51 matches
-
Ardealului sunt de o frumusețe de negrăit, aproape dureroasă chiar și pentru cei ce nu locuiesc acele ținuturi, dar au aflat de-a lungul timpului despre istoria lor înlăcrimată: „Ardealul meu, cu dealuri înstelate, / Cu luna prinsă-n vârf de colilie, / Cu văi domoale, maluri înflorate, / Cu struguri dulci în ruginia vie, // Cu toamne grele, atârnate-n ramuri, / Cu mituri cuibărind în vremi uitate, / Mereu ți-ai ars în sfinte idealuri / A ta nestinsă sete de dreptate. Te-ai învechit, ca
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
de-a mea durere, a plecat așa... spre neștiut și nu mi-a lăsat vreo mângâiere. Dar poltrona n-a murit de tot, știu că mâine ea o să re-nvie și rămân cu plânsul meu netot înnodat în barba-mi colilie. De-o veni la mine, am s-o prind s-o zidesc în suflet-colivie și-o să-i spun doar vorbe de alint, jur pe barba mea cea colilie! Leonid IACOB Referință Bibliografică: jurământ / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
JURĂMÂNT de LEONID IACOB în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348708_a_350037]
-
nu știe nimeni ce formă va lua cu timpul, deci, e vremea testamentului. Nu m-au acrit necazurile, nu m-a acrit boala, sunt un OM. Dacă cineva ar dori să afle toate scrierile mele, îl sfătuiesc să meargă la Colilia în județul Ialomița, la muzeul particular al prietenului literaților și al tradițiilor românești, Gheorghe CIUTACU. (EMIL DRUNCEA) COLECȚIA FOLK ***1. AUTOR COLECTIV - TRADIȚIE ȘI LEGENDĂ LA POALELE VLĂDESEI (Culegere de folclor, A5 manșetat, 160 pagini) Dintotdeauna, folclorul a constituit izvorul
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
pun în mâncare pătrunjel celest și cimbrișor din grădina lui tezeu unde erau sunete moi acum este o întunecoasă absență trec prin noi grețuri romantice cu femei fatale frumoase cu pulpe de abanos cu ochi de lac adânc cu glezne colilie cu mers de căprioare se arcuiesc cu șoldurile doldora de plăceri niște hiene care își adulmecă prada până o căpiază și apoi o înghit fără s-o mai îngurciteze cu gurile lor flămânde noi fumăm pipă cu leurdă tăcuți și
POEMUL LUI NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354121_a_355450]
-
declară - Aproape trecută e toamna, așternută-i castana pe caldarâm. Auzi pașii iernii din negura vermii cum aleargă spre noi? Vezi albul masteacănului ca un fum așternut în pădure acolo unde rugul de mur pierde murmurul fructelor fumurii? Vezi tumbele coliliei uscate, ale scaieților pe câmpii? Vezi îngerii cum schimbă penajul, limbajul aducând a bunăvestire? Obosit, murmurat vine răspunsul poemului dinăuntru - Am îngerul tras în penel, pe rastel, gânditor sau în zbor. Mă uit la el în trecere. Fără să vreau
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
Relatare > MĂRȚIȘOR-4 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Capitolul VII Mărțișor la Moș Vreme Cum intrară în chilie, văzură un bătrân îmbrăcat cu o mantie albă, cu părul și barba albe colilii, șezând într-un jilț de aur încrustat cu pietre scumpe. Moșneagul citea o carte, iar vârtelnița de argint era învârtită de o fată frumoasă, îmbrăcată într-o rochie lungă, albă. Alături de ea o altă fată, în rochie lungă, neagră, dormea
MĂRŢIŞOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376889_a_378218]
-
să bat nucul ăsta! Trist zâmbește și-și ascunde trăirea. Un fior îi crestează durerea pe față. Și-aruncă pe dată-nlăcrimatul azur al privirii deoparte. Îi mângâi cu ochii părul și cimpii albi și pufoși din barbă, luxuriantă invazie de colilie... Dibuiesc prăjina printre ierburi arse de toamnă și, neostoit, dau în crengi. Nucile cad speriate de băț sau de gândurile mele?! -Cum e cu școala? mă văd iscodit, prins în gând. Mi-ai promis izbăvire, nepoate! -Peste-o iarnă voi fi
