocar, pantofar, marochiner, agricultor, horticultor, zootehnist, zidar, zugrav, electrician, instalator, tâmplar, strungar, mecanic auto, mecanizator exploatări forestiere etc.). În fiecare zi orele școlare și cursurile universitare încep cu rostirea într-un glas, cu voce tare, de către cadrele didactice și elevi, respectiv
PARTEA 3/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1479670361.html [Corola-blog/BlogPost/384775_a_386104]
-
89 sau că e o idee strălucită pentru atribuirea unor contracte bănoase, plătite direct de la buget? Mă îndoiesc că Petre Daea, în ciuda bunăvoinței pentru care îl laudă mulți, va reuși vreodată să explice pe înțelesul tuturor. Sursa video: Facebook Vitalie Cojocari Dar să revin la oile mele. În prima transhumanță de primăvară la care am participat, am ciobănit cu nea Ionel Hobeanu, pe atunci septuagenar. Era un om falnic, dintr-o bucată, fost șef de strungă la stâna din Slăvei. Socotit
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
CORONINI Un sat indiferent unde este amplasat are nevoie de meseriași, fără de care locuitorii nu pot să-și ducă o viață normală. Voi încerca să aduc în memoria cititorilor pe unii dintre vechii meseriași ai localității Coronini, dispersați în timp. Cojocarul cel mai renumit era Vasile ȚUNDREA, zis Vasile Cojocarul, care executa diferite cojoace cu mâneci sau fără mâneci, așa zisele pieptare pentru bărbați și femei, celebrele cojocele cu vrâstele. Materialele proveneau de la animalele sătenilor. Mai era și cojocarul CARACOANCEA, a
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
de meseriași, fără de care locuitorii nu pot să-și ducă o viață normală. Voi încerca să aduc în memoria cititorilor pe unii dintre vechii meseriași ai localității Coronini, dispersați în timp. Cojocarul cel mai renumit era Vasile ȚUNDREA, zis Vasile Cojocarul, care executa diferite cojoace cu mâneci sau fără mâneci, așa zisele pieptare pentru bărbați și femei, celebrele cojocele cu vrâstele. Materialele proveneau de la animalele sătenilor. Mai era și cojocarul CARACOANCEA, a lui Pârvu, care executa cojocele mai simple. Croitorii satului
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
în timp. Cojocarul cel mai renumit era Vasile ȚUNDREA, zis Vasile Cojocarul, care executa diferite cojoace cu mâneci sau fără mâneci, așa zisele pieptare pentru bărbați și femei, celebrele cojocele cu vrâstele. Materialele proveneau de la animalele sătenilor. Mai era și cojocarul CARACOANCEA, a lui Pârvu, care executa cojocele mai simple. Croitorii satului erau Nicolae CARACOANCEA și soția sa Elena CARACOANCEA. Soții Caracoancea executau îmbrăcăminte sătească, din postavuri țesute în casă, dar și haine domnești ca la oraș, din materiale cumpărate. Femeile
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
instituției un singur steag de breaslă se află în stare de conservare „destul de bună” (fiind refăcut în proporție de 50% ), pentru celelalte patru mențiunea privitoare la starea lor, din „Registrul de valori al muzeului”, fiind „mediocră”. „Catastiful frăției blănarilor și cojocarilor din Suceava” În scrierile sale despre Suceava de altădată, prof. Liviu Marian, fiul folcloristului și etnografului Simeon Florea Marian, remarca faptul că, prin introducerea de către stăpânirea apuseană austriacă a unui ritm mai accelerat de civilizație modernă în Bucovina, au început
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
să dispară din hotarele târgului „vestitele bresle de meseriași odată cu făloșii lor staroști și steagurile lor cele mândre”. Documentul care prezintă cele mai multe informații cu privire la organizarea și funcționarea asociațiilor și frățiilor profesionale precum și a breslelor meșteșugărești este „Catastiful frăției blănarilor și cojocarilor din Suceava”, document care se păstrează într-o versiune refăcută în anul 1673, dar care oferă date încă din vremea domniei lui Vasile Lupu. Steagul breslei cojocarilor din Siret Steagul de breaslă cel mai bine conservat din muzeul sucevean a
