494 matches
-
dispariții lente a frontierelor trenuie să combatem naționalismul cu fermitate pentru că prin valorile culturii democratice, ale statului de drept, prin respectarea drepturilor omului se poate obține tot ceea ce poate părea pozitiv în cadrul naționalismului, fără a apela la această formă de colectivism aproape religios care este, de fapt, orice fel de naționalism. MS: Am insistat cu întrebările mele, pe acest aspect, pentru că și dvs. în articolul dvs. ați insistat și ați subliniat că tocmai intelectualii - unii dintre intelectualii cu care ați petrecut
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
Fără a mai socoti valoarea introductiva a cărții în gândirea unui autor aproape neutilizat în știință politică, acestea ar fi două motive pentru care această carte nu merită lăsată uitării. Punctul de plecare al lui Voegelin l-a constituit realitatea "colectivismului politic". Apărând pentru întâia oară în aprilie 1938, la Viena (adică la foarte scurt timp după Anschluss, momentul începând cu care a fost tot mai greu că cineva să pună la îndoială adevărată natură a ideologiei național-socialiste și a regimului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și asupra pertinentei observațiilor lui Voegelin (mai precis, a modului în care istoria evenimențiala a confirmat sau a infirmat intuițiile autorului discutat). Modul general de argumentare pe care lectură cărții îl sugereză este următorul: Voegelin stabilește realitatea de la care pleacă ("colectivismul politic"); propune cadrul general de discuție; oferă definiția de lucru; anunță "condițiile prealabile pentru existența religiilor politice"; iar apoi susține întreaga discuție pe situații de practică și teorie politică (de aici reiese probabil opțiunea lui Voegelin pentru dublă natură a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Hobbes este contrar: "ordinea mundana [...] s-a dezvoltat într-o unitate cu personalitate proprie" (p. 126), altfel spus "statul este chiar Biserică". În sfârșit, ultima etapă o constituie "Comunitatea intramundană" (pp. 131-149). Într-un fel, Voegelin sugerează faptul că acest "colectivism politic" reprezintă produsul concret al construcției intelectuale care se încheie în "comunitatea intramundană". Astfel, "fundamentele noii spiritualități intramundane" sunt următoarele: "cunoașterea lumii că inventar de fapte existențiale la toate nivelurile și cunoaștere a contextelor sale esențiale și cauzale". Altfel spus
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
consumistico "consumistic", adjectiv, C. Quarantotto, Dizionario del nuovo italiano, 1987), a intrat în mare parte în dicționarele generale (cf. Zingarelli 1996). Dispunem de atestări în română, furnizate de Internet, pentru ambele forme: sînt ceva mai numeroase cele pentru consumism: "despre colectivism și consumism" (arhiva Lumea Magazin); "lume trăind obsesii materiale acute, prăbușinsu-se vertiginos spre consumism și confort facil" (revistanorii.com); "revendicarea ... magicului de către comercial, de către consumism" (Suplimentul de marți, Observatorul din Constanța, nr. 62-64, 2001), "un tînăr ... moare de plictiseală și
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
mișcă există firele unui păpușar, dar niciodată nu îmi închipuiam că am să și văd degetele păpușarului. Și am reînvățat - de fapt, asta o știam din ceaușism - că nu te salvezi decît de unul singur, că întotdeauna logica gregară sau colectivismul sînt absolut incompatibile cu natura solitară. Practic, am redeprins elitismul, din '89 pînă acum. Atît de multe iluzii am avut, atît de uriașă a fost amăgirea, minciuna din '89 și '90, încît acum noi nu mai credem în nimic. Adică
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
asemenea pus în scenă cu abilitate. Poetica lui Claudel e nu numai "dominată de ideea ordinii", ci și "puternic antropocentrică" (în consonanță, cum ar veni, cu argheziana Cîntare a omului!). Nu mai puțin apare combătută izolarea individualistă, prin lauda virtuților colectivismului, introduse ca un ou de cuc chiar în cuibul unor teze mistice: "Această ordine, potrivnică marilor existențe dezordonate ale poeților însingurați (Rimbaud între aceștia) este o fugă de singurătate și o căutare a universalului. Și aici Claudel urmează pilda spiritului
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
aveau și oțelarii gălățeni din Caractere. Stimulat de principiile democrației socialiste, Ioan Iuliu Plătică (automatizator la Pitești și “cap” al Familiei Plătică -un fel de The Flintstones al epocii de piatră comuniste) e fascinat de uniformitatea vestimentară și atras de colectivismul alimentar: “Casele de cultură, cantinele restaurant și îmbrăcămintea - Să înființăm niște cantine ieftine în care tinerii să fie obligați să mănînce!” (p. 75). Dincolo de orice vis aberant al debilului mintal, construit pe fantasma abundenței culinare (în variantă Budai-Deleanu) și pe
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
