14 matches
-
d)Țesuturi mecanice (de susținere) - dau organelor rezistență necesară pentru a susține greutatea propriului corp,în condițiile acțiunii unor forțe externe. Ele sunt formate din celule cu pereți îngroșați. Țesutul mecanic la care celulele au pereții îngroșați neuniform se numește colenchim, iar la cel care îngroșarea este uniformă se numește sclerenchim. e)Țesuturi secretoare - sunt formate din celule care produc și elimină diferite substanțe: rășina, nectar, latex, mucilagii etc. Țesuturile de apărare provin din meristeme primare sau meristeme secundare. Țesutul de
Țesut vegetal () [Corola-website/Science/311296_a_312625]
-
dicotiledonate. O categorie aparte de lucrări o reprezintă cele ce privesc în mod deosebit familiile Labiatae și Compositae. În ceea ce privește familia Labiatae, lucrările se referă la structura perilor tectori și secretori (Hoch, 1886; Schmidt, 1888Ă, cristale (Klug, 1926; Brandt, 1929), sclerificarea colenchimului (Duchaigne, 1954), endoderma de tip Caspary în tulpină (Baillaud și Courtot, 1960), structura frunzei (Zornig și Buch, 1926; Rudall, 1980), ori a tuturor organelor vegetative de la unele Labiatae extraeuropene (Lemesle, 1928). La noi în țară, Toma și Rugină (1995) cercetează
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
grupe de specii sau de genuri, utilizând atât microscopia fotonică cât și cea electronică. Dacă structura organelor vegetative mature a fost analizată comparativ la numeroase specii de labiate și compozee, ontogeneza acestora, diferențierea vaselor de lemn și a elementelor de colenchim nu au făcut obiectul unor cercetări speciale. Analiza trecerii de la structura rădăcinii la cea a tulpinii nu a fost urmărită până acum la speciile luate în studiu. În aceeași măsură, în nici una din lucrările pe care le-am putut consulta
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de către mugurii axilari a fost sesizată de Vescovi (1966) la Sarothamnus scoparius. În consecință, aceștia vor funcționa ca niște tulpini (foto 55) și vor da naștere la flori în momentul trecerii de la faza vegetativă la cea reproducătoare. În structura tulpinii, colenchimul hipodermic formează 2-3 straturi de celule. Structura internodului tulpinal este doar primară (foto 56), vasele de lemn fiind dispuse în șiruri radiare separate de numeroase raze parenchimatice, uniseriate; parenchimul perimedular este ușor colenchimatizat. Colenchimul hipodemic de la fața internă a țesutului
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
la cea reproducătoare. În structura tulpinii, colenchimul hipodermic formează 2-3 straturi de celule. Structura internodului tulpinal este doar primară (foto 56), vasele de lemn fiind dispuse în șiruri radiare separate de numeroase raze parenchimatice, uniseriate; parenchimul perimedular este ușor colenchimatizat. Colenchimul hipodemic de la fața internă a țesutului conducător este de tip tangențial și nu de tip angular cum se afirmă în literatura de specialitate pentru toate speciile de labiate. În unele celule epidermice și de colenchim se observă pereți de diviziune
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
parenchimul perimedular este ușor colenchimatizat. Colenchimul hipodemic de la fața internă a țesutului conducător este de tip tangențial și nu de tip angular cum se afirmă în literatura de specialitate pentru toate speciile de labiate. În unele celule epidermice și de colenchim se observă pereți de diviziune, atât anticlini cât și periclini. În lungul aceluiași internod tulpinal se observă individualizarea componentelor foliare, între pețiol și tulpină aflându-se muguri axilari cu 2 perechi de primordii foliare. Analizând intemodurile următoare ale plantulei se
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
lungul aceluiași internod tulpinal se observă individualizarea componentelor foliare, între pețiol și tulpină aflându-se muguri axilari cu 2 perechi de primordii foliare. Analizând intemodurile următoare ale plantulei se observă că structura rămâne aceeași, diferențele privind doar numărul straturilor de colenchim; țesuturile conducătoare formează fascicule de mărime diferită. La nivelul epidermei distingem frecvenți peri tectori și peri secretori cu glanda pluricelulară; în scoarța externă se observă cavități aerifere, iar în dreptul celor patru coaste, fascicule conducătoare cu structură primară, de mărime diferită
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
