34 matches
-
topor, îi deposedase de micile lor proprietăți în numele fericirii universale. Privind în depărtare din dealul lui Hambar se vedea nesfârșita câmpie. Acolo unde fusese grâu, și unde încă nu se arase, se zărea un cârd de gâște păzite de câteva colectiviste grase, cu pântecul rotund, de parcă erau niște butoaie îmbrăcate în ii ca de sărbătoare. Câmpia, pe deasupra căreia plutea duhul primordial al tătucului Stalin, cu țărăncile acelea ce se vedeau în depărtare pe miriște, era parcă una din fotogramele produse pe
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxiv.html [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
http://www.mioritausa.news/opinii/vlad-corneliu-un-secol-hiper-religios/ Dr. Viorel ROMÂN www.viorel-roman.ro Bangkok, 7 ianuarie 2017 PUȚIN ȘI TRUMP După ce au distrus mereu proiectul german european, America și Rusia au împărțit și impus lumii alternativă individualista, calvinist-capitalistă în vest și colectivista, ortodoxo-comunistă, în est. Rusia renunța, sub presiunea Pieței Comune/UE, la războiui rece, lagăr, marxist-leninism și oferă Americii o colabarare că în vremea războiul mondial victorios. America refuză însă oferta, colaboararea, se vrea cu NATO singură supra putere mondială, dar
TRUMP ŞI PUTIN de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorel_roman_1483879091.html [Corola-blog/BlogPost/381566_a_382895]
-
alții ca mine, nu mulți, dar nu slabi și neînvățați cu vicisitudinile de orice fel, mai ales cu persecuțiile politice sau parapolitice, vrem să le pregătim copiilor și copiilor copiilor noștri o miscare, o asociație a asociațiilor, în niciun caz colectivista, heirupista, ci aerisita, elevata, pentru schimbarea din temelii a rostului unei țări aflate pe marginea prăpastiei și, ca și eroii în viață ai neamului, pe cruce la răscruce. Singura mea experiență de lider a fost aceea de lider de sindicat
INTERVIU CU MAESTRUL RIMEI, ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_maestrul_rimei_ro_romeo_tarhon_1369557226.html [Corola-blog/BlogPost/354935_a_356264]
-
căutarea consensului. Dar din cauza că cinismul social și scepticismul sunt ridicate, adesea aceste discuții spre consens sunt grevate de certuri/neînțelegeri, nu se ajunge la planuri concrete, iar leadership-ului adesea i se refuză respectul cuvenit (ex. carismă/valoarea). O cultură colectivista este caracterizată de neîncrederea în străini, neîncredere care la români, amplificata de un nivel scăzut de autodeterminare și spirit civic, așa cum spuneam, s-a generalizat într-o neîncredere cronică, inclusiv asupra cunoscuților. Cultură românilor promovează heterodeterminarea (influență tradiției/religiei), în
Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim by http://uzp.org.ro/psihologia-poporului-roman-concluziile-unei-cercetari-facute-o-data-la-100-de-ani-cum-suntem-cum-credem-ca-suntem-si-cum-vrem-sa-fim/ [Corola-blog/BlogPost/93695_a_94987]
-
Recuperarea libertăților și drepturilor fundamentale Percepția asupra spațiului și timpului sociale Univers bine-ordonat Destructurare. Univers ordonat Univers bine-reordonat; totodată, metavers Contractul social real Societate ordonată Societate bine-ordonată Societate bine-reordonată Abordare geopolitică Spațiul oferă puterea statelor-națiune și ideologiilor colonialiste Ideologii imperialiste, colectiviste; bipolarism Multipolaritate și geostrategie prin înghețarea conflictelor Comunicare lingvistică Galaxia Gutenberg Mediamorfoze catalimbaj Percepție ontologică Univers universuri multiple metavers Agenți sociali Individualitate indistinctă. Turbulențe Societate structurată disipativ, bazată pe indivizi identici aprioric. Identitate socială mai presus decât cea personală Individualizarea
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Împotriva birocrațiilor și structurilor rigide. Poziția sa are Întotdeauna o notă conflictuală, el inspiră punerea În discuție a structurilor cognitive anchilozate, stimulează orientarea către schimbarea socială. Din perspectiva psiho sociologică, el se angajează, prin Întreaga personalitate, Împotriva ideologiilor și alcătuirilor colectiviste unificatoare, el se comportă ca un promotor pe scena realității sociale, conform unei cunoscute metafore teatrale, propusă de sociologul Erving Goffman: viața cotidiană e un spectacol În care fiecare joacă roluri distribuite sau Își asuma roluri râvnite, Încercând să „performeze
