2,199 matches
-
trecut mult prea îndepărtat, sau dintr-o carte de povești. Ulița sătucului cu pulberea fierbinte era străjuită de câteva sălcii în care un stol de vrăbii se ciorovăiau pe un gândăcel. Am străbătut ulița în grabă, uitându-mă mirată la colibele de stuf și la câinii sfrijiți de la porți. Erau atât de hămesiți că nici nu mai lătrau, doar dădeau leneși din coadă, privind apatici cârdul de gâște ce traversa ulița, răscolind praful. N-am fost nevoită să merg prea mult
MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marmura_vie_floarea_carbune_1328100050.html [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]
-
gârbovi sub bătaie și partea ta în lume va fi ocara! Veneticii, zisu-ne-au în limba lor: Al nostru e pământul și acei ce locuiesc pe dânsul... ale noastre câmpurile... ale noastre dealurile... ale noastre cătunele, satele și târgurile, colibele și curțile, toată mișcarea și toată suflarea... Tu ai fost puternic și viteaz în luptă... dar puterile tale s-au tocit de sărăcie și de stricăciune... și noi am cules rodul vitejiei tale... vor veni feciori cu mângâieri mincinoase și
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
ce zic că sunt aleșii tăi cresc în măriri și avuții și ție-ți este frig și copiilor tăi le este foame!... Ei fac lei, dar nu pentru dânșii, ci pentru împovărarea ta!... Doină și iar doină!... suntem pribegi în coliba părintească... și străini în pământul răscumpărat cu sângele nostru... Dar în câmpie crește, și pe dealuri iarăși crește o floare pentru popoarele chinuite... Nădejdea! Ești searbădă și slăbănoagă... ai suferit de toate... o țară de chinuri!... Ridică-ți capul strivit
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
înseamnă loc de pace, de liniște și care a dat în românește “sihăstrie” . Peste tot, în apropierea marilor mănăstiri, au existat unul sau mai mulți “sihaștri” care locuiau, în majoritatea cazurilor, în adăposturi scobite în piatra muntelui sau în mici colibe în pădure. Numele de sihastru este valorizant și foarte folosit în tradiția ortodoxă română, având o mare întrebuințare, de asemenea, azi mai ales pentru a desemna pe aceia dintre călugării îmbunătățiți. Dar felul de a trăi isihasmul românesc și are
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
aceea a tinereții, având grijă să-și ia porția zilnică de cunoaștere din lumea minunată a cărților! Citisem povestea lui Rabbi Israel, un făcător de minuni despre care se spune că în urmă cu două sute de ani trăia într-o colibă îndepărtată din Munții Carpați. Unii spun că nu a existat niciodată!? Acest Rabbi Israel a coborât din munți pentru a-i învăța pe oameni să trăiască cu bucurie nemăsurată, căci bucuria din fiecare lucru viu, spunea el, este forma cea
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Daca_vrei_sa_reusesti_in_viata_fa_ti_cel_putin_un_prieten_evreu_capitolul_xx_.html [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
asemeni într-o zonă izolată a deșertului, care era totuși un fel de oază turistică pentru a nu crea bănuieli pentru izolarea sa. Să nu vă închipuiți că era vreo clădire impunătoare la suprafață, ci dimpotrivă era un fel de colibă turistică însă aspectul exterior nu spunea nimic despre ceea ce ascundea aceasta în subteran. Centrul avea mai multe intrări mult îndepărtate, păzite de paznici electronici astfel că nimeni nu putea intra în acel perimetru fără să fie observat și alungat de
PROIECTUL SOLARIS; RACOLĂRI MISTERIOASE SF de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Proiectul_solaris_racolari_m_mihai_leonte_1373387497.html [Corola-blog/BlogPost/343506_a_344835]
-
