71 matches
-
se poartă pe la munte”, cămașă cusută cu mărgele în două culori, reprezentând cărarea bucovinenilor sau diverse obiceiuri din satele învecinate, catrință țesută în stative cu vârste în culori verde și negru, poale care au același motiv național ca și cămașa, colțuni împletiți cu motive tradiționale și opinci din piele de vacă, legate cu șnur din păr de cal. Moștenește talentul de a cânta de la mama sa, Maria Puha, rapsod popular din Bucovina. Vine dintr-un colțișor de rai, din Rădăuți unde
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
de vii stinse? nu sunt pași de păpădie nici mirări din văz de plop ai ghici-o dintr-o mie de n-ar merge la galop. își așează fulgi-n traistă și pornește roibul sur strângând arii în batistă și colțuni în abajur. luna tainic o privește ținând stelele la sfadă: - beteșugu-i de poveste mulți ar vrea să-i pună nadă! îndelung se-mbrățișară pe sub flaute de cetini brazii prinși în coji de ceară scriau psalmi din ger la prieteni. o
CINE-I OARE? de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1479830885.html [Corola-blog/BlogPost/380297_a_381626]
-
atâta Veronicăi cât și bătrânului său tată. Acesta pierduse toată averea din cauza secetelor necurmate și se mută de la Ipotești la oraș. 1882-06-06 Pe Mihai îl supărau rănile apărute la picioare și pe care le trata cu felurile leacuri folosind și colțuni de cauciuc. Veronica era tristă că nu îl putea ajuta cu nimic și mai rău, că nu îi putea fi alături. Ar fi dorit să meargă la București. 1882-09-01 Veronica îl aștepta acasă însă Eminescu întârzia să vină. Apropiindu-se
EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂŢI ROMANEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1464077641.html [Corola-blog/BlogPost/383570_a_384899]
-
atâta Veronicăi cât și bătrânului său tată. Acesta pierduse toată averea din cauza secetelor necurmate și se mută de la Ipotești la oraș. 1882-06-06 Pe Mihai îl supărau rănile apărute la picioare și pe care le trata cu felurile leacuri folosind și colțuni de cauciuc. Veronica era tristă că nu îl putea ajuta cu nimic și mai rău, că nu îi putea fi alături. Ar fi dorit să meargă la București. 1882-09-01 Veronica îl aștepta acasă însă Eminescu întârzia să vină. Apropiindu-se
MĂ ÎNCLIN IUBIRII LOR, de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ma_inclin_iubirii_lor_gheorghe_serbanescu_1389715227.html [Corola-blog/BlogPost/347319_a_348648]
-
atâta Veronicăi cât și bătrânului său tată. Acesta pierduse toată averea din cauza secetelor necurmate și se mută de la Ipotești la oraș. 1882-06-06 Pe Mihai îl supărau rănile apărute la picioare și pe care le trata cu felurile leacuri folosind și colțuni de cauciuc. Veronica era tristă că nu îl putea ajuta cu nimic și mai rău, că nu îi putea fi alături. Ar fi dorit să meargă la București. 1882-09-01 Veronica îl aștepta acasă însă Eminescu întârzia să vină. Apropiindu-se
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1484684180.html [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
opinca din piele sau vițel, cunoscută în majoritatea regiunilor țării. Opinca era „vopsită în culori vegetale, obținută din coaja de arin, care dă pielii o nuanță roșiatică. În opinci femeile purtau ciorapi de lână albă lucrați cu croșete și numiți colțuni. Astăzi, opincile au fost înlocuite cu pantofi închiși sau ghete”. Se observă, la o privire atentă, că întreaga găteală a capului are principalul rol de a pune în evidență, nu numai frumusețea feminină, dar și statutul în comunitate. În acest
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
de jos răsfrântă ca o manșetă, confecționați din lână albă, iar pe timpul iernii se purtau cioarecii. Aceștia erau din țesătură mai groasă, de textura sumanului, strâmtați în regiunea gleznei, de culoare albă. Bărbații foloseau opincile, în trecut, ca încălțăminte, peste colțuni, dar și cizmele, care aveau o croială specifică, adesea cu glezna strânsă în curea, iar capul și-l acopereau cu așa numită cușmă (căciulă) confecționată din blană de miel neagră ori brumărie, dar și/sau cu pălărie neagră cu borul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
Cojocar P. Vasile 2729. Cojocarașu Gr. Dumitru 2730. Cojocariu D. Aurelian 2731. Cojocariu Gh. Alexandru 2732. Cojocariu Gh. Constantin 2733. Cojocariu Ț. Simon 2734. Cojocăreanu I. Petru 2735. Colibaba V. Artemie 2736. Colodiuc V. Neculai 2737. Colțan I. Alexandru 2738. Colțun I. Ilie 2739. Constantin N. Grigore 2740. Coperza Gr. Ioan 2741. Corci N. Alexandru 2742. Corduneanu Anita Gheorghe 2743. Corduneanu Gh. Dumitra 2744. Corduneanu P. Iustin 2745. Cornea C. Petru 2746. Cornea G. Iustinian 2747. Corniciuc N. Mihail 2748. Coroliuc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153987_a_155316]