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
său însetata fântână a sufletelor noastre. Cu siguranță că aici, în Bercul copilăriei mele, pe Continit, la bătrânele stâne cele deodată cu timpul, în îndulcitele vii de pe Coasta Mare, ori acolo sus, pe Dâlmă, prin covorul adormitor de cimbrișor și colilii, am ascuns fiecare din noi câte o fărâmă din copilărie. Poate că tocmai de aceea acum, în toamna vieții, lăcrimatul nostru suflet mai picură din când în când pe tremurata-i geană, o boabă de aducere aminte pentru locul în
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
În articolul-program se afirmă: „Deschidem coloanele acestei reviste și chemarea noastră asemeni bătăilor de clopot s-adune pe toți acei ce se simt vrednici de pleiada de mâine”. Se publică versuri de Radu Stanca (Mi-e dor, Bibelou, Flori de colilie), Ionel Vonica, un poem în proză de Radu Stanca (Solii de iarnă), povestiri de Vladimir Zlătaru. Cele câteva cronici și eseuri literare găzduite aici aparțin lui Radu Stanca, E. Roth, Dan Poiană și Ovid Gherasim. M. mai cuprinde publicistică, traduceri
MAINE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287958_a_289287]
-
călărești în galop grăbit o zi de dimineață până seara fără să întâlnești sat sau bordei până la Balta Brăilei. Obileștii sunt un ultim pinten, de aci pornind Bărăganul Mostiștei, pustietate de ierburi cenușii și pufoase, pelinuri fel de fel și colilii care sub arșița soarelui se usucă înmiresmând văzduhurile. De cum se opresc ploile Sfântului Ilie, Bărăganul țiuie de greieri, dropii mari și grase ies de nu se știe unde la ceasurile în care soarele la răsărit sau la apus le crește
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
bune la toate, dar nu știți să călcați o cămașă. Așa și era, dar eu am un frate mai mic la liceu, foarte boieros, învață bine, are bursă, și când venea în vacanțe, vroia să aibă cămășile albe ca o colilie și bine călcate, că se ducea și el cu domnișoarele să se plimbe... împrumutam mașina de călcat de la un croitor vecin cu noi și nu mă lăsam până nu-i făceam gulerul țeapăn, fără nici o dungă... Și într-o zi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
mai mari sau mai mici). Aceasta lipsește în vestul Europei unde pădurea de foioase contactează direct cu vegetația mediteraneană. Formațiunile ierboase care domină stepele europene sunt alcătuite în cea mai mare parte din graminee ca: păiușca (Festuca sulcata), negara sau colilia (Stipa capillata), obsiga sau iarba ovăzului (Bromus secalinus), bărboasa sau păiușul dulce (Andropogon ischemum), ovăsciorul (Avenastrum pubescens). Apar numeroase plante cu flori viu și variat colorate: părăsita găinilor (Taraxacum scrotinum), păpădia (Taraxatum officinale), aglica (Filipendula hexapeta), capul șarpelui (Echium rubrum
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
este mai bogată ca cea a stepelor euroasiatice. Preria se diferențiază spațial în funcție de condițiile climatice (în special precipitații). În nord-est, preria este bogată în masă vegetală, cuprinzând ierburi înalte, care ajung până la 1.5m înălțime, ca: Stipa spartea (specie de colilie), Agropiron tenerum, Andropogon furcatus etc. Spre vest si sud-vest, preria este alcătuită din ierburi mai scunde, care de obicei nu depășesc 50cm. Cele mai răspândite sunt gramineele, între care: iarba bizonilor (Bulbis dactyloides). Înspre limita de sud-vest a preriei apar
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