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
asociațiilor și frățiilor profesionale precum și a breslelor meșteșugărești este „Catastiful frăției blănarilor și cojocarilor din Suceava”, document care se păstrează într-o versiune refăcută în anul 1673, dar care oferă date încă din vremea domniei lui Vasile Lupu. Steagul breslei cojocarilor din Siret Steagul de breaslă cel mai bine conservat din muzeul sucevean a aparținut breslei cojocarilor din Siret. Steagul a intrat în patrimoniul muzeal în anii ’80, ca donație făcută de muzeograful Dorel Ursache. Realizat din mătase de culoare roșie
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
document care se păstrează într-o versiune refăcută în anul 1673, dar care oferă date încă din vremea domniei lui Vasile Lupu. Steagul breslei cojocarilor din Siret Steagul de breaslă cel mai bine conservat din muzeul sucevean a aparținut breslei cojocarilor din Siret. Steagul a intrat în patrimoniul muzeal în anii ’80, ca donație făcută de muzeograful Dorel Ursache. Realizat din mătase de culoare roșie, cu motive florale brodate, steagul (care are dimensiunile 1,30 x 0,95 m) prezintă pe
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
lista celor care au deținut funcția de staroste, de la Ioan Ariton Condurache, la Eugen Bucătaru. Steagul breslei cărămidarilor din Botoșani Muzeul de Istorie din Suceava mai deține un steag al breslelor din Câmpulung Moldovenesc (achiziționat în anul 1977), steagul breslei cojocarilor din Suceava și un steag care a aparținut breslei cărămidarilor din Botoșani. Acesta din urmă (care este o donație făcută de Grigore Foit) figurează în registrul de evidență la data intrării în patrimoniu (23 septembrie 1987) cu valoarea de...400
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
încastrate elemente de arhitectura deosebite vechi de cca. 150 de ani, ferestre și uși ale căror geamuri sunt pictate de pictorul iconar Raluca Jurcovan cu icoane țărănești pe sticlă. Construcția este structurată în trei ateliere: atelierul țesătoarei - Rafira Jurcovan, atelierul cojocarului - Dumitru Sofonea și atelierul pictorului iconar - Raluca Jurcovan. În ateliere veți putea admira țesături, ștergare, straie, pieptare din satul Drăguș, icoane tradiționale pe sticlă, fotografii și obiecte specifice interioarelor țărănești. Pictorul iconar Raluca Jurcovan povestește: Atunci când eram copil, bunicul meu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vernisajul-expozitiei-mostenirea/ [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
în toată complexitatea lui, a rămas pe peliculă. Echipa de monografiști a poposit în casa străbunicilor mei unde au și fost cazați. Rafira Jurcovan, străbunica mea - țesătoare renumită în sat și Dumitru Sofonea, tatăl fiului cu același nume Dumitru Sofonea, cojocarul satului, au fost printre protagoniștii acestei cercetări ample realizate de către Dimitrie Gusti în întregul sat. În urma acestei campanii, Rafira Jurcovan și Dumitru Sofonea au fost invitați de nenumărate ori la Muzeul Satului în București pentru a etala creațiile lor. Acum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vernisajul-expozitiei-mostenirea/ [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
