154 matches
-
Sau: "am și-o cocoașă/ mi-a dat-o mama cînd era cămilă/ în rest sînt o fire veselă/ cînd plouă îmi vine să merg la cinema/ dar stăpînul îmi pune lesă/ sînt un cățel ud rabd și tac/ fac colăcei mici și galbeni/ mă gîndesc la bunul dumnezeu" (ibidem). Sau: "mama mare era un abajur/ bunicul era un ceainic/ eu eram o măslina mică mică/ pe o farfurie japoneză" (Șam și vacă). Sau: "aerul din autobuz e o vacă/ ugerul
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
În zona Gării de Nord, în Complexul Comercial din Bd. Gen. Dragalina nr. 42, funcționează de curând lactopatiseria „Bon Bon“. Firma oferă zilnic (între orele 6-23, cu excepția zilei de duminică) preparate proaspete de simigerie și patiserie produse în cadrul laboratorului propriu: plăcinte și colăcei dobrogeni - 12 000 de lei, sucituri cu brânză și stafide - 12 000 de lei, plăcintă cu mere, dovleac, brânză și stafide - 10 000-14 000 de lei, rol cabanos - 10 000 de lei, covrigi dobrogeni cu mac, susan sau sare - 5
Agenda2003-47-03-servicii () [Corola-journal/Journalistic/281750_a_283079]
-
însă trebuie să recunosc că Elena Băsescu nu este o mămică stresată. Nici nu ar avea motive. A crescut-o ca la carte pe fetița ei. A învățat-o să înoate din primele săptămâni de viață. I-a cumpărat un colăcel special, care se pune în jurul gâtului, iar Sofia Anais s-a simțit în elementul ei. Înotul i-a dezvoltat musculatura și personalitatea. Cea mică nu a luat niciun antibiotic până la vârsta ei. A fost alăptată exclusiv până la șase luni, iar
ELENA BĂSESCU ÎNSĂRCINATĂ. Un medic confirmă că EBA este însărcinată cu al doilea copil by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/28292_a_29617]
-
Gospodinele prepară păsat (făină de porumb măcinat mai mare) fiert în lapte). În Argeș, gospodarii care fac pomenire pentru cei adormiți întind masa cu diferite bucate în curtea casei ; în mijlocul mesei se pun grămezi de cireșe, de flori și de colăcei. Fiecare gospodar învită la masă rudele, prietenii și vecinii să se ospăteze pentru sufletul celor adormiți în familia sa.În tot Ardealul se „ridică" pomeni În Ardeal se dau de pomană fructe și colaci și „se ridică" pomeniri, adică se
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
că mama îmi pregătește masa. Și ce îmi punea în față? Ciorbă de cucoș, sarmale cu mămăligă, tocană din carne de gîscă cu multă ceapă, plăcintă cu brînză de oi. O vedeam cum scoate și pîinea din cuptor, pe urmă colăcei împletiți, presărați cu mac, eram amețit de aromele copturii, de aburul borșului, de mirosul sarmalelor. Punea toate bunătățile pe o masă lungă, în curtea din spatele casei, toată acoperită cu iarbă și troscot moale sub tălpi, iar la masă erau mulți
Zile de lagăr? 3322 by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16910_a_18235]
-
Minuțios prezentat de simbolista Daniela Greere (studentă emerită la medicină), programul amplu de cântece de iarnă a debutat cu o serie de șase colinde ce aparțin unor compozitori români contemporani, dintre care amintesc Lerui, Doamne, ler și Dă-ne gazdă colăcei de Ștefan Androne, Crăciunul - Ion Baston, Urătura - Gelu Stratulat sau În seara de Moș Ajun de Marin Trache. Surpriza serii ne-a fost oferită în dar de maestrul Jean Lupu, dirijorul peste care anii ce trec par a îsi pune
O seara magic? cu Symbol by Janina B?DICI () [Corola-journal/Journalistic/84306_a_85631]
-
Chiar și în pat femeile sunt mult prea ocupate de modul în care arată, dacă li se văd colăceii sau dacă se manifestă prea gălăgios în timpul orgasmului. Cercetătorii nu au obosit să cerceteze actul sexual și au ajuns la următoarea concluzie: - Devine egoistă. Se gândește doar la satisfacerea să și, uneori, uită că și partenerul are nevoie de atenție
Greşeli majore pe care le fac femeile în pat () [Corola-journal/Journalistic/69003_a_70328]
-
-l aduci degrabă-n tindă”. După acest succint ritual, fata pregătește masa pentru colindătorii de vârsta ei, fete de măritat și feciori de însurat, pe care nu-i va răsplăti pentru colinde la fel ca și pe cei mici, cu colăcei, nuci, mere sau bani, ci cu vin fiert și cozonac. Există credința că, dacă feciorul pe care și-l dorește fata de soț (vorbim despre cea care a încercat să-și afle ursita în Ajunul Crăciunului) vine la ea cu
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
voiam să mai aud nimic. I-am atins cu mâna barba nerasă, care îi creștea întotdeauna prea repede, și cred că am zis: - Până o să te întorci o să ai ditamai barba, ca de fiecare dată. Apoi l-am prins de colăcelul de grăsime de pe burtă: - Și ăsta o să dispară. O să vii slab, mort de foame. - Hămesit, a zis el. Slab și anemic. M-a apucat ușor cu dinții de lobul urechii, s-a întins peste mine ca să stingă lampa de pe noptieră