are materie să mă admire? Mă voi Îmbrăca cu grijă, o să mă duc la coafor chiar mâine dimineață, poate-l văd după-amiază când noi avem liber. Am crezut că În lunile care au trecut de la acea neizbutită Întâlnire voi Încărunți colilie; n-am Încărunțit, dar s-a cutat mai mult fruntea, s-a asprit vocea, fumez mai mult și lacrimile sunt mai sărate decât oricând. Sunt pietre reci, sânge tânăr și crenguțe verzi, vii de primăvară ceea ce-ți spun eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de altitudine, în împrejurimile municipiului Iași are o dispoziție etajată. Vegetația de stepă este în prezent sărăcită mult în specii, degradată și ruderalizată prin pășunat și activități antropice, dar pe alocuri mai pot fi întîlnite specii caracteristice cum ar fi colilia (Stipa lessingiana), pirul crestat (Agropyrum cristatum) etc. Pe pantele care prezintă un proces de degradare accentuat s-a instalat o vegetație secundară reprezentată de specii ca: firuța, pirul gros etc. Fauna caracteristică de stepă și silvostepă este săracă în prezent
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
istorie veche. Întregul oraș este plin de istorie și are un parfum anume, ceva diferit față de ceea ce simt acasă, la Pașcani. Cu cât te apropii mai mult de Dunăre, simți mirosul Dunării, uneori amestecat cu cel de iarbă uscată, de colilie și ciulin. Există câteva locuri speciale în inima mamei pe care le vizităm, le revedem, ori de câte ori revenim în Brăila. Mă gândesc aici la centrul vechi al orașului, faleza Dunării, liceul care-i produce atâta nostalgie, Bulevardul „Karl Marx” înțesat de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
măceșul (Rosa canina), păducelul (Crataegus monogyna),lemnul câinesc (Ligustrum vulgare). În arealul zonei împădurite există și o bogată vegetație ierboasă alcătuită din specii de stepă și silvostepă. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt : păiușul(Festuca valesiaca), iarba bărboasă (Botriochola ischeamum),colilia (Stepa lessingiana), dedițelul (Adonis vernalis),sugelul (Samium amplexicaule),fragii (Fragaria vesca),stânjenelul (Iris gramineea),firuța (Poa nemoralis), vioreaua (Scilla bifolia), toporașul (Viola odorata),, brebenelul (Corydalis solida). b) Vegetația din pășuni,fânețe și sărături Pășunile și fânețele naturale sunt răspândite în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
nici aproape,/ Tocmai calea jiumătate.../ La câmp, nene, la câmpie/ Unde fir de iarbă nu ie,/ Numai dalba-i colelie/ Și câteun fir de scumpie/ (...) La mijlocu drumului”. Plante spontanee folosite în medicina populară și la fabricarea culorilor pentru textile, colilia, troscotul, scumpia devin aici mărci ale absenței omului ordonator. Regional năgara se confundă cu neghina, ceea ce îi conferă conotații noi, prin antinomia cu planta sfântă, grâul. Troscotul verde semnalează energia depozitată în această lume vecină și paralelă, de unde își trage
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
istorie veche. Întregul oraș este plin de istorie și are un parfum anume, ceva diferit față de ceea ce simt acasă, la Pașcani. Cu cât te apropii mai mult de Dunăre, simți mirosul Dunării, uneori amestecat cu cel de iarbă uscată, de colilie și ciulin. Există câteva locuri speciale în inima mamei pe care le vizităm, le revedem, ori de câte ori revenim în Brăila. Mă gândesc aici la centrul vechi al orașului, faleza Dunării, liceul care-i produce atâta nostalgie, Bulevardul „Karl Marx” înțesat de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ales la periferia pădurilor, este constituit din aceleași esențe că în cazul pădurilor de stejar și gorun( măceș, alun, sânger, porumbar, ș.a.), la care se adaugă: migdalul pitic, cireșul pitic și verigariul. Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuța cu bulb,bărboasa,pelinița, laptele câinelui, ș.a. Vegetația stepică este întâlnită în lungul văii Bahluiului, pe forme joase de relief, fiind formată din pajiști, în care se întâlnesc asociații de colilie, negara, păiuș, firuța cu bulb, bărboasa, pir gros
