20 matches
-
proprii săi copii. Sosită acasă, Mircea o aștepta în fața casei mici. - Bună, iubito. Cum a fost astăzi? Câți „copilași” ai acum? - Cincisprezece. Am o văcuță care a făcut doi. O pereche deosebit de frumoasă. Chiar eu i-am alăptat să prindă colastră de la mama lor. Contează foarte mult prima hrană primită. - Și când le facem botezul? glumi Mircea. - De obicei îngrijitorii le pun nume, ei sunt toată ziua cu animalele. - Dar vreau să fiu și eu naș la un vițel. Mâine vreau
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
proprii săi copii. Sosită acasă, Mircea o aștepta în fața casei mici. - Bună, iubito. Cum a fost astăzi? Câți „copilași” ai acum? - Cincisprezece. Am o văcuță care a făcut doi. O pereche deosebit de frumoasă. Chiar eu i-am alăptat să prindă colastră de la mama lor. Contează foarte mult prima hrană primită. - Și când le facem botezul? glumi Mircea. - De obicei îngrijitorii le pun nume, ei sunt toată ziua cu animalele. - Dar vreau să fiu și eu naș la un vițel. Mâine vreau
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405008334.html [Corola-blog/BlogPost/349194_a_350523]
-
proprii săi copii. Sosită acasă, Mircea o aștepta în fața casei mici. - Bună, iubito. Cum a fost astăzi? Câți „copilași” ai acum? - Cincisprezece. Am o văcuță care a făcut doi. O pereche deosebit de frumoasă. Chiar eu i-am alăptat să prindă colastră de la mama lor. Contează foarte mult prima hrană primită. - Și când le facem botezul? glumi Mircea. - De obicei îngrijitorii le pun nume, ei sunt toată ziua cu animalele. - Dar vreau să fiu și eu naș la un vițel. Mâine vreau
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393416294.html [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
mângâi. Când m-am uitat pe fotoliu, născuse 3 puișori micuți. Firesc că pătase și fotoliul, așa că am luat repede un plovăr pe care nu-l mai folosesc și l-am pus sub ei. Acum stau și se înfrumptă cu colastra mamei lor. Sunt liniștiți dar și Norica este o mamă foarte grijulie cu ei. Interesant este că ei s-au nascut pe 28 februarie și mama lor chiar de 1 martie cu 8 ani în urmă, deci se repetă episodul
MĂRŢIŞORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Martisorul_stan_virgil_1393660624.html [Corola-blog/BlogPost/367454_a_368783]
-
în Statele Unite, își privește condiția de imigrant cu ușoară ironie și profundă amărăciune: “Am inventat cămașa sclavului plecat de-acasă,/Cu utopii în geamantane și chei la gât.” (Tristețea unui emigrant, p. 114), “Altarul ei mi-a pus lacrimi-n colastră/ Și-nstrăinarea ipocrită în care eu mă adâncii.” (Lăsați părinții, p. 113) În contrast cu „înstrăinarea ipocrită” în care se-adâncește se află imaginile sacre ale țării lăsate în urmă: casa și muntele, spații ale nașterii, copilăriei, armoniei, permanenței, verticalității geografice și spirtuale
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395169273.html [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
întreagă. Deocamdată mini concertul la care visase în grădină, ascultând cântecul ciocârliei, se rezuma la țipetele disperate ale micuțului vlăstar. Solfegiul îi era compus doar dintr-o singură notă: oa, oa, oa... repetată cu insistență ori de câte ori își dorea câte ceva, fie colastră, fie schimbarea scutecelor, fie prezența cuiva lângă patul ei. Își făcea simțită dorința cu insistență și mereu trebuia să-i fie cineva în preajmă în camera unde domnea măria sa Elena, cum s-au hotărât părinții s-o boteze, ținând cont
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477916369.html [Corola-blog/BlogPost/343100_a_344429]
-