Casele de cultură, cantinele restaurant și îmbrăcămintea - Să înființăm niște cantine ieftine în care tinerii să fie obligați să mănînce!” (p. 75). Dincolo de orice vis aberant al debilului mintal, construit pe fantasma abundenței culinare (în variantă Budai-Deleanu) și pe eficiența colectivismului culinar (în variantă stalinistă), imaginea rămîne una impregnată de cel mai dur realism comunist. Pragmatismul ei criminal se regăsește în idealul ceaușist al controlului populației prin centralizare locativă și alimentară. Acesta a fost materializat, pe de o parte, în desființarea
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
dar catolic”, însă nu are îndrăzneala să și-o asume pentru sine în varianta „sunt ateu, dar ortodox”. Nu ar fi fost o descriere nepotrivită a propriei situări. Independent, antidogmatic, răzvrătit, raționalist, Petre Pandrea nu poate accepta dizolvarea personalității în colectivismul uniformizator al misticismului. Absența rezonanței religioase în viața intimă, nu-l face deloc incompatibil, ca avocat, cu drama mănăstirii de la Vladimirești, unde trăiau 300 de călugărițe-fecioare, situată între Tecuci și Galați, dependentă de episcopia Buzăului. Procesul se derulează la Adjud
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
început de democrație ar putea fi, în consecință, oricând retezat, rușii tinzând să revină la structurile de tip autocratic, precomuniste, imperiale. Chiar și foști dizidenți, ca Soljenițîn sau Zinoviev au ajuns să susțină că "sufletul rus" este mai apropiat de colectivismul dirijat autoritar, singura problemă fiind a scurtcircuitării relației dintre autocrat și popor. Abisalului suflet rusesc nu i se potrivește individualismul occidental, concurența democratică presupusă de acesta. Rusia a fost mare și a impus Europei și lumii, câtă vreme a fost
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
terestru făgăduit mulțimilor. Autorul Metafizicii se situa la antipodul socialismului degenerat în totalitarism nu doar prin religiozitate, prin "grija tainică a mîntuirii" ce-i străbate întreaga acțiune, ci și prin ideea reabilitării individului, a personalității ocultate de o aritmetică a colectivismului mistificator. El constata cu mîhnire o "scădere a religiozității", o reducție a contactului cu absolutul produsă de înțelegerea eronată a factorului religios în baza unor raporturi sociale alterate.
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
înțelepțiți accelerat prin participarea la cicluri istorice atât de diferite. O carte de raftul întâi, cu toate denivelările ei, pe care patru veritabili exponenți ai unei generații născute prin decret au scris-o fiecare în parte și toți împreună. Un colectivism ,moale", acceptabil, viabil. Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir, O lume dispărută. Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici, Ed. Polirom, Iași, 2004, 464 p.
Decrețeii II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11496_a_12821]
-
Încerc, pur și simplu, să arăt cât de ridicol e pentru un intelectual să inventeze formule lipsite de sens pentru a-și exhiba rănile. Evident că există o clară trimitere ideologică în sintagma Ťboierii mințiiť. Evident că urlă în ea colectivismul și nostalgia gloatei." Pentru deplina limpezire a minților înfierbântate, sublinez: "patrupedele" erau oi, iar nu oieri... În absența acestei construcții, tot eșafodajul trio-ului româno-american se prăbușește ca un castel de nisip... Dar nici măcar nu asta ar fi problema. Problema
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
d-lui Suceavă nu le înțeleg: n-am făcut absolut nici o referință în articolul meu la competența sau incompetența sa. Eu mă refeream la acea categorie (în care văd că se grăbește să intre) a activiștilor ideologici care folosesc strategiile colectivismului pentru a obține privilegii. Felul incalificabil în care a ales să mute discuția în domeniul dosarelor de cadre, adică cerând la modul isteric sancționarea administrativă pentru o opinie exprimată public, indică enormul dispreț față de "republica bananieră" pe care a părăsit
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
implementeze" în România ideologia "corectitudinii politice". Rămân la părerea că ne găsim în fața unor precedente periculoase, ivite din adoptarea unor formule care și-au arătat și în Occident nu doar limitele, ci și reversul profund negativ. Atunci când noile precepte ale colectivismului sunt aplicate dezbaterii intelectuale, ele sunt de-a dreptul funeste, acționând ca mijloace de presiune ale unor grupuri bine organizate și perfect orientate pentru a-și impune agenda proprie. Stratagema de a considera "corectitudinea politică" un fel de "cod al
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
atitudini există justiția, singura care poate înlătura efectele unui comportament nociv. Nu putem îndrepta efectele civilizației de tip Ceaușescu prin metodele folosite de Ceaușescu pentru a crea "omul nou"! Din păcate, prin ideologia corectitudinii politice se urmărește impunerea unui nou colectivism, a dominației unei caste de "aleși" asupra întregii societăți. Drept urmare, principalul atac al "corecților politici" se îndreaptă împotriva așa-numitei "elite autodesemnate" - cu aerul că respectivele grupuri fac cu totul altceva. Ei bine, tocmai asta fac: încearcă să confiște cu