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
individualiste (din Occident, Statele Unite, îndeosebi, dar și popoarele din Europa Vestică) și cele colectiviste (din Orient, precum cele din Extremul Orient asiatic sau popoarele islamice). în mod tradițional, în studiile din anii '90, țările foste comuniste europene erau calificate drept "colectiviste", căci veneau după un lung interludiu colectivist impus politic. România ilustra însă o stranie abatere de la "regulă", dovedind o rîvnă neașteptată pentru valorile individualiste. Dar, întocmai ca în anticipările lui C. Rădulescu Motru, individualismul "românului" era de cu totul altă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în comparație cu acestea, "culturile individualiste încurajează distanța, confruntarea directă, abordarea deschisă a conflictelor, munca instrumentală, realizarea de sine fiind mai presus decît expresivitatea și sociabilitatea" (Rață, Iacob, 2002, p. 66). în culturile individualiste se urmărește potențarea autonomiei, pe cînd în cele colectiviste se pune accent pe cultivarea relațiilor sociale. John Locke este o figură centrală și extrem de influentă în cultura americană; esența poziției sale exprimînd un individualism aproape ontologic, conform căruia individul este anterior societății. Societatea însăși ajunge să existe doar prin intermediul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
acestei credinței comune poate fi explicată și printr-o combinație de bias-uri cognitive bine-cunoscute, precum eroarea fundamentală de atribuire. 8.3.7. Ierarhiile europene în ceea ce privește Europa, se observă o separare evidentă între țările foste comuniste, care apar ca fiind preponderent colectiviste (România ocupă, de exemplu, locul 23, ultimul, într-o ierarhie individualism-colectivism), Bulgaria 17 din 23 de țări, Spector et al., 2001a) și țările vestice, tipic individualiste (Franța locul 10, Germania 15, Marea Britanie 3, Italia 7, Olanda 4 din 53 de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2001). 8.6.1. Vîrsta Printr-un studiu specific (Triandis, 2000), s-a dovedit că, pe măsură ce înaintăm în vîrstă, valorizăm din ce în ce mai mult stabilitatea relațiilor sociale, devenind mai colectiviști. 8.6.2. Autopercepția Analizînd mecanismele autopercepției în două culturi diferite una colectivistă (Japonia) și una individualistă (Statele Unite ale Americii), studiile arată că percepția socială la individualiști se focalizează pe un set de atribute focalizate strict pe individ, în timp ce în cultura colectivistă ele se referă la relațiile individului cu cei din jur. Răspunsurile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a diplomelor, modul de pregătire profesională, comportamentul de părtinire sau imparțialitate al profesorilor. în ceea ce privește vîrsta optimă de învățare, în societățile colectiviste tinerii trebuie să învețe cel mai adesea conjunctural, în schimb, în societățile individualiste este promovată educația continuă. în culturile colectiviste elevii se așteaptă să deprindă ce să facă, în cele individualiste ei caută să afle cum să facă. Atmosfera de desfășurare a orelor este una de armonie formală în culturile colectiviste, în schimb, în culturile individualiste, confruntarea în situațiile de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valorile indivizilor din culturile colectiviste. Echitatea este compatibilă cu productivitatea, competitivitatea și cîștigul personal și se asociază cu valorile subiecților din culturile individualiste. Referitor la comportament, Triandis și Suh (2002, p. 144) rezumă diferențele majore dintre culturile individualiste și cele colectiviste. Următoarele tendințe se arată a fi cele mai importante în compararea celor două tipuri de culturi: a) indivizii din culturile colectiviste sînt centrați mai mult pe context decît pe procesele interne în prezicerea comportamentului celuilalt; b) comportamentul individual este mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ale subiectului angajat în relație. Autodezvăluirea în sine este un proces universal, însă profunzimea sa, natura informațiilor vehiculate, preferința pentru un anumit interlocutor sînt influențate de specificul orientării cultural-valorice. Dacă exponenții culturilor "occidentale", individualiste, valorizează autodezvăluirea personală, reprezentanții culturilor "orientale", colectiviste, încurajează autodezvăluirea relațională (Segall et al., 1999; Goodwin, Gaines, 2004). Continuînd paralelismul între culturile occidentale și cele orientale, observăm tendința acestora din urmă de a nu își dezvălui gîndurile sau sentimentele proprii înainte de a cunoaște opiniile partenerului de relație, printr-
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ipoteze inițiale (Trommsdorff, 1995), J. Kienbaum și G. Trommsdorff (1999) au realizat o comparație culturală a comportamentului prosocial între Germania și fosta Uniune Sovietică. S-a urmărit de fapt examinarea comparativă a unor eșantioane provenind dintr-o cultură considerată tipic "colectivistă", așa cum era cea postsovietică, și o alta cu pronunțat caracter individualist, de genul celei germane. Subiecții studiului au fost 96 de copii cu vîrsta de cinci ani, precum și mamele lor, de ambele naționalități. Rezultatele au fost surprinzătoare, căci diferențele sesizate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
1951, p. 1. 47 Constantin Amărescu, "Din analfabetă, activistă de frunte a căminului cultural", în Săteanca, nr. 8, 1950, p. 23. 48 Petcu Petre, "Șefa de echipă Afizea Osman este femei", în Dobrogea nouă, 19 decembrie 1959, p. 2. 49 "Colectiviste fruntașe", în Dobrogea nouă, 30 decembrie 1951, p. 3. 50 "Corespondenți fruntași", în Dobrogea nouă, 5 mai 1959, p. 1. 51 M. Alexandrescu, "Pachizé Ibadulah agitatoarea", în Femeia, nr. 9, 1952, p. 13. A se mai vedea și "Agitatoarea Sahachian
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
grupurile și la toate categoriile populaționale: femei, bărbați, tineri, bătrâni, muncitori, țărani, intelectuali. De asemenea, el este răspândit în toate culturile și societățile, deși ponderea și intensitatea diferă în funcție de varietatea culturală, fiind mai acut în culturile individualiste decât în cele colectiviste. Aproximativ aceeași realitate este redată de expresia free-rider, centrală în teoriile socioeconomice ale bunurilor colective și comportamentului rațional (vezi, de exemplu, Coleman, 1990), expresie ce în românește poate fi echivalată cel mai bine cu „blatist” (Iluț, 1995b). Când, în acțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cartea, că stau 6 persoane (nu 6 copii) într-o cameră, că acolo ne-a adus comunismul, etc. De asemenea acest agent mai spune că știe de la o cumnată că mama mea este colectivistă la GAC " Voința” din Tecuci. Deși colectivistă la acea vreme, securitatea raională din Tecuci cere Direcției Regionale Galați a securității urmărirea mamei mele, Bratoveanu Georgeta Alexandrina în data de 4 decembrie 1961 prin adresa Nr.302/BO/84106. In această adresă se cer “investigații complexe”, asupra mamei
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
aleși drept cobai minerii, forestierii și agricultorii? Să observăm că echipa lui V. V. Caramelea se concentra asupra unor categoni de muncitori care aveau în comun următoarele caracteristici: 1) muncă fizică grea; 2) nivel de instruire scaizut; 3) mentalitate de grup colectivista. Altfel spus: muncă fizică dura (care presupunea forță mușchiulara), un nivel de instruire precar (acces limitat la informații) și o activitate colectivista (care estompa, așadar, personalitatea individului) au fost considerate drept caracteristici ideale pentru edificarea, prin manipulare, a acelui om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
aveau în comun următoarele caracteristici: 1) muncă fizică grea; 2) nivel de instruire scaizut; 3) mentalitate de grup colectivista. Altfel spus: muncă fizică dura (care presupunea forță mușchiulara), un nivel de instruire precar (acces limitat la informații) și o activitate colectivista (care estompa, așadar, personalitatea individului) au fost considerate drept caracteristici ideale pentru edificarea, prin manipulare, a acelui om nou solicitat de Ceaușescu. De ce Berevoiesti? V. V. Caramelea și Alex. Bera explică în studiul lor "Ecologia naturală în studiul adaptabilității umane și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