proprii săi copii. Sosită acasă, Mircea o aștepta în fața casei mici. - Bună iubito. Cum a fost astăzi? Câți „copilași” ai acum? - Cincisprezece. Am o văcuță care a făcut doi. O pereche deosebit de frumoasă. Chiar eu i-am alăptat să prindă colastră de la mama lor. Contează foarte mult prima hrană primită. - Și când le facem botezul? glumi Mircea. - De obicei îngrijitorii le pun nume, ei sunt toată ziua cu animalele. - Dar vreau să fiu și eu naș la un vițel. Mâine vreau
DESTINE PARALELE CAP.IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Destine_paralele_cap_iv_stan_virgil_1326284963.html [Corola-blog/BlogPost/361921_a_363250]
-
poziție mai comodă. Plângea ușor când luă cele două copilițe în brațe. Trebuia să le alăpteze, că plângeau de zbârnâiau toate ferestrele. Cea de a doua era mai liniștită, însă prima se dovedi de la început o rebelă, vrea să guste colastra mamei neapărat. - De ce plângi, femeie? În loc să fii bucuroasă că ai două fete sănătoase și că ai scăpat cu bine! Uite cum țipă de se aud peste munte. - Cum să nu plâng, domn' doctor. Mă gândesc la când o veni bărbatu
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor.html [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
toți copiii din vecini. Pe o masă de lemn joasă cu trei picioare, în jurul căreia erau așezate scăunele pe numărul de copii, se puneau linguri de lemn, noi, nemaifolosite până atunci, și două străchini smălțuite. Din tuciul cald se turna colastra umplând mereu stăchinele până se săturau copiii sau se termina conținutul din căldare. Laptele din care se făcea era adunat din primele trei zile după fătare, timp în care natura îl îmbogățește cum știe ea mai bine ca puiul de
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492327239.html [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
o poziție comodă. Plângea ușor când luă cele două copilițe în brațe. Trebuia să le alăpteze, că țipau de zbârnâiau toate ferestrele. Cea de a doua era mai liniștită, însă prima se dovedi de la început o rebelă, voia să guste colastra mamei neapărat. - De ce plângi, femeie? În loc să fii bucuroasă că ai două fete sănătoase și că ai scăpat cu bine! Uite cum țipă de se aud peste munte. - Cum să nu plâng, domn’ doctor? Mă gândesc cândo veni bărbatu-miu de la
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_ca_stan_virgil_1389433261.html [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
să lepede. „Uitata“ este colacul ce se face pentru morții uitați la pomenirile de peste an. (Gh.F.C.) 86 Cînd se fac colacii de Sf. Vasile, femeia apucă cu mîna plină de aluat un cuțit și lovește tulpina pomilor, ca să rodească. (Gh.F.C.) Colastră Cînd mănînci întîi colastră* e bine să nu sufli în ea, dacă e fierbinte, pentru că coace ugerul. Colivă Cînd vii de la biserică în ziua de Florii [duminica dinaintea Săptămînii Mari], să ungi toți pomii cu colivă, ca să ție florile. E
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
colacul ce se face pentru morții uitați la pomenirile de peste an. (Gh.F.C.) 86 Cînd se fac colacii de Sf. Vasile, femeia apucă cu mîna plină de aluat un cuțit și lovește tulpina pomilor, ca să rodească. (Gh.F.C.) Colastră Cînd mănînci întîi colastră* e bine să nu sufli în ea, dacă e fierbinte, pentru că coace ugerul. Colivă Cînd vii de la biserică în ziua de Florii [duminica dinaintea Săptămînii Mari], să ungi toți pomii cu colivă, ca să ție florile. E bine să mănînci măcar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
