47 matches
-
și aristocrat. După ce au plecat toți din cabină, Zinelli cu lacrimi în ochi, m-a întrebat. Oare am fost așa de bun?... Sau Emil Ștefănescu, profesorul pictor care expunea aproape tot timpul picturile în vitrina tipografiei lui Colțos de pe bulevard. Colțos încadra tablourile și după ce le punea rame le punea în vitrine pentru reclamă lui și pentru satisfacția noastră care veneam să ne spălăm ochii privind tablourile sale, fiind nu numai un bun portretist, dar și un mare peisagist. Îmi aduc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Zinelli, la fel de distins și aristocrat. După ce au plecat toți din cabină, Zinelli cu lacrimi în ochi, m-a întrebat. Oare am fost așa de bun?... Sau Emil Ștefănescu, profesorul pictor care expunea aproape tot timpul picturile în vitrina tipografiei lui Colțos de pe bulevard. Colțos încadra tablourile și după ce le punea rame le punea în vitrine pentru reclamă lui și pentru satisfacția noastră care veneam să ne spălăm ochii privind tablourile sale, fiind nu numai un bun portretist, dar și un mare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și aristocrat. După ce au plecat toți din cabină, Zinelli cu lacrimi în ochi, m-a întrebat. Oare am fost așa de bun?... Sau Emil Ștefănescu, profesorul pictor care expunea aproape tot timpul picturile în vitrina tipografiei lui Colțos de pe bulevard. Colțos încadra tablourile și după ce le punea rame le punea în vitrine pentru reclamă lui și pentru satisfacția noastră care veneam să ne spălăm ochii privind tablourile sale, fiind nu numai un bun portretist, dar și un mare peisagist. Îmi aduc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
prin accentul simbolic cu o așa energie încît, cu sunetul, să i se transmită auditorului și intuițiunea. Rememorăm aicea întregul cerc a vorbelor cari denotă acele impresiuni ce ni se comunică {EminescuOpXIV 314} prin simțuri d. e. aspru, moale, lin, gingaș, colțos, grunzuros, ascuțit, țeapăn, greu, cari înainte de toate însemnează impresiuni a simțului pipăirei, care apoi au fost transpuse pe impresiunile analoage a celorlalte simțuri și-n fine până pe însușirile psihice și morale. pipăire e asemenea Această mișcare au percurs-o mai toate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ustensilele agricole la gospodăria agricolă colectivă. Și se pare că i-a priit, așa transpare și din spusele Gloriei Lăcătușu din ,,Zăpezile calde”, acolo unde e vorba de Ghiță Tăcu din Burdusaci. Deși aparent cuminte, Alexandru Gh. Tăcu era un colțos, care se manifestă diferit poate pentru a-și proba moștenirea genetică, cum spune profesorul Ion Maftei, mulți ani conducător de emisiuni la Radio Iași. Sau, poate, lucra instinctul... Așa se și explică de ce, În grupul de tineri În care se
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ostilitate clișeele legate de poezie și poet, descompunând poezia în părțile ei componente, făcând un aprig mișto de naivitățile lirice, de la Văcărescu la... Heidegger. Poetul „nu se poate sustrage“ de la întrebările ghicitoarei, deși a murit de mult, și își interpelează, colțos, „cititorul implicit“, asigurându-l cinic că „în cele din urmă din hârtie fiind/nu ești nici mai poros nici mai lucios decât/cel ce-ți scrie ă... ț oricum ar fi și tu ești/manufacturat în china“. În cele din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
la ei: «Ce zic eu? Ce să mai zic, după ce v-am bătut În poartă, să dați cote? Și după ce v-am bătut În poartă și la cap, să intrați la colectivă?» «Ș-acuma de ce zghieri la noi?», face unul colțos, Îl știam eu pe ăsta. «Ca cum noi ț-am bătut În pòrtă, de să intri ’mnetale la corhoz!» «De-asta și zghier», zic, «fiindcă ce Învățător mai sunt, după ce v-am făcut să faceți lucruri de nefăcut, În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