o femeie, care găurise urechile fetei sale pentru a-i pune cercei, trăsese în urechi fir de mătase de care atârnase o bucățică de mămăligă, în loc de ceară, iar racoviceniiticluiseră niște versuri, considerate a fi defăimătoare pentru sebeșeni: Iese Buha din colibă / Cu cercei de mămăligă... Spiritul țăranului român a fost întotdeauna neîntrecut. Indiferent că avea parte de bucurii sau de necazuri, știa să le așeze în nemuritoare versuri populare, autentice. Umorul niciodată nu i-a lipsit! De câte ori mi-a povestit despre
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
a XVII-a, 28 ianuarie 2017Secțiunea Liceeni și studențiMARELE PREMIUIacob Iulia Daria - Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Cluj-NapocaPREMIUL SPECIAL AL JURIULUICâmpean Maria - Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” Alba IuliaObedea Eduard - Brynteg School - AngliaPREMIUL I... VI. DUMITRU ICHIM SAU „CÂND DUMNEZEU ÎN COLIBĂ DE OM S-A ASCUNS” - ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI, de Maria Daniela Pănăzan , publicat în Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016. Când Dumnezeu în colibă de om s-a ascuns „M-am coborât în tainica grădină a nucilor / să
MARIA DANIELA PĂNĂZAN by http://confluente.ro/articole/maria_daniela_p%C4%83n%C4%83zan/canal [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
Alba IuliaObedea Eduard - Brynteg School - AngliaPREMIUL I... VI. DUMITRU ICHIM SAU „CÂND DUMNEZEU ÎN COLIBĂ DE OM S-A ASCUNS” - ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI, de Maria Daniela Pănăzan , publicat în Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016. Când Dumnezeu în colibă de om s-a ascuns „M-am coborât în tainica grădină a nucilor / să văd șuvoiul apei la obârșii / și via să o văd de-a odrăslit”. Sunt versete dragi mie din Cântarea Cântărilor, 6:11. Mă leagă de logodnă
MARIA DANIELA PĂNĂZAN by http://confluente.ro/articole/maria_daniela_p%C4%83n%C4%83zan/canal [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
deschis cartea, grea în mâini, cu ținută și eleganță, cu greutate și profunzime, un suflet de cuvinte ca un ciorchine de strugure nobil mustind. Apoi citind, cartea a devenit ca aripa de înger, albă ... Citește mai mult Când Dumnezeu în colibă de om s-a ascuns„M-am coborât în tainica grădină a nucilor / să văd șuvoiul apei la obârșii / și via să o văd de-a odrăslit”. Sunt versete dragi mie din Cântarea Cântărilor, 6:11. Mă leagă de logodnă
MARIA DANIELA PĂNĂZAN by http://confluente.ro/articole/maria_daniela_p%C4%83n%C4%83zan/canal [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
aș mai cere, / Adu-mi la poartă mulți copii, / Căci ei știu drumul spre-nviere - // Adu din ceruri vaci și boi, / Licori de grumbene, în linguri, / Și vino la păscut, cu noi, / Să ne păzești, că suntem singuri - // Fă-ne colibe din frunzar, / Și mere coapte-n pietre calde. / Ne culcă seara, în cuibar / De șură-n - fânul de smaralde - // Copii de îngeri, de mai sunt, / Să ni-i trimiți, să batem cotca. Să ningă florile mărunt, / Pe unde-Ți trece
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
Arbori mari și stufoși ce-și înalță vârfurile pe piscuri, la poala lor având tinere lăstare ce se-aștern lângă colțurile șerpuitoare ale unui râu. Ici colo, câte o casă imensă asemeni unui castel sau alta mai mică asemeni unei colibe ! Toată scena fiind aureolată de clinchetul păsărilor, de darurile primite și dăruite de către om, de soarele ce se arată ca o minune peste pământ. Rămâi cu mâna pe inimă și spui; ramurile felurite din petalele cromatice a frunzelor și arborilor
,, POETICA ARBORELUI ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403199463.html [Corola-blog/BlogPost/370437_a_371766]
-
toi pornit-a. Și spre a fi la adăpost Să nu îi cadă-n mână, Fecioara regelui a fost Trimisă-n munți la stână. Și i s-a dat în păstorit O turmă de mioare, Iar pentru somn și locuit Colibă-ncăpătoare. Mergea cu turma la păscut Din zori și până-n seară Pe-un colț de rai necunoscut Din minunata-i țară. Poieni cu flori de paradis Înmiresmate-n rouă Mirifice i s-au deschis Spre altă lume, nouă. Vrăjită pe
