71 matches
-
de vii stinse? nu sunt pași de păpădie nici mirări din văz de plop ai ghici-o dintr-o mie de n-ar merge la galop. își așează fulgi-n traistă și pornește roibul sur strângând arii în batistă și colțuni în abajur. luna tainic o privește ținând stelele la sfadă: - beteșugu-i de poveste mulți ar vrea să-i pună nadă! îndelung se-mbrățișară pe sub flaute de cetini brazii prinși în coji de ceară scriau psalmi din ger la prieteni. o
CINE-I OARE? de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380297_a_381626]
-
cap, purtau o căciulă țuguiată, rotundă sau mocănească din piele neagră sau brumărie de miel. În picioare, aveau ciorapi împletiți din lână țigaie (albă), neagră sau din culori amestecate. Opincile erau confecționate din piele crudă de porc. Iarna, peste ciorapi (colțuni) purtau oghele tot din țesătură din lână dată la chiuă. Portul femeiesc. Mult mai împodobite în comparație cu cele bărbătești, costumele femeiești alcătuiesc o gamă largă de tipuri ornamentale. Portul femeiesc se diferențiază de la un anotimp la altul, în funcție de vârstă și destinație
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ce-i de făcut. Cu aceste vorbe, Cotman a pus mâna pe clanța ușii, gata să plece. Ioane, i-a căciula asta, că după cum ai spus o rămas fără căciulă bietul de el. Stai să caut și niște mănuși și colțuni de lână, că îi iarnă grea nu șagă... Cu trăistuța dată de Dochița sub braț și cu baltagul în mână, a pornit să înfrune nămeții și noaptea care se lăsa... Luni, în zorii zilei, cărăușii s-au întâlnit în Poiană
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
binelea. M-o doftoricit deajuns, Măriuța. N-am a mă plânge. Mai bine spune-mi ce face Dochița? I-am spus de necazul tău. O plâns cât o plâns, dar când s-o liniștit mi-o dat căciula, mănuși și colțuni de lână. Așa că fă-te sănătos și încolo toate or fi la locul lor - l-a lămurit Cotman. Ca mâine oi fi gata de ducă, dar până atunci mai va. Acum rămâne ca voi doi să vă descurcați până m-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și pe băieți să-i las toată iarna supraveghetori la saivan numai în tovărășia câinilor și a haitelor de lupi înfometați. Iar tu, cu cea mică pe cuptor, descurcă-te cum te-o tăia capul, Mălină-soro! Ia traista-n băț, colțunul la grumaz, așază tarnița pe huțul și rupe cărări prin omete până la Brodina și Seletin, că numai cu lapte-husleancă, hribi în saramură și caș de vacă nu-i chip să ieși din iarnă, Trifănele! Dar musteața cu sfârcurile băț de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
copilărie, atrage privirile musafirului convins că o mai frumoasă și mai desăvârșită cariatidă nu se putea închipui (153, 179). Ea își arată capul ei sculptural de Venere antică (156), se cufundă în cusut de parcă ar fi fost Venerea împletind la colțun (176) sau citește versurile dedicate ei, cea mai dulce dintre cele nouă Muze (177). În cazul femeii adorate în taină, comparațiile mitologice traduc entuziasmul scriitorului. Raportate la propria persoană, astfel de asocieri lasă să se întrevadă adesea o notă de
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
opinca din piele sau vițel, cunoscută în majoritatea regiunilor țării. Opinca era „vopsită în culori vegetale, obținută din coaja de arin, care dă pielii o nuanță roșiatică. În opinci femeile purtau ciorapi de lână albă lucrați cu croșete și numiți colțuni. Astăzi, opincile au fost înlocuite cu pantofi închiși sau ghete”. Se observă, la o privire atentă, că întreaga găteală a capului are principalul rol de a pune în evidență, nu numai frumusețea feminină, dar și statutul în comunitate. În acest
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
de jos răsfrântă ca o manșetă, confecționați din lână albă, iar pe timpul iernii se purtau cioarecii. Aceștia erau din țesătură mai groasă, de textura sumanului, strâmtați în regiunea gleznei, de culoare albă. Bărbații foloseau opincile, în trecut, ca încălțăminte, peste colțuni, dar și cizmele, care aveau o croială specifică, adesea cu glezna strânsă în curea, iar capul și-l acopereau cu așa numită cușmă (căciulă) confecționată din blană de miel neagră ori brumărie, dar și/sau cu pălărie neagră cu borul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
