51 matches
-
pun în mâncare pătrunjel celest și cimbrișor din grădina lui tezeu unde erau sunete moi acum este o întunecoasă absență trec prin noi grețuri romantice cu femei fatale frumoase cu pulpe de abanos cu ochi de lac adânc cu glezne colilie cu mers de căprioare se arcuiesc cu șoldurile doldora de plăceri niște hiene care își adulmecă prada până o căpiază și apoi o înghit fără s-o mai îngurciteze cu gurile lor flămânde noi fumăm pipă cu leurdă tăcuți și
POEMUL LUI NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396350406.html [Corola-blog/BlogPost/354121_a_355450]
-
declară - Aproape trecută e toamna, așternută-i castana pe caldarâm. Auzi pașii iernii din negura vermii cum aleargă spre noi? Vezi albul masteacănului ca un fum așternut în pădure acolo unde rugul de mur pierde murmurul fructelor fumurii? Vezi tumbele coliliei uscate, ale scaieților pe câmpii? Vezi îngerii cum schimbă penajul, limbajul aducând a bunăvestire? Obosit, murmurat vine răspunsul poemului dinăuntru - Am îngerul tras în penel, pe rastel, gânditor sau în zbor. Mă uit la el în trecere. Fără să vreau
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1483884343.html [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
Ardealului sunt de o frumusețe de negrăit, aproape dureroasă chiar și pentru cei ce nu locuiesc acele ținuturi, dar au aflat de-a lungul timpului despre istoria lor înlăcrimată: „Ardealul meu, cu dealuri înstelate, / Cu luna prinsă-n vârf de colilie, / Cu văi domoale, maluri înflorate, / Cu struguri dulci în ruginia vie, // Cu toamne grele, atârnate-n ramuri, / Cu mituri cuibărind în vremi uitate, / Mereu ți-ai ars în sfinte idealuri / A ta nestinsă sete de dreptate. Te-ai învechit, ca
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
său însetata fântână a sufletelor noastre. Cu siguranță că aici, în Bercul copilăriei mele, pe Continit, la bătrânele stâne cele deodată cu timpul, în îndulcitele vii de pe Coasta Mare, ori acolo sus, pe Dâlmă, prin covorul adormitor de cimbrișor și colilii, am ascuns fiecare din noi câte o fărâmă din copilărie. Poate că tocmai de aceea acum, în toamna vieții, lăcrimatul nostru suflet mai picură din când în când pe tremurata-i geană, o boabă de aducere aminte pentru locul în
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mircea_dorin_istrate_1443014680.html [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
nu știe nimeni ce formă va lua cu timpul, deci, e vremea testamentului. Nu m-au acrit necazurile, nu m-a acrit boala, sunt un OM. Dacă cineva ar dori să afle toate scrierile mele, îl sfătuiesc să meargă la Colilia în județul Ialomița, la muzeul particular al prietenului literaților și al tradițiilor românești, Gheorghe CIUTACU. (EMIL DRUNCEA) COLECȚIA FOLK ***1. AUTOR COLECTIV - TRADIȚIE ȘI LEGENDĂ LA POALELE VLĂDESEI (Culegere de folclor, A5 manșetat, 160 pagini) Dintotdeauna, folclorul a constituit izvorul
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1405874996.html [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
să bat nucul ăsta! Trist zâmbește și-și ascunde trăirea. Un fior îi crestează durerea pe față. Și-aruncă pe dată-nlăcrimatul azur al privirii deoparte. Îi mângâi cu ochii părul și cimpii albi și pufoși din barbă, luxuriantă invazie de colilie... Dibuiesc prăjina printre ierburi arse de toamnă și, neostoit, dau în crengi. Nucile cad speriate de băț sau de gândurile mele?! -Cum e cu școala? mă văd iscodit, prins în gând. Mi-ai promis izbăvire, nepoate! -Peste-o iarnă voi fi
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1475391294.html [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]
-