o bază unicelulară, un pedicel unicelular și o glandă octocelulară, acoperită de o cuticulă comună, puternic bombată. De asemenea, se observă stomate vizibil proeminente deasupra epidermei. Scoarța este diferențiată în țesut colenchimatic tangențial spre exterior și țesut clorenchimatic spre interior. Colenchimul este mai gros în coaste; la limita dintre colenchim și parenchim, sau numai în acesta din urmă, se disting cavități aerifere alungite tangențial. Comparând datele privind stadiile din dezvoltarea perilor glandulari, numărul și distribuția acestora pe organele vegetative și de
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
octocelulară, acoperită de o cuticulă comună, puternic bombată. De asemenea, se observă stomate vizibil proeminente deasupra epidermei. Scoarța este diferențiată în țesut colenchimatic tangențial spre exterior și țesut clorenchimatic spre interior. Colenchimul este mai gros în coaste; la limita dintre colenchim și parenchim, sau numai în acesta din urmă, se disting cavități aerifere alungite tangențial. Comparând datele privind stadiile din dezvoltarea perilor glandulari, numărul și distribuția acestora pe organele vegetative și de reproducere, cu cele referitoare la activitatea biosintetică a unei
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
ale cărui celule au dispoziție strict radiară); • liberul formează un inel subțire, elementele din vecinătatea cordoanelor de fibre sclerenchimatice având pereții mai îngroșați; • în componența liberului secundar intră tuburi ciuruite, celule anexe și celule de parenchim. La nivelul internodurilor inferioare, colenchimul din coaste devine în cea mai mare parte angular; în poziție hipodermică, pe seama straturilor de colenchim se diferențiază, pe alocuri, felogenul; acesta formează mai multe straturi de suber spre exterior, peste care epiderma se menține încă. Apariția timpurie a felogenului
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de fibre sclerenchimatice având pereții mai îngroșați; • în componența liberului secundar intră tuburi ciuruite, celule anexe și celule de parenchim. La nivelul internodurilor inferioare, colenchimul din coaste devine în cea mai mare parte angular; în poziție hipodermică, pe seama straturilor de colenchim se diferențiază, pe alocuri, felogenul; acesta formează mai multe straturi de suber spre exterior, peste care epiderma se menține încă. Apariția timpurie a felogenului în tulpina unor specii de Salvia a fost remarcată de Lemesle (1928). În treimea inferioară, epiderma
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Salvia a fost remarcată de Lemesle (1928). În treimea inferioară, epiderma se menține, perii tectori fiind foarte rari, iar cei secretori lipsesc; coastele sunt mai atenuate: o periderma este continuă, de grosime diferită pe cele patru laturi ale tulpinii; o colenchimul este vizibil mai cu seama în coaste; în grosimea liberului se observă grupe de sclereide sau sclereide izolate, cu pereții foarte îngroșați, străbătuți de numeroase punctuații sub formă de canalicule; o celulele de parenchim liberian formează șiruri radiare; o inelul
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
circular; o periderma se află sub epiderma persistentă pe o parte a circumferinței organului și sub parenchimul cortical pe o alta parte; în acest ultim caz felogenul a rezultat din diferențierea unui strat cortical mijlociu sau a unui strat de colenchim; Pe alocuri se observă periderme locale de formă inelară, suberul înconjurând o porțiune de țesut colenchimatic. Deși menționate în literatura de specialitate (Briquet, 1943 cf. Metcalfe and Chalk, 1950) nu am observat în scoarța tulpinii, la nici un nivel, prezența de
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
formă inelară, suberul înconjurând o porțiune de țesut colenchimatic. Deși menționate în literatura de specialitate (Briquet, 1943 cf. Metcalfe and Chalk, 1950) nu am observat în scoarța tulpinii, la nici un nivel, prezența de sclereide apărute prin transformarea unor fibre de colenchim. IV.3. Frunza Pețiolul. Conturul secțiunii transversale este semicircular, modificat de două aripi latero adaxiale înguste, pline cu țesut colenchimatic (foto. 58). Epiderma prezintă celule izodiametrice sau ușor alungite tangențial, cu pereții extern și intern mai îngroșați decât ceilalți. Peretele
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]