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Navalnciul_poem_dupa_lg_romeo_tarhon_1361971923.html [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
blestemat să te duci la cel bogat. Nu plâng de cămașa mea că e veche, ruptă, rea, plâng când văd în jur copil fără ghete, trist, umil. Plâng când văd în ochi de mamă zi de zi aceeași dramă în coliba de chirpici cum hrănește pe cei mici dintr-o ciorbă de urzici, pe ștergarul cu arnici mămăligă de aseară nu-i porumb de dus la moară. Sărăcie ești ca moartea care-i ține veșnic partea celui ce-are bani în
BLESTEMATA SĂRĂCIE de ANA PODARU în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1492249412.html [Corola-blog/BlogPost/354240_a_355569]
-
Poate că ne ninge ca de început, Poate că se-așează ca pentru-o zidire, Într-un vast imperiu, alb, curat și mut. O să ne tot poarte sănii îmblănite, Cai vor scoate aburi calzi printre nămeți, Și-or mai fi colibe, poate, părăsite, Pînă-n faptul unei albe dimineți. Sub covorul iernii, un oraș apatic Vom lăsa în urmă fără de regret, Ca pe-un zbor al spaimei, frînt și singuratic, Ca pe-o răstignire albă, de concret. O să-ți scriu pe-un
PROASPÃTA NINSOARE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1483198585.html [Corola-blog/BlogPost/383053_a_384382]
-
oamenii le mulgeau pe fiecare în parte , și sclipea laptele în găleți cu albul acela scump și atât de prețios . Dar, la staul venea și noaptea , când oile toate în staul erau , iar noi după ce serveam masa , în general în colibă , aprideam focul să ardă în întunericul nopții de vară , când stelele sclipesc în înălțimi . Ne aprovizionam cu lemne din bună vreme , și noaptea aveam din belșug să punem pe foc . Ardea flacăra , jucând pe aripile vântului ce adia ușor în
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1497509222.html [Corola-blog/BlogPost/376864_a_378193]
-
nu vină , iar flăcările focului , jucau ca pe niște valuri ascunse de ochii noștri , tăind întunericul și împrăștiind lumina pe măgura clipei , uneori țesută cu scântei , ce e înălțau spre cer . Apoi , după o vreme ne culcam și noi în colibă, în aerul acela atât de curat din mijlocul naturii , și somnul mă prindea destul de repede , căci tata veghea , până într-un târziu ce se culca și dânsul , de rămâneau câinii mai departe de pază, prin întunericul nopții . Însă Ogrădeasa rămânea
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1497509222.html [Corola-blog/BlogPost/376864_a_378193]
-
ca, înainte de a se arăta, să tragă pe furiș cu urechea la ce vorbesc oamenii, în speranța că nimeni nu-și mai amintește de pățania sa. După o pândă de șapte zile și șapte nopți, Hasan aude, prin ușa unei colibe, următorul dialog: „Mamă, spune-mi în ce zi m-am născut, fiindcă una din prietenele mele vrea să-mi ghicească viitorul.” „Fata mamei, te-ai născut exact în noaptea în care s-a bășit Abu Hasan.” Auzind acestea, Hasan a
O noapte cât o eternitate by https://republica.ro/o-noapte-cat-o-eternitate [Corola-blog/BlogPost/338763_a_340092]
-
tămâie alegi cu sprinteneala printre stele cu inocentă firii din galactica tăcere Precumpănind miresmele de roua plină alunecând pe pleoapele de mure toți fragii grei ai demnității pline la gust te îmbiază spre iubire ne-am adunat sub frunze și colibe cu sufletele zgribulite de neant atinși de fulgii faguri de lumină ne încălzim în miere calm liant fiorul blând al toamnei fără grijă rădăcinat cu sufletele cristaline în anotimpul ultimul din tine reaprinzând în gând al cincilea tărâm avânt din
POEM HIERATIC XXXVII-OCHII DE TĂMÂIE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1439134026.html [Corola-blog/BlogPost/377355_a_378684]