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
Încerc, pur și simplu, să arăt cât de ridicol e pentru un intelectual să inventeze formule lipsite de sens pentru a-și exhiba rănile. Evident că există o clară trimitere ideologică în sintagma "boierii minții". Evident că urlă în ea colectivismul și nostalgia gloatei. Evident că ar dori să fie ei înșiși beneficiarii succesului, "boieri" relaxați, destinși, plini de farmec. Dar nu sunt. N-aș putea spune că acești mărunți resentimentari măcar împărtășesc valorile stângii: nu de alta, dar au existat
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
le făcea mai circumspecte: "Umoarea oamenilor e ca o pastă pe care poți s-o modelezi după dorință". Această umanitate alienată reverberează sugestiv în peisajul dezolant al "blocurilor" socialismului, veritabile "cutii de locuit", cum le aprecia Mircea Eliade, arhitectură a colectivismului înrobitor: "Cvartalul, construit în anii dictaturii, e conceput ca o conservă din blocuri din beton aliniate într-o ordine cazonă, cu trepte infect mirositoare pe care stau de vorbă Ťla drum de searăť femei în vîrstă cu pisici în brațe
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
Securitatea și Armata și-au făcut apariția cu trupe, tancuri și tunuri, ca la un război de anvergură, pentru a constrânge oamenii, să-i intimideze în scopul de a accepta socializarea agriculturii, de a se înscrie în noile forme de colectivism. Direcția Generală a Securității Poporului impune, în iulie 1950, ca, fiecare lucrător de Securitate să răspundă cu capul de adunarea cotelor și înscrierea țăranilor în Gospodăria Agricolă Colectivă. Securitatea Poporului își suprima propriul popor. De asemenea, instrucțiunile prevedeau împușcarea pe
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
a Armatei și adjunct al Ministrului Forțelor Armate. Au fost împușcați câteva zeci de țărani și, alții au fost condamnați la câteva sute de ani de muncă silnică. <footnote Lucia Hossu Longin, op. cit., p. 197, 203. footnote> Prima formă de colectivism s-a numit întovărășirea. După aceea a apărut denumirea de Gospodăria Agricolă Colectivă, care s-a transformat în Cooperativa Agricolă de Producție. Pe pământurile fertile sau pe plantațiile viticole și pomicole confiscate de stat, au luat ființă Gospodăriile Agricole de
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
satul Caugagia, din vecinătatea Deltei Dunării. După absolvirea Liceului Spiru Haret, din Tulcea, a încercat să urmeze cursurile Facultății de Drept din București. în vara anului 1952 a fost respins la depunerea dosarului, deoarece părinții refuzau să se înscrie în colectivismul socialist, care se impunea cu forța în mediul rural. în aceste condiții, adolescentul marcat de suita recuzărilor nejustificate, a trebuit să-și câștige existența, lucrând pe diferite șantiere, perioadă în care a fost ținta unei tentative de omor, din cauza vederilor
Tableta expirată. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_209]
-
teze platoniciene, trecute prin bergsonism și prin fenomenologia husserliană, iar la Aderca din energetismul unor teorii biologizante, ele converg în același punct abstract, universalist. Ambele scot în mod decis spiritul românesc dintre limitele tot mai desuete și mai împovărătoare ale colectivismului, îi deschid orizonturi integraționiste. Prin recursul la "instanța supremă" a intelectului, Aderca aspiră, în chip reflex, la o "protecție" luminată, "europeană", împotriva barbariei care zace în instinctualitatea masei la care apelează misticii colectivismului. Cititorul actual poate descifra în asemenea rînduri
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
tot mai desuete și mai împovărătoare ale colectivismului, îi deschid orizonturi integraționiste. Prin recursul la "instanța supremă" a intelectului, Aderca aspiră, în chip reflex, la o "protecție" luminată, "europeană", împotriva barbariei care zace în instinctualitatea masei la care apelează misticii colectivismului. Cititorul actual poate descifra în asemenea rînduri o profilaxie antitotalitara. Evreu, deci aparținînd unei nații mult încercate, Aderca avea, teoretic, două posibilități de defensivă: fie aceea de-a se solidariza strîns cu etnia să, prin urmare a accepta un colectivism
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
colectivismului. Cititorul actual poate descifra în asemenea rînduri o profilaxie antitotalitara. Evreu, deci aparținînd unei nații mult încercate, Aderca avea, teoretic, două posibilități de defensivă: fie aceea de-a se solidariza strîns cu etnia să, prin urmare a accepta un colectivism proxim, fie aceea de-a repudia orice colectivism, mizînd pe elementul hotărîtor al personalității desprinse din determinările și țelurile obștești. A ales, în duhul unei nobleți a riscului, calea a doua. N-a ezitat a-l provoca la un duel
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]