reveni. Acum e nevoie să vorbesc despre ce s-a întîmplat la spital, deoarece trecerea pe-acolo a însemnat o schimbare de o sută optzeci de grade în atitudinea mea. Lucrurile s-au petrecut în felul următor. M-am purtat colțos cu doctorii fără să reușesc altceva decât să-i silesc să fie și mai bănuitori cu mine. Pe măsură ce eu mă izolam mai arțăgos în tăcerea mea, refuzând să răspund la întrebări și să înghit medicamentele pe care mi le dădeau
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
baracă, nu fuseseră la muncă în echipa de tăietori de lemne sau la îndepărtarea ruinelor. La un locotentent major de la Luftwaffe - în lagăr se amestecau gradele inferioare cu ofițerii până la gradul de căpitan -, care până atunci se dăduse neabătut de colțos, s-au găsit, sub salteaua de paie, resturi ale pâinii prăjite împreună cu hârtia de ziar. Delictul lui se numea, conform legii noastre nescrise, furt de la un camarad. Ceva mai grav nici că exista. Un delict care striga după pedeapsă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
putem vedea mereu și-l putem îngriji cu toții. Vlad nu și-a putut da seama însă cît de mult pierde în fața Ilincăi cu aceste vorbe! Cum să-l duci acasă? se opuse și Tomiță. Tu ai în curte cel mai colțos cîine din sat. N-a rămas nici un copil nemușcat de el. Nu mă interesează cîinele! Îl alung! Eu vreau să iau iedul și gata! Fă cum vrei, se arătă nepăsător Vlad, dîndu-și seama că altfel ar pierde orice trecere în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Parker aruncă totul, cu privirea fixată pe aparat și-și luă degrabă arma. O chemă pe Lambert. ― Hai, s-o ștergem de aici! ― Imediat! zise Lambert, care auzise deasemenea sunetul. Zgomot bizar în spate. Se răsuci și urlă când apendicele colțos îl înșfăcă. Entitatea își revărsă masa care ieșea din conducta de aerisire. Ripley auzi strigătul prin intercomul deschis pe pasarelă și se îngrozi. Aruncând o privire în interiorul sălii, Parker se făcu alb la față când văzu ce făcea bestia. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Înalt, maiestuos, Verde-mbrăcat și...fibros, Pe scurt: era sănătos, Foarte bogat și frumos, De sus până...jos! Dar câteodată Când vântul bate-n răspăr, Cineva putea să surprindă Un alt adevăr: Devenea furios, Amenințător și ritos, Sfidător, nemilos, Poruncitor și colțos, O fire întoarsă pe...dos, Frunza îi țipă, ghinda îi sună, Pădurea devine tot mai nebună, Fulgeră, urlă și tună; Aproape, dar puțin mai jos, Pe un sol arid, nisipos, În vânt neavând ce să-și frângă, Trăia cea mai
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
arătându-ne drumul desenat. O luăm pe-aici, acolo e o fântână, trecem de ea și de pod, apoi urcăm dealul, mai departe e pădurea... N-ai desenat bine, trebuia să ocolești cărarea pe dincolo de crâng, l-a contrazis Hamsterul Colțos, mormăind nemulțumit. Ghidușa a intervenit și ea: Ba pe-acolo trebuie s-o luăm, știu eu mai bine! Eu am mai fost la pădure. Acela e drumul. Dacă vrei tu să știi, mai întâi o luăm prin dreapta pe dincolo de
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
și ea: Ba pe-acolo trebuie s-o luăm, știu eu mai bine! Eu am mai fost la pădure. Acela e drumul. Dacă vrei tu să știi, mai întâi o luăm prin dreapta pe dincolo de crâng, s-a încăpățânat Hamsterul Colțos. Ba nu! Ba da. Dar poate e mai bine să mergem drept înainte, și-a dat cu părerea și Portocala, care crănțănea semințe, impasibilă, aruncând cu nonșalanță cojile în iarbă. Să crezi tu că mergem la întâmplare, i-a răspuns
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
mai mergem deloc! Ia nu vă mai certați, am intervenit și eu. Dacă Ghidușa spune că e bună harta, o să încercăm să vedem unde ajungem. Dacă ne rătăcim, o să ne întoarcem și încercăm altă direcție. Ce direcție, a mormăit Hamsterul Colțos. Dacă ne rătăcim, ne prinde noaptea în pădure. Ia mai taci și tu, s-a răstit la el Hamsterul Ciufulit. Mergem pe unde mergem, și gata. Îmbufnați oarecum, Hamsterii și-au pus rucsacele în spate și am pornit cu toții la