Anuradha Roy - Valurile pământului () [Corola-journal/Journalistic/4326_a_5651]
-
de sănătate și belșug gazdelor în anul care urmează. “Am venit și noi o dată/ La un an cu sănătate/ și la anul să venim/ Sănătoși să vă găsim/ Ura! La mulți ani, Cinstite gazde; Ne dați ori nu ne dați colăcei de grăuț curat, să trăiți că v-am colindat!”. Evelin: Ce le dăm copiilor? Ela cu un ciur mare în mănă: Le dăm colaci, mere, nuci, covrigi; începe să dea copiilor. Evelin: Ela, te rog, dă-mi mie sita. O
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
răbdător și blajin, Îi ajuta pe oameni ori de câte ori se ivea prilejul.Asculta păsul tuturor, ca un Înțelept ce era, făcând fapte bune una după alta.Ajuta văduvele dându-le câte un bănuț de argint, copiilor orfani le da câte un colăcel, punea apă În fântânile aproape secate, scotea animalele căzute În râpă, logodea fetele cu feciori vrednici și harnici, mângâia bătrânii neputincioși.Și câte și mai câte nu făcea moș Nicoară. Ba, el certa Soarele și-l păzea când acesta vroia
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
spre biserică și apoi spre cimitir este marcat prin pomana dată; pe lângă punți, se dau de pomană banii adunați de pe pieptul mortului; de asemenea, când se trece pe lângă o fântână se pune o cană de lut cu apă și un colăcel. După prohod mortul este coborât în groapă. Aici se dau de pomană la cei doi sau patru gropari câte o găleată, o găină, o camașă, o cană, un colac, lumânare. După înmormântare are loc praznicul cu mâncăruri tradiționale. Dacă este
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
dau de pomană la cei doi sau patru gropari câte o găleată, o găină, o camașă, o cană, un colac, lumânare. După înmormântare are loc praznicul cu mâncăruri tradiționale. Dacă este post, se face borș cu fasole, găluște, colivă și colăcei cu lumânare. Dacă nu-i post, se face borș de pasăre, găluște cu carne, cozonac, colivă și colăcei cu lumânare. Timp de 40 de zile, o rudă a mortului merge să tămâieze mormântul și locul decesului. Tămâierea înseamnă purificare prin
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
un colac, lumânare. După înmormântare are loc praznicul cu mâncăruri tradiționale. Dacă este post, se face borș cu fasole, găluște, colivă și colăcei cu lumânare. Dacă nu-i post, se face borș de pasăre, găluște cu carne, cozonac, colivă și colăcei cu lumânare. Timp de 40 de zile, o rudă a mortului merge să tămâieze mormântul și locul decesului. Tămâierea înseamnă purificare prin afumare, obicei străvechi. După praznic, familia mortului face curățenie în casă, dă cu var și la nouă zile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
gospodari mere, nuci și chiar bănuți. În Ajunul Crăciunului, pe înserat, în toate satele începe colindatul, cu cântece și mesaje care anunță Nașterea lui Iisus Hristos. Copiii merg din casă în casă anunțând evenimentul, fapt pentru care sunt răsplătiți cu colăcei, fructe și bani. După miezul nopții, merg cu colinda mare, însoțiți și de muzică, gospodarii satului. Cele mai cântate colinde sunt: O, ce veste minunată, Trei păstori, iar colinda mare se numea Ia sculați voi, boieri mari. În satul Heci
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și a bolilor). - Moșii sunt cunoscutele sâmbete ale morților, când cei trecuți în lumea veșnică sunt pomeniți în biserici, sunt bociți sau jeliți la cimitir. Pentru sufletul lor se aprinde o lumânare și se împarte mâncare, apă, băutură, vase și colăcei. - Sfintele Paște: - Postul Mare; - Duminica Floriilor, când salcia sfințită se pune la icoană; - Săptămâna Patimilor (Mare) - denii;Participarea la Prohodul Domnului (în Vinerea Mare); - Învierea Domnului Iisus Hristos, păstrarea lumânării, bucate tradiționale: ouă roșii, pască, cozonac, miel; - Participarea la a doua
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
icoană; - Săptămâna Patimilor (Mare) - denii;Participarea la Prohodul Domnului (în Vinerea Mare); - Învierea Domnului Iisus Hristos, păstrarea lumânării, bucate tradiționale: ouă roșii, pască, cozonac, miel; - Participarea la a doua Înviere. - Sărbatoarea celor 40 de Sfinți (9 martie), când fiecare gospodină împarte colăcei în forma de 8, unși cu sirop de zahăr sau miere și presărați cu nucă. Se beau 40 de pahare cu vin, câte unul pentru fiecare sfânt. În această zi se fac focuri pentru a goni iarna și a veni
