586 matches
-
și el ar putea, la rigoare, să deschidă nu doar două expoziții simultan, ci chiar să umple toate spațiile specializate din București și încă nu și-ar epuiza resursele. în condițiile în care mulți artiști plimbă aceleași lucrări de la o colectivă la alta, de la un salon la altul, Boca are capacitatea rară de a fi mereu în dispoziție creatoare și într-o continuă stare de efervescență mentală. Dar dincolo de specializarea sa într-un anumit limbaj, ceea ce, fatalmente, îl așază într-o
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
dar la filmare dormea, cu porții de somn de câte 48 de ore. Și, presupun, cu treziri de câte zece minute. Altcând, cel mai vârstnic bărbat, de vreo sută patruzeci de ani, muntean din Caucaz, călărea vesel, muncea zdravăn la colectivă, se însurase de nu știu câte ori, avea prunci în bătătură - dar informația venea din surse sovietice, nu totdeauna riguros verificabile. Oricât te-ar oripila ideea randevuului cu aceea cu coasa, care te răpește dintr-o lume pe loc devenită minunată, dintre
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
nici un copil; Dumitru, al doilea bărbat, a iubit-o enorm și i-a făcut toate poftele - s-a prăpădit, din păcate, cu cinci ani în urmă. Și tatăl Victoriei Mateuț a făcut închisoare fiindcă n-a vrut să intre la colectivă; fiica lui pare a-și fi mîncat toată viața de sub unghii, dar la restaurant și operetă tot se ducea (era ieftin, “cu 60 de lei mîncai de...”), în vreme ce blînda Maria Ganea, care-și pierduse părinții în copilărie, și-a dus
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
nu ești deosebit de perspicace (concluzionează el), nu se poate să nu observi că lumea contemporană evoluează spre o mai mare omogenitate și uniformitate, și că evoluția aceasta dăunează identităților și apartenențelor tradiționale. [...] nevoia de identitate personală se întâlnește cu aceea colectivă; [...] doar construindu-ne un trecut comun putem beneficia de recunoașterea datorată grupului(Todorov 1999: 52). Violentul atac pe care totalitarismul, prin ideologie și teroare, îl declanșa asupra memoriei (atât a celei colective cât și a celei individuale) punea în acțiune
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
nevoia de identitate personală se întâlnește cu aceea colectivă; [...] doar construindu-ne un trecut comun putem beneficia de recunoașterea datorată grupului(Todorov 1999: 52). Violentul atac pe care totalitarismul, prin ideologie și teroare, îl declanșa asupra memoriei (atât a celei colective cât și a celei individuale) punea în acțiune un teribil appareil sanglant de la destruction, o industrie de falsificare a conștiinței și deturnare a realității, o fabrică de opinie publică și un despotism dezlănțuite asupra mentalului, o monstruoasă tehnologie de mutilare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
aprovizionare și construirea concretă a așa-numitelor “Circuri ale Foamei” (hale de format faraonic, dorite de liderul PCR ca spații agro-alimentare unice în București), iar, pe de alta, în demolarea proprietății private (cu precădere, a locuințelor individuale) și ridicarea celei colective. În locul României tradiționale, cu mici case urbane sau rurale cu grădină și alee, Ceaușescu a imaginat (și a pus în mișcare) o țară “nouă”, de mari cartiere muncitorești, ce ar fi descărcat din ușa blocului direct în sala de cantină
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
întâimergători prin, mai ales, distrugerea stratului subțire al intelectualității românești de după venirea comuniștilor. Dar bolnav trebuie să fie poporul, când mai marii lui îi sunt inferiori. Când neexersații în de-ale gândirii își împlinesc vanitatea în vârful piramidei, între președintele colectivei agricole și președintele Academiei riscă să se constituie omofonia multelor potriveli, care frizează, în final, unisonul. Dar, nicicând distrugerea - de adevăr, de valori, de relații firești între oameni și în interiorul sistemelor în care ei viețuiesc - nu poate permite auzului să
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
alocuri transformate, prizând aerul tare al hardurilor și softurilor. Și totuși" 1) Exaltarea suveranității mulțimilor constituia în logistica experimentalismului istoric doar posibilitatea de subminare a domniei mulțimilor, bunăoară atitudinea dodecafoniștilor seriali din a doua școală vieneză, fiind în fond una colectivă, conectată la convingerea că linia norocului fiecăruia dintre ei se prelungește în palma celorlalți. Dimpotrivă, experimentalismul tomnatic a concediat, se pare, definitiv, conduita gregară, spiritul asociativ, viziunile centripete. 2) În economia avangardei radiționale, muzica era cotată drept o "artă confuzională