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuța cu bulb,bărboasa,pelinița, laptele câinelui, ș.a. Vegetația stepică este întâlnită în lungul văii Bahluiului, pe forme joase de relief, fiind formată din pajiști, în care se întâlnesc asociații de colilie, negara, păiuș, firuța cu bulb, bărboasa, pir gros, ș.a. Izolat, apar tufișuri de arbuști pitici( porumbar, măceș, păducel, trandafirul pitic, migdalul pitic, ș.a. Vegetația de lunca este caracteristică solurilor aluvionare și lăcoviștelor inundate periodic și cu exces de umiditate freatică
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Colelia, județul Ialomița Descrierea stemei Stema comunei Colelia, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află o floare de colilie de argint. În partea inferioară, în câmp roșu, se află un căprior de aur, în care se găsește o creangă de salcâm înflorit, flancat dreapta-stânga de câte două spice de grâu de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală
HOTĂRÂRE nr. 739 din 20 iulie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Balaciu, Borăneşti, Colelia, Cosâmbeşti, Reviga şi Sineşti, judeţul Ialomiţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234221_a_235550]
-
căprior de aur, în care se găsește o creangă de salcâm înflorit, flancat dreapta-stânga de câte două spice de grâu de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Floarea de colilie dă denumirea localității. Spicele de grâu semnifică ocupația de bază a locuitorilor, agricultura, iar ramura de salcâm simbolizează bogăția silvică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.4 Anexa
HOTĂRÂRE nr. 739 din 20 iulie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Balaciu, Borăneşti, Colelia, Cosâmbeşti, Reviga şi Sineşti, judeţul Ialomiţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234221_a_235550]
-
Brândușa); 4067 - Echium russicum (Capul șarpelui); 1898 - Eleocharis carniolica; 4096 - Gladiolus palustris (Gladiola de baltă); 2327 - Himantoglossum caprinum (Ouăle popii); 1428 - Marsilea quadrifolia (Trifoiaș de baltă); 2097 - Paeonia officinalis ssp. banatica (Bujor); 2093 - Pulsatilla grandis (Dediței, Sisinei); 2318 - Stipa danubialis (Colilie); 2120 - Thlaspi jankae (Pungulița); 2300 - Tulipa hungarica (Lalea galbenă) 203. ROSCI 0207 - Postăvarul Tipuri de habitate: 4060 - Tufărișuri alpine și boreale; 4080 - Tufărișuri cu specii sub-arctice de Salix spp.; 6170 - Pajiști calcifile alpine și subalpine; 6430 - Comunități de liziera cu
ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
Brândușa); 4067 - Echium russicum (Capul șarpelui); 1898 - Eleocharis carniolica; 4096 - Gladiolus palustris (Gladiola de baltă); 2327 - Himantoglossum caprinum (Ouăle popii); 1428 - Marsilea quadrifolia (Trifoiaș de baltă); 2097 - Paeonia officinalis ssp. banatica (Bujor); 2093 - Pulsatilla grandis (Dediței, Sisinei); 2318 - Stipa danubialis (Colilie); 2120 - Thlaspi jankae (Pungulița); 2300 - Tulipa hungarica (Lalea galbenă) 203. ROSCI 0207 - Postăvarul Tipuri de habitate: 4060 - Tufărișuri alpine și boreale; 4080 - Tufărișuri cu specii sub-arctice de Salix spp.; 6170 - Pajiști calcifile alpine și subalpine; 6430 - Comunități de liziera cu
ANEXE din 29 septembrie 2011 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]