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
dar mai încolo, a încercat să-și dea cu părerea Portocala. Eu n-am mai văzut locurile astea, a spus Ghidușa nedumerită. Cred că ne-am teleportat prin timp, se bucură Hamsterul Ciufulit. De unde-atâta teleportare! l-a contrazis Hamsterul Colțos. Eu zic să mergem mai departe. Oricum n-are rost să stăm aici, le-am propus eu și ne-am luat cu toții rucsacii, urmând cărarea care ducea la vale. Am ajuns aproape de niște stânci, care se găseau dincolo de poienița unde
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
Ciufulit. E o buclă în grota asta, care face posibilă proiecția de imagini, distorsionarea spațiului... nici poienița nu mai era acolo unde fusese. Da, dar atunci ar fi trebuit să ajungem și noi dincolo de spațiul stâncilor, l-a contrazis Hamsterul Colțos. Eu cred că e o viziune a viitorului. Cred că noi ne-am teleportat în trecut, și de-asta nici locurile nu mai au cum să fie la fel. Eu, cel puțin, nu mai recunosc nimic la pădurile astea. Nu
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
Ciufulit. Poate ne fugărea din cauza asta. Hamsterul Ciufulit a verificat rucsacul. Solzul era încă acolo. Vreau și eu să găsesc un solz din ăsta, a spus Portocala. Dar Ghidușa de ce a dispărut când l-a găsit? s-a mirat Hamsterul Colțos. Poate pentru că s-a temut de ceva..., am încercat eu să înțeleg. Sau poate a fost o surpriză prea importantă pentru așteptările ei... Acum trebuie s-o găsim, pentru că a ajuns undeva, și o să aflăm unde... Am hotărât să mergem
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
reluat drumul. Soarele începuse să apună, iar nouă ne era foame. Mai aveam pâine în rucsaci, și am ajuns la o livadă de cireși. Copiii au alergat să mănânce cireșe, iar eu m-am așezat în iarbă. Între timp, Hamsterul Colțos a găsit un solz auriu într-un cireș, printre crengi, în timp ce mânca fructe. L-a păstrat în harta pe care o desenaseră în ziua precedentă, împăturind-o în buzunar. Acum aveam cu toții câte un solz. Încă n-o găsisem pe
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
a exclamat Ghidușa ridicând solzul în soare. Și eu trebuie să am unul, a zis Hamsterul Ciufulit verificând rucsacul, și solzul era acolo. Al treilea solz era la Portocala, prins la clama din păr... Al patrulea l-a găsit Hamsterul Colțos unde-l lăsase, împăturit în harta desenată de ei. Iar al cincilea trebuia să fie la mine. Am verificat șapca. Solzul era acolo... Copiii s-au bucurat că aveam încă solzii, ceea ce însemna că fusese o călătorie adevărată... însă, mai
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
reveni. Acum e nevoie să vorbesc despre ce s-a întâmplat la spital, deoarece trecerea pe-acolo a însemnat o schimbare de o sută optzeci de grade în atitudinea mea. Lucrurile s-au petrecut în felul următor. M-am purtat colțos cu doctorii fără să reușesc altceva decât să-i silesc să fie și mai bănuitori cu mine. Pe măsură ce eu mă izolam mai arțăgos în tăcerea mea, refuzând să răspund la întrebări și să înghit medicamentele pe care mi le dădeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
dar s-a ridicat Diaconescu și a spus că trebuie să fii tăiat, Întrucât ai vot de blam“. „Mă așteptam să mă apere asistentul M.“ „Uite că nu te-a apărat!“ „Nici nu mă interesează!“ (ieri) Se zice că sunt colțos și că mă iau de toți, dar nu este adevărat; nu despre așa ceva e vorba, ci, probabil, de dorința mea de a crea situații polemice la seminar, pentru a face să avanseze cunoașterea; din ciocnirea unor poziții contrare, a unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]