-
o deosebită bogăție, prezintă un caracter mixt, cuprinzând atât elementele silvicole montane cât și specii pe care le găsim și în etajul alpin inferior. Dintre specii mai deosebite amintim: crinul de pădure, coada cocoșului, măcrișul, iarba moale, milițiana, omagul, nopticoasa, colțunul doamnei, tulichina, ștevia - endemism carpatic, ciuboțica cucului, gențiana - endemism carpato-balcanic, iarba ciutei, margareta, cruciulița. 3. Etajul alpin inferior. Tufărișurile de jnepeni, caracteristice pentru acest etaj, sunt foarte răspandite mai ales pe versanții nordici ai abrupturilor dinspre valea Prahovei și dinspre
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
sau desfundat (cu nasturi), unele cumpărate din comerț aveau cusături florale. De asemenea au apărut unele modele cu influențe din zonele din jur (bănețene sau sibiene) care erau bogat ornamentate. Încălțămintea Piciorul era încălțat la început cu ciorapi de lână (colțuni), de lungime până sub genunchi unde se legau cu ață, împletiți cu andrelele în casă. În cursul timpului ciorapii au evoluat spre diferite forme, lungimi și motive florale. Bărbații care purtau iarna opinci aveau peste ciorapii de lână obiele, cofecționate
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
patru ape. Portul popular al străjenilor este de o elegantă sobra. Comună este bogată în tradiții care se păstrează încă, legate de momentele cruciale ale vieții: nașterea, nuntă, înmormântarea. Obiceiurile evidențiază specificul popular al zonei. PORTUL FEMEIESC tradițional cuprinde: opincile, colțunii (ciorapii) din lână, prigitoare (catrința), frânghia de încins, cămașă cu "pui" și altița, bondița din piele de oaie cu "prim" (bordura) de miel, tulpanul (baticul) înflorat, sumanul scurt, negru din lână, trăistuța, cojocul din piele de oaie cu "prim" negru
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
redat într-o descriere din a doua jumătate a secolului al XIX-lea privitor la mocănime: "Țundrele bărbaților sunt numai până la genunchi de lungi și cioarecii strâmți și cu cusătura pe dunga piciorului, iar la glezne sunt vârați în niște colțuni (ciorapi) numai de o palma ieșiți afara din opinca. Toate aceste haine sunt din pănura alba de lâna. Cămașa e scurta si vârâtă în cioareci atârnând de baierele ei cate o merindară vărgată in trei colturi și care fiind vârâta
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
într-o girimea tot albă și cu țurțuri de mărgele roșii pe margine”, clasicistul reflectează: „o mai frumoasă și mai desăvârșită cariatidă nu se putea închipui...” Câteva pagini mai departe, „cariatida antică” se transformă însă într-o „Veneră împletind la colțun”. H. nu suportă „să ducă prea multă vreme, în spate, povara ucigătoare a sublimului” (Singur). Umorul răstoarnă comparația mitologică spre actualizarea familiară. Prin plăcerea de a povesti, H. se integrează seriei de prozatori moldoveni care, de la Negruzzi până la Sadoveanu, excelează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
același ritm până acasă. Iată cacadârul! Salvatorul meu! Mai sunt zece pași până la dânsul! Nouă! Opt! Șapte! Șase! Cinci! Patru! Trei! Doi! Un pas... Gata! Încerc să răsuflu mai ușor. Îmi scot opincile. Îmi lepăd obielele. Mă las numai în colțunii de lână. Îmbrăcat și cu bâta în mână, mă prind de-o cracă, la care ajung după trei-patru salturi, mă cațăr ca o pisică, de-a lungul tulpinei, printre crengi printr-o perie îndrăcită și încâlcită de crenguțe și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de tulle alb“. Mâneca era „delicioasă, prinsă în mici pliuri, aranjată de-a lungul brațului până la cot“. Pe cap avea „pălărie albă cu bujori rose, iar sub un voal de tulle cu mici puncte negre obrazul surâdea viesel“. În picioare - „colțuni albi ajurați și pantofi de piele albă de căprioară“. Astăzi, o rubrică precum aceea din care face parte descrierea de mai sus s-ar numi, probabil, „Fashion“ sau „Tendințe“. Pe atunci, titlul era „Foemina“ și e prima rubrică permanentă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