de-a mea durere, a plecat așa... spre neștiut și nu mi-a lăsat vreo mângâiere. Dar poltrona n-a murit de tot, știu că mâine ea o să re-nvie și rămân cu plânsul meu netot înnodat în barba-mi colilie. De-o veni la mine, am s-o prind s-o zidesc în suflet-colivie și-o să-i spun doar vorbe de alint, jur pe barba mea cea colilie! Leonid IACOB Referință Bibliografică: jurământ / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
JURĂMÂNT de LEONID IACOB în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Juramant_0.html [Corola-blog/BlogPost/348708_a_350037]
-
Relatare > MĂRȚIȘOR-4 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Capitolul VII Mărțișor la Moș Vreme Cum intrară în chilie, văzură un bătrân îmbrăcat cu o mantie albă, cu părul și barba albe colilii, șezând într-un jilț de aur încrustat cu pietre scumpe. Moșneagul citea o carte, iar vârtelnița de argint era învârtită de o fată frumoasă, îmbrăcată într-o rochie lungă, albă. Alături de ea o altă fată, în rochie lungă, neagră, dormea
MĂRŢIŞOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421703761.html [Corola-blog/BlogPost/376889_a_378218]
-
compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp de argint, se află două dealuri verzi. Pe dealul din dreapta broșează o creangă de pelin de argint, iar pe cel din stânga se află un buchet de colilii de aur. În partea inferioară, în câmp albastru, se află un zid crenelat de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Colilia amintește de legenda locală a fetiței ucise de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264483_a_265812]
-
pe cel din stânga se află un buchet de colilii de aur. În partea inferioară, în câmp albastru, se află un zid crenelat de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Colilia amintește de legenda locală a fetiței ucise de tătari, pe mormântul căreia crește această floare. Creanga de pelin face referire la dialectul maghiar al localității, Urmos. Zidul crenelat reprezintă importantele vestigii dacice de pe Tipia Ormenișului (sanctuar și așezare). Coroana murală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264483_a_265812]
-
Brândușa); 4067 - Echium russicum (Capul șarpelui); 1898 - Eleocharis carniolica; 4096 - Gladiolus palustris (Gladiola de baltă); 2327 - Himantoglossum caprinum (Ouăle popii); 1428 - Marsilea quadrifolia (Trifoiaș de baltă); 2097 - Paeonia officinalis ssp. banatica (Bujor); 2093 - Pulsatilla grandis (Dediței, Sisinei); 2318 - Stipa danubialis (Colilie); 2120 - Thlaspi jankae (Pungulița); 2300 - Tulipa hungarica (Lalea galbenă) 203. ROSCI 0207 - Postăvarul Tipuri de habitate: 4060 - Tufărișuri alpine și boreale; 4080 - Tufărișuri cu specii sub-arctice de Salix spp.; 6170 - Pajiști calcifile alpine și subalpine; 6430 - Comunități de liziera cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Colelia, județul Ialomița Descrierea stemei Stema comunei Colelia, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află o floare de colilie de argint. În partea inferioară, în câmp roșu, se află un căprior de aur, în care se găsește o creangă de salcâm înflorit, flancat dreapta-stânga de câte două spice de grâu de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234221_a_235550]
-
căprior de aur, în care se găsește o creangă de salcâm înflorit, flancat dreapta-stânga de câte două spice de grâu de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Floarea de colilie dă denumirea localității. Spicele de grâu semnifică ocupația de bază a locuitorilor, agricultura, iar ramura de salcâm simbolizează bogăția silvică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.4 Anexa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234221_a_235550]
-