iar individualismul - un răspuns la bogăție și la resurse variate. Bogăția le dă oamenilor posibilitatea de a avea grijă de ei înșiși, să se bazeze pe ei înșiși. Totuși este oricând nevoie de un echilibru între tendințele individualiste și cele colectiviste. În societățile colectiviste, indivizii ar putea fi nevoiți să-și reprime identitatea individualistă, ceea ce creează probleme. În societățile individualiste, oamenii s-ar putea simți singuri și izolați, ar putea dezvolta comportamente antisociale sau să se atârne de dorința de a
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
practici sociale. Astfel, în cultura americană, puternic individualistă, termenul friend (rom. prieten) se definește prin: absența unor comportamente formale sau ritualizate, a unor norme de comportament sau obligații; importanța asemănării cu celălalt; afecțiune, încredere, sprijin, onestitate, loialitate. În alte culturi, colectiviste, prietenia impune obligații și responsabilități. În același timp, cultura americană face distincție între un comportament prietenos (apropiat, sincer) de care oamenii dau dovadă din primele momente ale interacțiunii cu un străin, și prietenia adevărată, rară, nu foarte intensă și în
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
secvențe introductive în cadrul dialogului, secvențele fatice sunt reduse, uneori pot lipsi, datorită sentimentului comunitar existent între vorbitori și datorită poziției de rol care predetermină interacțiunea. În ce privește deschiderea comunicativă și intimitatea discursivă, cultura română se plasează între culturile individualiste și cele colectiviste. Reticența comunicativă cu străinii sau ospitalitatea față de ei este reglată de intuiție: românul îl măsoară pe străin „din cap până în picioare” pentru a decide dacă este „om rău” sau „om bun”. Aceasta face ca interacțiunea cu străinii să se desfășoare
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
la căminul cultural. În toate încăperile era o activitate intensă. Corul retușa ultimele partituri incluse în repertoriu. Brigada artistică de agitație își «sincroniza» textul - în ce privește relatarea faptului autentic - cu cifrele cuprinse în darea de seamă. Într-o altă încăpere cîteva colectiviste definitivau expozițiile de artă populară și culinară. Toate aceste activități urmau să-i reunească pe toți activiștii căminului cultural pentru ca împreună să vizioneze producția românească Lupeni ’29, o peliculă de serios prestigiu artistic”. Au trecut două decenii: „stilul” lui G.
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sector secundar și terțiar dezvoltate. Trecerea la economia de piață și reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra pământului a însemnat desființarea în totalitate a proprietății colectiviste și reducerea substanțială a terenurilor deținute în proprietatea statului. Înlocuirea proprietății de stat și colectiviste din agricultură cu proprietatea privată, în care interesul personal este dominant, este unul dintre aspectele favorabile ale înfăptuirii reformei. După părerea noastră agricultura este sectorul economiei naționale care s-a aliniat cel mai repede la regulile economiei de piață. Simpla
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
dacă în anul 1945 proprietatea privată asupra terenurilor agricole era predominantă iar celelalte forme dețineau ponderi nesemnificative în totalul terenurilor agricole din România ( proprietatea de stat doar 1,04% din suprafața agricolă a țării, adică aproximativ 152312 Ha., iar cea colectivistă era inexistentă), la sfârșitul anului 1962 proprietatea colectivistă avea să devină forma predominantă, cu 64,8% din terenurile agricole, și împreună cu proprietatea de stat dețineau 94% din totalul terenurilor agricole ale țării. ( tabelul 3.10). Tabelul 3.10 Structura agrară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]