la 20 martie 1886, în Azilul „Elena Doamna” din București, unde mama lui, Paraschiva, lucra ca țesătoare de covoare. Această îndeletnicire a adus-o la Mănăstirea Văleni unde măicuțele de aici aveau ateliere de țesătorie. Tatăl său, Ion Topîrceanu era cojocar de meserie. George a urmat, ultimele clase primare la Șuici (satul Văleni făcând parte atunci din această comună). Mama sa lucra la Mănăstirea Văleni ca țesătoare de covoare.” Aici, George Topîrceanu a compus primele versuri, în clasa a III-a
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fereastra_catre_sufletele_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
și în clipele de bună dispoziție, pe care credea că ni le rezervase cu multă generozitate; la ușă, să se alinieze „profesioniștii” (adică cei care mergeau la școli profesionale, de arte și meserii, la ucenicii din sfera liber-profesioniștilor, cizmari. croitori, cojocari, tâmplari, ciobani - îndrumători de turmă, cum îi plăcea să adauge apăsat și cu luare aminte la mimica fețelor multora al căror sfârșit profesional îl presimțea pentru cei mai mulți dintre băieți. Se isca un tărăboi totuși reținut acoperit de ocheade pe furiș
GHEORGHE CONSTANTIN de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Profil_de_dascal_gheorghe_constantin.html [Corola-blog/BlogPost/371210_a_372539]
-
pe el trebăluind prin curte.... văd pârleazul dinspre bunici și câinele cel negru legat lângă el,îl trec și-l văd pe bunicul lucrând un cojoc sau vreo căciulă din blană de oaie, căci printre multe altele era și meșter cojocar...., mă uit peste gard și văd pe vecina Vasilica cum încingea tigaia de tuci cu trei picioare, în care făcea jumări din două ouă și o strachină de terci , jumări din care ....sătura mai mult sau mai puțin..... șapte inși
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1494871438.html [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
vitele pentru că este rău de pagubă. De asemenea, în această zi sfântă animalelor de tracțiune li se dă să mănânce fânul din mână. Ce rugăciune trebuie spusă de SFÂNTUL SPIRIDON SFÂNTUL SPIRIDON. Prin tradiție, SFÂNTUL SPIRIDON este patronul cizmarilor, al cojocarilor și olarilor, care-l cinstesc prin petreceri și prin voie bună, fără excese bahice. În amintirea acestei minuni periodice, în Acatistul Sfântului Spiridon, în icosul al șaselea, ne rugăm acestuia, zicând: "Bucură-te, cel ce ești cu îngerii slujitor; Bucură
SFÂNTUL SPIRIDON, făcătorul de minuni. Ce nu ai voie să faci în această zi by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101588_a_102880]
-
texte dramatice - piese de teatru, pe care le-a încadrat în prima sa lucrare de dramaturgie închinată copiilor - despre copii și pentru copii, piese de teatru care pot fi montate de către elevii din școlile noastre generale. 9. BOLBOROSIRI de ELENA COJOCAR - Pe tot parcursul existenței sale, Editura „Libertatea” a pus accentul pe lansarea de nume noi în rândurile autorilor săi și în literatura română de pe meleagurile noastre. Așa este cazul și cu Elena Cojocar, de altfel profesoară de limba și literatura
ÎN ANUL 2013, LA EDITURA „LIBERTATEA” DIN PANCIOVA 18 mărturii livreşti despre prezentul şi trecutul nostru by http://uzp.org.ro/in-anul-2013-la-editura-libertatea-din-panciova-18-marturii-livresti-despre-prezentul-si-trecutul-nostru/ [Corola-blog/BlogPost/92792_a_94084]
-
școlile noastre generale. 9. BOLBOROSIRI de ELENA COJOCAR - Pe tot parcursul existenței sale, Editura „Libertatea” a pus accentul pe lansarea de nume noi în rândurile autorilor săi și în literatura română de pe meleagurile noastre. Așa este cazul și cu Elena Cojocar, de altfel profesoară de limba și literatura română la Școala Generală „Sfântul Gheorghe” din Uzdin. Această plachetă reprezintă debutul ei literar în poezia românească din Voivodina, debut care sperăm să-i fie de bun augur. 10. PASTORALE SECULARE de GHEORGHE