Brândușa); 4067 - Echium russicum (Capul șarpelui); 1898 - Eleocharis carniolica; 4096 - Gladiolus palustris (Gladiola de baltă); 2327 - Himantoglossum caprinum (Ouăle popii); 1428 - Marsilea quadrifolia (Trifoiaș de baltă); 2097 - Paeonia officinalis ssp. banatica (Bujor); 2093 - Pulsatilla grandis (Dediței, Sisinei); 2318 - Stipa danubialis (Colilie); 2120 - Thlaspi jankae (Pungulița); 2300 - Tulipa hungarica (Lalea galbenă) 203. ROSCI 0207 - Postăvarul Tipuri de habitate: 4060 - Tufărișuri alpine și boreale; 4080 - Tufărișuri cu specii sub-arctice de Salix spp.; 6170 - Pajiști calcifile alpine și subalpine; 6430 - Comunități de liziera cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
a fost distrusă în proporție de 90%. Pe teritoriul comunei există o vegetație de silvostepă, unde întâlnim ca specii de păioase, carpenul, salcâmul, parul sălbatic, plopul, păducelul etc. Pajiștile în general sunt cultivate cu ierburi din categoria păiușului și a coliliei cu predominanță ierburile din categoria păiușului. O mare parte a pajiștilor este degradată datorită alunecărilor de teren și a pășunatului intensiv. Pe terenurile sărăturoase se întâlnește vegetația specifică alcătuită din iarba sărată, limba peștelui și altele. Fauna este specifică vegetației
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
fohn în Subcarpații de curbura și de orientarea spre SE a pantelor au permis păstrarea unor elemente termofile submediteraneene. Pe solurile bogate în săruri, s-a dezvoltat o vegetație formată din plante halofile: sărăcica (Salsola soda), brânca(Salicornia herbaceea), etc. Colilia (Stipa) sau năgara caracteristică stepei, este reprezentată în România prin câteva specii (Stipa capillata, S.lessingiana, S.pulcheriima, S.joannis) din familia gramineelor. Dealurile Buzăului reprezintă ultimul punct de rezistență al stepelor de colilie din Muntenia. Pe teritoriul Geoparcului Ținutul
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Salsola soda), brânca(Salicornia herbaceea), etc. Colilia (Stipa) sau năgara caracteristică stepei, este reprezentată în România prin câteva specii (Stipa capillata, S.lessingiana, S.pulcheriima, S.joannis) din familia gramineelor. Dealurile Buzăului reprezintă ultimul punct de rezistență al stepelor de colilie din Muntenia. Pe teritoriul Geoparcului Ținutul Buzăului se cunosc 84 de specii de Fluturi de zi, dintre care două sunt ocrotite prin Directivă Floră-Faună-Habitate a Uniunii Europene (92/43 EEC din 21 mai 1992). Este vorba despre fluturi mărunți din
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
căci pe lângă frumusețea naturală a locurilor împrejmuitoare, trebuie amintit faptul că această așezare omenească se remarca de la primele ei începuturi ca un centru industrial. Orașul se află în apropierea paralelei 45. Este înconjurat de dealuri ca Tâlva Mare, Tâlva Mică, Colilia, Prisaca, Dealul Mare, Lup, Rol, Marila, de o înălțime mai mică, relieful înalt fiind reprezentat de Munții Aninei. Situându-se în sud-vestul țării, Oravița se bucură de influența climei mediteraneene. Aici iernile sunt mai blânde, primăverile mai timpurii, verile mai
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
zonele de pajiște. Din varietatea vegetală aflată în arealul rezervației naturale pot fi amintite specii floristice de: rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), capul-șarpelui ("Echium rubrum"), stânjenei cu subspecii de "Iris hungarica" și "Iris caespitosa", zambilă-sălbatică ("Hyacinthela leucophaea"), negară ("Stipa capillata"), colilie ("Stipa pulcherrima"), jaleș-de-câmp ("Stachys recta"), specia de graminee "Koeleria gracilis" (familia Poaceae), păiuș cu specii de "Festuca rupicola" și "Festuca valesiaca". Fauna este reprezentată de: mamifere cu specii de cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes
Dealul Cetății - Lempeș () [Corola-website/Science/319031_a_320360]
-
poroinic ("Orchis purpurea"), pribolnic ("Orchis simia"), bujor românesc ("Paeonia peregrina"), bujor de stepă ("Paeonia tenuifolia"), băbărujă ("Paliurus spina-christi"), trandafir ("Rosa turcica"), lăptiucă ("Scorzonera austriaca"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), milițea dobrogeană ("Silene compacta"), salată de pădure ("Smyrnium perfoliatum"), tavalgă ("Spiraea crenata"), colilie ("Stipa ucrainica"), tătănesă ("Symphytum tauricum"), fetică ("Valerianella coronata"). Turismul necontrolat, braconajul, pășunatul răzleț, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a broaștei țestoase dobrogeane de uscat ("Testudo graeca
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
flavum"), ruscuță ("Adonis flammea"), o specie de sparanghel sălbatic ("Asparagus vericillatus"), coamă de aur ("Galatella linosyris"), garofiță (din speciile "Dianthus dobrogensis" și "Dianthus leptopetalus"), frăsinel ("Dictamnus albus"), negară ("Stipa capillata"), alior ("Euphorbia nicaeensis"), stânjenel pestriț ("Iris variegata"), iasomie ("Jasminus fruticans"), colilie ("Stipa ucrainica") sau armirai sălbatic ("Carduus hamulosus"). Fauna rezervației este una caracteristică zonei de stepă și este reprezentată de mai multe specii (unele endematice) de mamifere, păsări, insecte, reptile și broaște. Mamifere: dihor pătat ("Vormela peregusna"), popândău ("Spermophilus citellus"), șoarece
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
se mai păstrează vegetația caracteristică acesteia. Din stepele din trecut au rămas 65 mii ha, 1,92% din suprafața țării. Flora stepelor este alcătuită din plante xerofite din familiile graminee, ciperacee, fabacee, iar genurile cele mai răspândite sunt: păiușul ("Festuca"), colilia sau negara ("Stipa"), ovăzul sălbatic ("Avena"), firuța ("Poa"), iar dintre dicotiledonate: păpădia ("Taraxacum"), salvia ("Salvia"), jaleșul ("Stachys"), pelinul ("Artemisia"). Zona silvostepei se întâlnește în regiunile cu relief fragmentat, caracteristice mai ales Podișului Codrilor. Pădurile ocupă 9,6% din suprafața țării
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
păpădia, clopoțeii și bujorii. Prin ogoare și miriști cresc: iarba roșie, trei frați pătați, traista ciobanului, urda vacii, rocoina, rapița sălbatica, neghina, cicoarea, cocoșeii, știrul, loboda, „purecii” (turița), pălămida, volbura, mohorul, costreiul, pirul, ceapa ciorii, laptele câinelui, susaiul, „iarba scumpă” (colilia) și cânechioara. Specifice pentru lunca Oltului sunt: macul, iarba lui tati ("Pulmonaria augustifolia"), codâia, lintița, inărița, crinul de baltă (stânjenelul galben), rogozul, trestia și papura. Pe marginea drumului, la adăpostul gardurilor și prin locurile virane, cresc: scaiul, troscățelul, ciumăfaia, laurul
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
printre care: laptele stâncii ("Androsace lactea"), tamâiță de câmp ("Ajuga chamaepitys"), miruță ("Anchusa ochroleuca"), coșaci pontici ("Astragalus ponticus"), șerlai ("Salvia aethiopis"), ghiocelul grecesc ("Galanthus elwesii"), floarea călugărului ("Saponaria officinalis"), floarea grâului ("Centaurea cyanus"), târtan ("Crambe tataria"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens"), colilie ("Stipa danubialis").
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I) din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), frăsinel ("Dictamnus albus"), ceapa ciorii ("Gagea villosa"), salvie ("Salvia officinalis"), colilie ("Stipa capilata") sau hodolean tătăresc ("Crambe tataria"), precum și o faună bogată în insecte: albine, lăcuste, fluturi, cărăbuși, furnici. Reportaj
Dealul Zackel () [Corola-website/Science/325491_a_326820]