-
nu au lumină, trăiesc doar cu dragostea lui Dumnezeu și poate, din când în când, cu ceva merinde aduse de turiști, atunci când mai trec prin zonă. Cu toate astea, dacă străbați acel drum în toiul nopții, observi din loc în loc, colibele luminate ale lor. Nu, nu este lumina unor neoane ascunse, nu este nici măcar a unor amărâte de becuri ori lămpi. Sunt ei înșiși, sunt trupurile lor care luminează. Fiindcă au ajuns la un asemenea stadiu de desăvârșire, că duhul sfânt
HRISTOS A ÎNVIAT! de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1429107164.html [Corola-blog/BlogPost/368120_a_369449]
-
și falnici, nici animalele nu se lăsau mai prejos și își făceau apariția zglobiu, alăturându-se îngerilor și oamenilor. Când păsărelele oboseau, atunci oamenii, îngerii și animalele începeau să cânte în locul lor. În apropierea unui lan de lalele era o colibă de lemn în care locuiau doi oameni. Aveau o mie de ani și erau singuri. De multe ori ieșeau din coliba lor și ascultau trilul păsărelelor, priveau hora și ascultau la chiuitul oamenilor, al îngerilor și al animalelor. Îi chemau
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Debut_mihaela_mosneanu_lica_barbu_1391008547.html [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
oboseau, atunci oamenii, îngerii și animalele începeau să cânte în locul lor. În apropierea unui lan de lalele era o colibă de lemn în care locuiau doi oameni. Aveau o mie de ani și erau singuri. De multe ori ieșeau din coliba lor și ascultau trilul păsărelelor, priveau hora și ascultau la chiuitul oamenilor, al îngerilor și al animalelor. Îi chemau Maria și Ion. Erau doi bătrânei care țineau foarte mult unul la celălalt. Aveau amândoi părul alb și fețe blânde. Maria
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Debut_mihaela_mosneanu_lica_barbu_1391008547.html [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
Amândoi purtau la mijloc un brâu de catifea și în picioare, opinci. Singura lor supărare era că nu aveau și ei un copilaș, care să le mângăie bătrânețile, să-i facă fericiți. Într-una din frumoasele zile însorite, stăteau în fața colibei lor de lemn. Ca de obicei, coborâseră câteva păsări și se transformaseră în îngeri. Oamenii, îngerii și animalele se amestecaseră în horă si era veselie mare, ca întodeauna. Dar Maria era tristă. Parcă n-ar fi văzut si n-ar
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Debut_mihaela_mosneanu_lica_barbu_1391008547.html [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
voi face pe acel îngeraș fată mică și o voi duce jos în Țara Lalelelor. Când voi ajunge acolo, o voi pune într-o lalea și ei vor veni dimineața, o vor lua de acolo și-o vor duce la coliba lor. - Și ei vor avea grijă de acela dintre noi? - Da, ei vor avea grijă și îngerașul pe care îl voi trimite, va crește o fată mare și frumoasă, alături de Maria, de Ion și de frumusețea Țării Lalelelor. - Merg eu
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Debut_mihaela_mosneanu_lica_barbu_1391008547.html [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
mai ieșise de mult timp, de după norul cel alb. - Strălucire, steluțele mele dragi! Lumină, Lună dragă! - Strălucire și Lumină, Tatăl nostru drag! răspunseră stelele și Luna. Ajunse în dreptul Pământului și intră. Călători până în Țara Lalelelor și coborî jos, printre lalelele din apropierea colibei lui Ion și a Mariei. Atingând cu sceptrul Său o lalea, aceasta se făcu mai mare și celelalte se îndepărtară puțin de ea. Mai sărută o dată fetița pe frunte, o așeză în lalea și mai spuse încă o dată: - Din lalea
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Debut_mihaela_mosneanu_lica_barbu_1391008547.html [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]