atâta Veronicăi cât și bătrânului său tată. Acesta pierduse toată averea din cauza secetelor necurmate și se mută de la Ipotești la oraș. 1882-06-06 Pe Mihai îl supărau rănile apărute la picioare și pe care le trata cu felurile leacuri folosind și colțuni de cauciuc. Veronica era tristă că nu îl putea ajuta cu nimic și mai rău, că nu îi putea fi alături. Ar fi dorit să meargă la București. 1882-09-01 Veronica îl aștepta acasă însă Eminescu întârzia să vină. Apropiindu-se
EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂŢI ROMANEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383570_a_384899]
-
se poartă pe la munte”, cămașă cusută cu mărgele în două culori, reprezentând cărarea bucovinenilor sau diverse obiceiuri din satele învecinate, catrință țesută în stative cu vârste în culori verde și negru, poale care au același motiv național ca și cămașa, colțuni împletiți cu motive tradiționale și opinci din piele de vacă, legate cu șnur din păr de cal. Moștenește talentul de a cânta de la mama sa, Maria Puha, rapsod popular din Bucovina. Vine dintr-un colțișor de rai, din Rădăuți unde
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
atâta Veronicăi cât și bătrânului său tată. Acesta pierduse toată averea din cauza secetelor necurmate și se mută de la Ipotești la oraș. 1882-06-06 Pe Mihai îl supărau rănile apărute la picioare și pe care le trata cu felurile leacuri folosind și colțuni de cauciuc. Veronica era tristă că nu îl putea ajuta cu nimic și mai rău, că nu îi putea fi alături. Ar fi dorit să meargă la București. 1882-09-01 Veronica îl aștepta acasă însă Eminescu întârzia să vină. Apropiindu-se
MĂ ÎNCLIN IUBIRII LOR, de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347319_a_348648]
-
atâta Veronicăi cât și bătrânului său tată. Acesta pierduse toată averea din cauza secetelor necurmate și se mută de la Ipotești la oraș. 1882-06-06 Pe Mihai îl supărau rănile apărute la picioare și pe care le trata cu felurile leacuri folosind și colțuni de cauciuc. Veronica era tristă că nu îl putea ajuta cu nimic și mai rău, că nu îi putea fi alături. Ar fi dorit să meargă la București. 1882-09-01 Veronica îl aștepta acasă însă Eminescu întârzia să vină. Apropiindu-se
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
cu plete lungi până la coate, cu barbă de țap, cu doi coți de postav roșu legați la gât, cu jăletcă galbănă à la républicaine, cu o manta leleachie, scurtă până la genunchi” și se preface că nu vede „cum Își punea colțuni de bumbac albastru peste colțunii de mătasă”1. Să fie oare vorba despre o retractare? Să fi intrat și Kogălniceanu În tabăra „tombaterelor”, după ce va fi susținut idealuri „bonjuriste”? Nici pe departe. Doar că, În această etapă, „mulți dintre aceia
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cu barbă de țap, cu doi coți de postav roșu legați la gât, cu jăletcă galbănă à la républicaine, cu o manta leleachie, scurtă până la genunchi” și se preface că nu vede „cum Își punea colțuni de bumbac albastru peste colțunii de mătasă”1. Să fie oare vorba despre o retractare? Să fi intrat și Kogălniceanu În tabăra „tombaterelor”, după ce va fi susținut idealuri „bonjuriste”? Nici pe departe. Doar că, În această etapă, „mulți dintre aceia care pot părea azi drept
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de vânturi răscolită. 6 2262 Căci ochii sânt fecioare închise în cămări Luminele li-s pline de frică, rușinări; Bobițe sânt de poamă ce port pe ele brumă, Cu gura mea le-aș șterge de bruma lor acuma. 7 2262 Colțunii ai Iuditei răpiră pe-Olofern Și ochii îi robiră și sufletu-n etern. D-aceea * când de sînu-ți eu haina o disfac Și trupul de zăpadă îl văd - rămân buimac. 8 2262 Și toate-s potrivite, frumoase mădulări: O, mi se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de vânturi răscolită. 6 2262 Căci ochii sânt fecioare închise în cămări Luminele li-s pline de frică, rușinări; Bobițe sânt de poamă ce port pe ele brumă, Cu gura mea le-aș șterge de bruma lor acuma. 7 2262 Colțunii ai Iuditei răpiră pe-Olofern Și ochii îi robiră și sufletu-n etern. D-aceea * când de sînu-ți eu haina o disfac Și trupul de zăpadă îl văd - rămân buimac. 8 2262 Și toate-s potrivite, frumoase mădulări: O, mi se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nouă”, „Rodica”, „Sămănătorul”, „Viața socială”, „Flacăra”, „Viața românească”, „Revista democrației române” ș.a. La „Dacia viitoare” a întrebuințat pseudonimul Spancioc, iar la „Ciocoiul”, pe acela de Tiflă. În romanul Dinu Milian al lui C. Mille, apare ca personaj literar sub numele Colțun. M. făcuse la Paris și studii de artă dramatică și se pare că ar fi avut un remarcabil talent actoricesc. În „Contemporanul” a publicat dramele Ștefan Hudici (reluată în volum în 1891) și Zulnia Hâncu (1891). În prima dintre ele
MORŢUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288256_a_289585]
-
ieșită din spital, a lui Mazarache își îngroșase mijlocul cu trei fuste și bârneață, cu vesta veche și o polcă din molton. Ședea în fața vetrei și, ca să n-o tragă de la podea, pusese un petecar pe scaun iar tălpile în colțuni de lână le ridicase pe un butuc, lăsându-și cuminciori cipicii unul lângă altul, dedesubt. Scurtă, groasă, cu tulpanul tras pe gură, lângă ea se așezase, îmbufnată, Maraftoaia. Cu ciucurii broboadei pe sâni, nevasta aducea sprintenă sloii de ceară. îi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
încrucișau pe pieptul nostru: la șoldul stâng câte un revolver, în dreapta câte un baston sănătos, și la picioare opinci de piele roșie, legate cu șferi negre de lână de capră, care ne înfășurau în spirală pulpa până la genunchi peste un colțun negru de lână vrâstat cu roș. O pălărie neagră și mare putea, la nevoie, să mă apere și de ploaie și de soare. Tovarășul meu, în loc de pălărie, avea pe cap un chipiu de uniformă, iar drept strai mai gros de
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
făceau datoria bătând la noi, sau -mai bine zis — la neobișnuita noastră îmbrăcăminte de drum. Cerințe: 1. Citiți cu atenție textul și scrieți ideile principale. 2. Povestiți fiecare fragment. 3.Scrieți cuvinte cu sens apropiat termenilor: potecă, revărsatul zorilor, revolver, colțun, șferi negre, boccea, răgaz, cupeaua, chipiu, țintă. Pietrele Doamnei (folclor) Legenda locului ne povestește că pe la anul 1541, în cea de-a doua domnie a lui Petru Rareș, ajungând aproape de culmile Rarăului (care pe atunci se numea Todirescu), domnitorul și-
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
și pășea încet spre șopronul de unde venea vuietul de vânturători. —Ha! ce-i, măi? se auzi o voce subțire, ca un behăit de oaie, și un moșneguț mărunt, cu capul gol, cu părul buhos, ieși la lumină. Ce este? Țâbă, Colțun! - Și se răstea la câne plecându-se din șale. — Hăi, dă-te-n colo, du-te-n cotlonul tău, că te dau la șepte draci!... După ce zvârli în Colțun c-o scurtătură și-l alungă spre cotlonul lui, moșneagul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
capul gol, cu părul buhos, ieși la lumină. Ce este? Țâbă, Colțun! - Și se răstea la câne plecându-se din șale. — Hăi, dă-te-n colo, du-te-n cotlonul tău, că te dau la șepte draci!... După ce zvârli în Colțun c-o scurtătură și-l alungă spre cotlonul lui, moșneagul cel mărunțel se întoarse spre Niță Lepădatu și-l privi cu luare-aminte. —Așa-i... hm! zise el cu mirare; tu, măi băiete, nu ești de pe la noi... Eu pe tine nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
vreme. Moșneagul era pe lângă vânturătorii lui la șopron. Când cânele cel alb începu a zăpăi cu mânie și a se da la picioarele lui Lepădatu, moș Tentea ieși cu scurtătura și cu sudălmile lui. Ai, bată-te șepte draci! marș, Colțun!... Dulăul se trase mârâind la un dos, flăcăul se apropie și bătrânul se înveseli. —Hm! așa-i, strigă el cu vocea-i subțire, n-ai mai fost pe la noi de-acu o lună, când ai venit din jos... Ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
prin întunecime grămezile mari ale coșerelor. Le ocoli încet; voia să iasă la fundul bordeiului. Dar îl simți dulăul cel alb și începu a lătra cu mânie. Se repezea necontenit prin întunecime, parcă voia să-l deie la pământ. „Măi Colțun, măi Colțun...“ îl chema cu prietinie flăcăul; dar cânele nu voia să înțeleagă. Apărându-se cu bățul, înainta încet spre bordei. Un glas gros și somnoros se auzi dinspre șandramaua vânturătorilor: „Care-i acolo, măi?“ În același timp răzbătu prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
grămezile mari ale coșerelor. Le ocoli încet; voia să iasă la fundul bordeiului. Dar îl simți dulăul cel alb și începu a lătra cu mânie. Se repezea necontenit prin întunecime, parcă voia să-l deie la pământ. „Măi Colțun, măi Colțun...“ îl chema cu prietinie flăcăul; dar cânele nu voia să înțeleagă. Apărându-se cu bățul, înainta încet spre bordei. Un glas gros și somnoros se auzi dinspre șandramaua vânturătorilor: „Care-i acolo, măi?“ În același timp răzbătu prin noapte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]