Experimentalismul tomnatic by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12633_a_13958]
-
toate ca noi să nu mai avem spaime de noi înșine, de propria conștiință. Trec zilele, nopțile, trec anii și ni se pare că ni se cuvine libertatea de azi. Ne batem sistematic joc de memoria individuală și de cea colectivă, de ceea ce s-ar numi respect și demnitate, de libertatea interioară al cărei drum ni s-a oferit, din nou, în 1989. Mă uit în jur. Văd figuri sinistre și cunoscute pentru porcăriile de dinainte. Tot mai multe, mai puternice
89 89... TRIST ȘI DUPĂ '89 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12288_a_13613]
-
doriți și cei care, Într-un prezent nesigur, dar mai Încăpător și mai dornic de a-i asimila, supraviețuiesc. O fac fără Însă a uita, căci ceea ce le conferă identitate și forță e tocmai istoria. Nu istoria personală, ci aceea colectivă. În cazul lor, a armenilor din Cartea șoaptelor, memoria individuală și cea a neamului par adesea a se suprapune, căci fiecare supraviețuitor duce cu sine povestea celor care nu au mai apucat să-și rostească adevărul și nici să găsească
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
doriți și cei care, Într-un prezent nesigur, dar mai Încăpător și mai dornic de a-i asimila, supraviețuiesc. O fac fără Însă a uita, căci ceea ce le conferă identitate și forță e tocmai istoria. Nu istoria personală, ci aceea colectivă. În cazul lor, a armenilor din Cartea șoaptelor, memoria individuală și cea a neamului par adesea a se suprapune, căci fiecare supraviețuitor duce cu sine povestea celor care nu au mai apucat să-și rostească adevărul și nici să găsească
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
Jean Mattern, intitulat Lapte și Miere, protagonistul afirmă: „Și, pe deasupra, evenimentele istorice importante pe care le traversăm pe parcurs au un rol aparte În acest joc, pentru că valoarea lor este determinată nu numai de ierarhia personală, ci și de cea colectivă. În ochii celorlalți, viața unui om va părea bogată sau banală, tragică sau senină În funcție de momentele semnificative În memoria umaniății la care a fost martor”. Se Întărește astfel ideea unei dihotomii Între aspirațiile, nevoile ființei și loviturile vieții (aici marcate
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
vieții (aici marcate de părăsirea Timișoarei, de război, de existența Într-o patrie adoptivă alături de o soție care poartă la rândul ei rănile unei istorii nefaste, o existență În care moartea pândește la orice pas). Interdependența istoriei personale de cea colectivă este totală și găsirea libertății, a securității mereu marcată de neputința interioară. Trasând prin intermediul unei retrospective fragmentate pașii unui exod, Jean Mattern Îi atribuie romanului său caracterul unei mărturii care, dincolo de latura individuală, devine ecoul a nenumărate alte suflete. Firul
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
John J. Lalor (ed.), Cyclopedia of Political Science, 1889). Analizând încercările de definire a națiunii, Hobsbawm 12 constată existența definițiilor obiective (care privesc națiunea prin elemente precum teritoriu, apartenența etnică, cultura, limba, istorie) și a celor subiective, în două variante: colectivă (în maniera lui Renan, ce definește națiunea că un "plebiscit zilnic") și individuală (în maniera marxiștilor austrieci, pentru care naționalitatea se poate adaugă indivizilor oriunde s-ar afla aceștia, dacă ei vor să o afirme deschis). El consideră că niciuna
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
implementate în conștiința colectivă pentru a servi drept explicație și “justificare” a orientării înspre un obiectiv ideal. Astfel, calitatea de metanarațiune sau metadiscurs o dețin idei precum (a) credință iluminista în verosimilitatea de a dobândi bunăstarea materială și libertatea individuală/colectivă prin respectarea legităților rațiunii și științei (calea rațional-scientistă), (b) credință în posibilitatea unei eliberări de păcatul originar, mântuirea, - a doua venire a lui Christos (calea religioasă-creștină) sau (c) credință în posibilitatea eliberării de exploatare prin intermediul luptei de clasă (teoria economic-politică
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
se duc rîurile", fără să-i ia însă și pe ei. Dintr-un impuls exasperat, ei se aruncă, unul după altul, în rîu, într-un soi de sinucidere cu sens eschatologic. Dodin extrapolează aici sinuciderea individuală din roman într-una colectivă. Un final, cum am spus, mai platonovian decît cel imaginat de Platonov însuși. Cu elementele sale de soteriologie teatrală, spectacolul lui Dodin nu e ,muzeal", ci atemporal.