ÎN ANUL 2013, LA EDITURA „LIBERTATEA” DIN PANCIOVA 18 mărturii livreşti despre prezentul şi trecutul nostru by http://uzp.org.ro/in-anul-2013-la-editura-libertatea-din-panciova-18-marturii-livresti-despre-prezentul-si-trecutul-nostru/ [Corola-blog/BlogPost/92792_a_94084]
-
vinovăție pe care mintea ei o nega vehement în fața părinților. Și nici Gheorghe, tânărul care-i împărtășea dragostea, nu se resemna cu această nedreaptă îngrădire a iubirii lor. Doar era fiul unei familii de țărani vrednici care descindea din breasla cojocarilor, de unde îi și provenea numele de familie. Dar fata întrecea puterea de trăire a dragului ei. Atât de puternică era atracția Veronicăi pentru cel ce i-a fost ursit, încât fantezia acesteia a întercut orice așteptare a tatălui. Ca să-l
CASTANUL DE LA POARTA ÎNVĂȚĂTORULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1479582452.html [Corola-blog/BlogPost/376736_a_378065]
-
în serviciu în legătură cu alocarea de fonduri pentru sprijinirea echipei de fotbal Politehnica Știința Timișoara. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: În cursul anului 2008, inculpatul Ciuhandu Gheorghe, la acea dată primar al Municipiului Timișoara și inculpatul Cojocari Ioan, secretar al Consiliului Local Timișoara, uzând de prerogativele conferite de funcțiile ce le îndeplineau, au încălcat normele legale în vigoare ce reglementează posibilitatea virării unor sume de bani de la bugetul Consiliului Local Timișoara în contul S.C. Politehnica Timișoara S.A.
DNA: Primar al municipiului Timișoara, trimis în judecată by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101237_a_102529]
-
se traduce ce este scris, ci ceea ce a vrut să spună autorul. Traducătorul George Roca știe să spună mai bine decât oricare altul ce a vrut să spună însuși poetul George Roca.’’ Deosebit de interesant este și interviul realizat de Cătălina Cojocari cu Daniela Gîfu (redactor șef al revistei ,,Destine literare’’ din Montréal, Canada, care mărturisește cu sinceritate că scrie de când a apucat să învețe să scrie primele litere ale alfabetului, ea reușind în mod strălucit, să îmbine munca de cercetător științific
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cetatea-lui-bucur-nr-51/ [Corola-blog/BlogPost/92904_a_94196]
-
duhovnicul de la Sfântul Munte Athos, Lumea în vremurile de pe urmă, București, Editura Prodromos, 2010, p. 106. [47]Virgiliu Gheorghe, Revrăjirea lumii..., p. 246. [48]Sfântul Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, V, 6, în Sfântul Ioan Casian, Scrieri alese, traducere de Vasile Cojocarul și David Popescu, prefață, studiu introductiv și note de Nicolae Chițescu, colecția Părinți și Scriitori Bisericești, 57, București, E.I.B.M.B.O.R., 1990, p. 379. [49]Isihie Sinaitul, Cuvânt despre trezvie și virtute, 44, în Filocalia, volumul 4, traducere din limba
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Media_din_perspectiva_vietuirii_si_a_trairii_duhovnicesti_intr_o_lume_multimedia.html [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
aproximativ 100 de meșteri populari și producători tradiționali dar și tineri artizani Hand Made și anticari. Veți regăsi reprezentată fiecare provincie geografică cu tradițiile meșteșugărești dar și culinare, cu port tradițional și mai ales oameni: țesătoare, fierari, olari , cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, blănari, gospodine și gospodari cu diverse bunătăți: dulcețuri, siropuri și cofeturi, miere și produse apicole, cozonaci și plăcinte, ierburi aromatice, brânzeturi și produse din carne pregătite după rețete cu tradiție, suc de mere dar și palinci
TARG DE SF. ILIE LA MUZEUL TARANULUI ROMAN de MIHAI MARIN în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 by http://confluente.ro/Targul_de_sf_ilie_la_muzeul_taranului_r_mihai_marin_1341497793.html [Corola-blog/BlogPost/358205_a_359534]