duci să mulgi vaca, să ai apă în șiștar și, spălîndu-i țîțele, vars-o sub ea, că-i a spor la lapte. Ou de puică neagră ouată întîi se dă vacilor cu lapte, ca să facă laptele bun. Cînd cineva mănîncă colastră întîi, îi pune al casei apa în cap, ca să aibă vaca izvor de lapte. în ziua în care fată vaca, să nu dai nimic de la casă, că duce laptele. Dacă mai multe persoane mănîncă lapte dintr-un vas, nici una din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unuia în dinții celuilalt, astfel ca cum stau dinții pieptenilor încleștați unii în alții, așa să stea și gurile lupilor la vederea vacii. Cînd dă laptele în foc, să pui sare, ca să nu crape țîțele vacii. Cînd cineva suflă în colastră, se spuzește vaca la țîțe. Dacă crapă țîțele vacii, e bine a lua mămăligă care rămîne pe culișer, a o amesteca cu lapte și a unge țîțele - și apoi se vor vindeca. După ce cineva mulge vaca, nu pune mînile la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîrcîi (a) - a orăcăi cîrcîiac - scolopendră cîrlan - miel înțărcat cîrstnic - unealtă de pescuit cîrtiță - bubă sub gît cîșlegi - interval de timp între posturi clombă - creangă coardă - grindă cocăi (a) - a moțăi cociorvă - unealtă de scos jarul din vatră coinăcelele-cotoiului - buruiană colastră - coraslă, primul lapte muls după ce vaca/oaia a fătat colăcer - însoțitorul mirelui (rostește orația de nuntă) colțun - ciorap corn - colț costoroabă - bîrna pe care se sprijină căpriorii coșăr - coșară, îngrăditură de nuiele de adăpostit animale; pătul, hambar cot - colț crac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacia de Vest], s-a căsătorit cu Zultes, fiul „ducelui“ / „regelui“ maghiar, Arpad - [„Cronici diverse“]: Eterni, majestuoși, sub cerul-scut, / stau cuscrii Arpad și Menumorut, / zicând: „Ce bine-am dus-o-n vremea noastră, / când tu îmi dai cumâs și eu - colastră...!“» -[încuscriții, de sub scut...]), (2) demagogia deșănțată, antinațională, distructivă, haotizatoare a politicienilor din România celor 23 de ani ce au trecut de la Revoluția Anticomunistă Valahă din Decembrie 1989 până în prezentul acestor epigrame («în România președintelui Tr. Băsescu și a prim-ministrului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
curentului ca somonii în drumul lor spre izvoare, trecu peste iaduri ce vomau foc și bale din boturi pline de colți și de penitenți, peste vulcani ridicîndu-și limbile de șerpi în văzduhuri, peste mări de sulf topit și râuri de colastră, peste zgomote de fracturi și urlete de jupuire de viu. Maarten era acum o parte din urletul galben al luminii eterne, cu neputință de păstrat în vasul slab al unui craniu uman. Știa acum totul pentru că era totul, auzea acum
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pe-o coadă ruptă, Ruptă și de lingură, Să colinde singură Toate vămile pustii Unde fierb, la pirostrii, În ceaun cu apă vie, Nărăviții la curvie; În zemi acre și amare Câți au râs de fată mare; În grăsime și colastră, Câți smintiră vreo nevastă. Buhuhù, uhù, de zor Și-înc-o dată, prin mosor, Doar i-o da mai mult îndemn Coadei lingurii de lemn (Lemn de leac) Doar l-o-ntoarce berbeleac, Doar l-o duce vălătuc Pe ibovnicul uituc! Fluturai
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
împarte. primăvară în aer hohotește o mirare, din nordul înghețat ne ajunge o lingoare, în verdele nenăscut, plozi fără număr se-ntind a născare, o herghelie de seve abia se țin să răbufnească sub soarele ce și-a băut laptele colastră, când echinocțiul lăhuz îl hrănește ca pe un pui venit pe lume cu aur și tămâie în creastă. frig azi noapte în vis, din capul meu ieșea un ou rece și albastru ca o banchiză polară. în transparența lui scria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
lunii/ dincolo de sat/ și-n fiecare sat/ în frunziș de lună îmbrăcând salcâmii". Iubita aduce "gânguritul spicelor, cântarea norocoasă a ploilor, mângâie fruntea". Universul este cărnos, senzual, încărcat de materie, pământul este gras, valurile unsuroase, spicele cu țâțele pline de colastră. Uneori, asistăm la plecarea pământului spre alte lumini; atunci, se desprind din țarină dragostele oprite, sufletele fraților ce s-au ucis, pietrele de răzoare. Participăm la o moarte organică a lumii satului, a țărânei și la o renaștere din propria
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]