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
acceptat cu plăcere. Când am intrat în ograda mătușei Alexandra, mirosea a sărbătoare. Acasă, fiicele ei deja pregătiseră masa. Mai întâi, a fost binecuvântată masa, apoi s-a cântat „Tatăl nostru”. După aceasta, stăpâna a dăruit fiecărei persoane invitată câte un colăcel cu o lumânare aprinsă, pomenind de fiecare dată numele unuia dintre cei răposați. Gestul acesta îmi atinse o strună a sufletului... îmi erau cunoscute toate aceste obiceiuri, îmi erau și dragi, însă când realizasem de cât timp nu mai asistasem
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
cu câteva zile înainte porcul și pregătitul bucatelor tradiționale. Anul Nou, cu pomenirea Sfantului Ierarh Vasile cel Mare, sosea cu urătura pe care o strigam pe la casele rudelor și cunoscuților. Urăturile erau pregătite și învățate din timp. Ce șirag de colăcei purtau copiii pe umăr! Ce fericiți eram, umblând prin zăpadă de la o casă la alta! În ajunul pomenirii celor Patruzeci de sfinți mucenici din Sevastia, obișnuiam să organizăm o clacă cu toți verișorii împreună, care puteau participa, la plantarea cartofilor
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
cu câteva zile înainte porcul și pregătitul bucatelor tradiționale. Anul Nou, cu pomenirea Sfantului Ierarh Vasile cel Mare, sosea cu urătura pe care o strigam pe la casele rudelor și cunoscuților. Urăturile erau pregătite și învățate din timp. Ce șirag de colăcei purtau copiii pe umăr! Ce fericiți eram, umblând prin zăpadă de la o casă la alta! În ajunul pomenirii celor Patruzeci de sfinți mucenici din Sevastia, obișnuiam să organizăm o clacă cu toți verișorii împreună, care puteau participa, la plantarea cartofilor
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Cuvântului, Dumnezeul nostru, Mărire Ție... Întâmpinarea alaiului cu Iordanul, în fiecare gospodărie, era anunțată pe ulițe de grupuri de copii, din care uneori făceam și eu parte, chiuind: „Chiraleisa”, „Chiraleisa”.., enoriașii întâmpinându-ne din poartă cu lumânări aprinse, dăruindu-ne colăcei, pampuște îgogoși), mere, nuci și grițari îcreițari), astfel că trăistuțele noastre se umpleau și nu de puține ori dădeam fuga pân-acasă să le deșertăm. Era un du-tevino, o distracție unanimă și o hârjoană până noaptea târziu, când popa, obosit
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
pielea care-i atârnă babalâcului pe gât e împăturită, și cutele strânse sunt vârâte în gulerul albastru apretat, închis până sus. Cu toate astea, doar stând acolo, înghițind în sec, excesul de piele se revarsă peste guler așa cum se revarsă colăceii fetei din fotografie peste talia blugilor. În poza asta parcă nici nu-i aceeași fată. Mai ales pentru că fata din poză zâmbește. Uitându-se pe monitorul din camera verde, spilcuitul îi arată cum camera de luat vederi care transmite nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
simplă. După viața de cuplu inofensiv-țicnit. Bucătăria, mirosind a împăcare firească și-a supă de legume, ar fi locul unde s-ar întîmpla ceva nemaipomenit: ca apariția unui ochi enorm, lipit de geam și uitîndu-se la motănelul care toarce adormit colăcel pe pernă. Lacrimile limpezesc privirea, s-o fi observat? Dacă tot nu readorm, hai să termin cu corecturile pentru antologia de poezie creștină. I-am dedicat-o tatei. I-ar fi plăcut. Anii nebuni, de dinainte de război, i-au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
multă a avut. Si acuma asteaptă ca să moală si tata. Că-i flumos să ai un molt în casă... că vine lume multă si pălintele-popa cântă tale... Vezi, bica, numai eu nu am un molt!... Spune, fetița!... Vrei covrigei și colăcei și mâncare mai multă? Nu, dal colega zițe că-i flumos când oamenii mănâncă si plâng... Dal ea n-a plâns, numai a mâncat și mâncalea ela mai bună. Da, dar mai târziu nu va mai avea mâncare deloc dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
chiar și de umor. În Europa și în America, țesutul adipos, construit cu migală de sute de înghețate, de torturi și de plăcinte, eliberează, parcă la comandă, hohotul de râs, preluat și augmentat de brațele bine rotunjite, de trunchiurile cu colăcei de grăsime, de bărbiile netede și duble. Aici, în Japonia, fibrele și tendoanele care străbat, ca o rețea organică, cele câteva kilograme de carne slabă nu pot elibera nici un fel de substanțe ale bunei dispoziții; chimia însăși capitulează în fața îndemnului
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]