În drept să duca mai întâi pomană,/ Iar când i-o lua nainte vreo surată/ Uita de milă și zbiera turbată./ Purta mărămi urzite de-o minune,/ Iar cele de duminică pot spune/ Că, zău, trăgeau vreo două trei ocale./ Colțuni avea de lână roșă, moale,/ Întinși; și ghete nouă în picior;/ Chip rumen arata, cutezător. [...]/ Cu vălul bine înnodat umbla/ Pe-o buiestrașă - și pe cap purta/ O pălărie cât un scut de mare;/ Pe coapse fusta pentru mers călare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și ordinară, jimlărie, orologerie, frânghierie, postăvărie, cojocărie, tâmplărie și sculptură în lemn, rotărie cu aplicare la prepararea instrumentelor agricole, făurărie, șălărie, îmbrăcarea trăsurilor și a căruțelor, corfărie, lăcătușărie, tapițerie, legătorie de cărți, cizmărie de bărbați și de damă, făcutul flanelelor, colțunilor și pălăriilor ordinare... Cu toate că i s-a făcut atmosferă neprielnică, fiind acuzat că „a dus băieții în Transilvania să-i ungurească, să le strice legea", profesorul nu s-a descurajat, făcând ca între anii 18891894 în Bârlad și județul Tutova
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în curând, să vină Și alți nepoței la mine La bunica în Moldova, undeva e încotrova Puiul scurmă-n rumeguș Nu cu gheară, cu scurmuș, lar ardeiu-i chipăruș. Cocostârcul este barza curechi una e cu varza. Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în curând, să vină Și alți nepoței la mine La bunica în Moldova, undeva e încotrova Puiul scurmă-n rumeguș Nu cu gheară, cu scurmuș, lar ardeiu-i chipăruș. Cocostârcul este barza curechi una e cu varza. Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
aceste munci le făceau țăranii din sat pentru a mai câștiga un ban. Nevestele acasă Înălbeau pânza țesută iarna și apoi croiau din ea cămăși, izmene și ițari, iar bătrânele țeseau pănura pentru cioareci și sumane, brâie, prigitori și bârnețe, colțuni, mănuși și obiecte pentru iarnă. Tot acum se țeseau covoarele, pânza pentru traiste și ștergare. Totul se făcea În casă. Și copiii mai mici erau puși la muncă, după puterile lor: făceau țevi la sucală, necesare la țesut, iar cei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Chomsky, Noam, Studies on Semantics in Generative Grammar, Mouton, Haga/Paris, 1972. Chrisostom, Ioan [Sfântul Ioan Gură de Aur], Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1923. Ciopraga, Constantin, Mihail Sadoveanu. Fascinația tiparelor originare, Eminescu, București, 1981. Colțun, Gheorghe, Frazeologia limbii române, ARC, Chișinău, 2000. Copceag, Dumitru, "Rumänisch: Phraseologie" [1989], în Studii de lingvistică, ediție de I. Mării și N. Mocanu, Clusium, Cluj-Napoca, 2001, pp. 136-174. Corpas Pastor, Gloria, Manual de fraseología española, Gredos, Madrid, 1996. Corpas Pastor
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care ar încape trei paturi, dar care fiind asfaltată pe josu ține frig și e greu de încălzit earna". Starea materială a acestui ospiciu era deplorabilă din mai toate punctele de vedere: "nici până acum nu s-au dat papucii, colțunii și tulpanele", iar alimentația se făcea sui generis: "zilnic gardianul însărcinat cu aceasta e obligat să se ducă la D-l Intendent al Primăriei ca acesta să-i deie paralele alocate pe ace zi, pentru nutrimentul alienaților și apoi să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în zi(le) de sărbă toare], i se vor arde așchiile pe piept și pe ochi. Ciorap Dacă din întîmplare încalți ciorapii pe dos, oricine ar voi să te farmece nu poate. Dacă i se dezleagă cuiva o legătoare de la colțun, apoi se crede că acela se va afla într-o stare critică. Ciubăr Se crede că nu e bine a pune afară un ciubăr sau vas întors cu gura spre sat și fundul spre casă, că apoi acea casă va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vedea prin oglindă fie soțul, fie soția, și după puțin timp vei vedea și cine dintre soți va muri întîi. Flăcăul sau fata care voiește să știe care îi va fi ursita să ieie în sara Anului Nou obielele sau colțunii* și să și-i puie sub cap; și apoi se crede că va vedea în acea noapte partea sa în vis. La Sf. Vasile, fata mare se duce la boul de hăis* și, dînd cu piciorul în el, zice: „He
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîșlegi - interval de timp între posturi clombă - creangă coardă - grindă cocăi (a) - a moțăi cociorvă - unealtă de scos jarul din vatră coinăcelele-cotoiului - buruiană colastră - coraslă, primul lapte muls după ce vaca/oaia a fătat colăcer - însoțitorul mirelui (rostește orația de nuntă) colțun - ciorap corn - colț costoroabă - bîrna pe care se sprijină căpriorii coșăr - coșară, îngrăditură de nuiele de adăpostit animale; pătul, hambar cot - colț crac - ramificație cracană - prăjină bifurcată crasnic - drac creițar - monedă de aramă de mică valoare crijmă - pînza în care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]