Chéreau, Dodin și ,teatragiul" român by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/10051_a_11376]
-
vestea; „miracolul” era atât de umflat cu pompa propagandei de partid, încât dăduse pe de lături. Veneau (erau aduși) țăranii „în schimb de experiență”, să se „lumineze” și să răspundă cum se cuvine lozincii cântate „Hai să facem o gospodărie / Colectivă și la noi în sat”... ori îndemnului celor sosiți din „schimburi de experiență” petrecute în „șiraka strana maia radnaia”, în „colhozurile mari/ unde-s krasnâi proletari”... Acolo, la Livedea - acest nume frumos, cu arome de fructe și poezie - a poposit
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
să-l domolească, ăvorbindu-i că între bărbați: "Dă-o-n ciorile de curva, n-o știi, e iapa lui Z? Ești tu de ea, frumosul tații?"a sau de cea în care un sătean "membru de partid", ales președinte al colectivei "în ședința ținută la căminul cultural, în prezența câtorva sute de țărani", trebuie să-și ia binecunoscutul "angajament": aBa, a rostit el. Io nu-mi iau angajamente. Io doar vă spun c-o să fie bine. Dacă n-o fi așa
Contrapunct by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17908_a_19233]
-
boresele) cu țesutul sau cu croitoria. Aproape toți se prezintă a fi "muncitori", "cinstiți", "de omenie", crescînd copii (coconi) pe care i-au învățat să "facă bine", "să fie gazde bune" etc. În vremea întunecată a comunismului au intrat în "colectivă", unii au lucrat în "cooperative", la IFET și au fost secretari "la sfat" sau la "P.M.R.", iar unul dintre ei a ajuns "deputat". Din epitafe reies și momentele grele ale celor prigoniți ( În viață mult am trudit/ Eu casa ce
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
pare a le fi afectat virtuțile. Ei devin, prin istoriile scrise de autorul lor, martori ai "istoriei mari". Pe care nu o pot influența, de multe ori căzându-i chiar victima. Vasalie Ona moare după ce refuză să se înscrie în colectivă. Dispariția să capătă dimensiuni simbolice. În urmă contopirii cu pământul pe care-l iubește atât, fiecare parte anatomica se preschimba într-un element al cadrului natural: "Din capul lui Vasalie Ona răsare până la zi o mălăiște înaltă, pe mâna stângă
începutul si sfârsitul by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17550_a_18875]
-
în componența lor jucători din loturile naționale. Luând în considerare aceste aspecte am decis ca în continuarea pregătiri să acordăm un volum suplimentar de lucru doar serviciului și preluării din serviciu în ansamblul pregătirii S1 de joc ca acțiune tehnico-tactica colectiva și blocajului în contextul S2 de joc, urmând ca perioada de pregătire pentru turneul final să focalizez pregătirea pe S3 de joc. În perioada 7-11 mai 2008 s-a desfășurat la Dej turneul final de juniori I, turneu la care
CONTRIBUȚII PRIVIND PREGĂTIREA SPECIFICĂ VOLEIULUI LA NIVEL DE JUNIORI (17-18 ANI). In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Doina Croitoru , Marian Boldişteanu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_539]
-
uriașă ar fi trăit n i c i case , ca re au deven i t alte cuvinte acest Mare Aparat socioomenirea dacă nu ar fi fost această disperaț i...Ce mai, o tragedie economic care este Economia Criză economică mondială) colectivă, de proporții naționale. Statelor Unite ale Americii pentru un Faptul că mai toate Sistemele Televiziunile ne-au redat imagini timp a devenit un fel de Aparat care economice naționale au intrat pe o terifiante, cu milioane de oameni care produce un Produs uriaș
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefan Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_61]
-
a răspuns: "Sperăm să ne ajute economia să putem face acest lucru", după care o întreabă pe o femeie cât are pensia și dacă are pensia minimă, de 350 de lei, pensionara răspunzându-i că are 300 de lei, "de la colectivă". La Conțești, o altă femeie, mai tânără, îl laudă pe primar și spune că "este bine în sat", dar că trebuie să se facă ceva "și pentru tineretul ăsta". Știți ce trebuie să facă și pentru tineretul ăsta? Noi n-
Pensionarii, către Boc: Nu ne mai ciuntiţi pensiile () [Corola-journal/Journalistic/25389_a_26714]
-
El n-avea voie să meargă organizat, să-și cosească și să-și aducă acasă, decît să-și fure dintr-al lui! El fura a lui, era conștient că nu-i păcat! Că pămîntu' lui o fo' încorporat acolo la colectivă, o fos' comasat. Era a lui, numa' nu putea să zîcă că-i a lui!... Că era luat cu japca de ăștia...(Mihai Hotea,.... p. 30). De ce-am ținut să (re)amintesc aceste atrocități cititorilor de astăzi ai României
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
toată gama de disimulări, alcătuiește o modalitate spectaculară pe care autorul lui Geraldine o manevrează cu spor. Din sentimentul că o persoană cu o altă figură dispune de șansele unei făpturi noi, posesoare a unei utopii personale, diferită de cea colectivă ori chiar opusă acesteia, se iscă atari stihuri ale neverosimilului mîntuit: "aș fi luat înfățișarea oricui cuiva/ deși abaterile imperceptibile ale măștilor înconjurătoare/ se risipeau în aerul strident/ cu maxilare kilometrice hiperbolice dar terestre// aș fi zis punte peste abis
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]