87 matches
-
preț să-și atingă ținta și-a atins-o. Ca să nu mai vorbim de cazurile în care înseși gărzile pretoriene s-au transformat în călăi: de la Indira Ghandi la Ceaușescu modelul a funcționat ireproșabil. Despre cerneala albastră zvârlită în barba colilie a ex-președintelui Constantinescu, sub privirile ocrotitoare ale gărzilor de corp, nici nu e cazul să amintesc. Evident, nu pledez pentru abandonarea președintelui țării ori a primului ministru nici măcar în mâna celor mai entuziaști membri ai electoratului: e de presupus ce-
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
în felul acesta, ea nu e lipsită de pertinență. Un popor predispus la nostalgii, precum al nostru, ar trebui, din principiu, să se ferească de fetișizarea trecutului. Caii albi ai lui Mihai Viteazul, sceptrul de aur al lui Ștefan, barba colilie a lui Mircea, invocate în exces, ne-au transformat în niște nostalgici păguboși, mereu cu un ceas, cu un secol, cu un mileniu în urma istoriei. Aici, însă, e vorba de cu totul altceva. Nu trecutul edulcorat, nu șovinismul împănat cu
Fanții catodici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17190_a_18515]
-
noaptea aceea, pe care soțul meu, cu mine și măicuța am trăit-o sub nuc cu părintele Braga. O noapte de revelație, într-adevăr, ca o eurofonie. Adică acest preot, cu figură de icoană, cu părul alb, cu barba albă colilie și un zîmbet neșters pe față, de o inteligență strălucită, la curent cu fiecare problemă politică europeană, americană, acest om a trecut prin închisori, prin Pitești, și vorbea cu o iertare, cu o dragoste, nici nu se sinchisea de ce trecuse
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
fosta mănăstire situată la 60 de km de orașul rusesc Gorki, sublocotenentul genist Octavian Dolga a fost supus, alături de prizonieri români, germani, italieni și spanioli, vicisitudinilor captivității, într-un lagăr al bejeniei și morții. Mă întâmpină un bărbat cu părul coliliu, cu privirea ageră, anevoios în mișcări, dar cu zâmbetul pe buze, un om care-mi spune că-și poartă povara anilor, convins și acum că „speranța moare ultima”. Octavian Dolga, veteran al celui de-al doilea război mondial, fost sublocotenent
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
zonei de silvostepă. Aceasta este caracterizată prin păduri de stejar (Quercus robur) în amestec cu arțar tătărăsc (Acer tataricum), ce se mai întâlnește pe suprafețe foarte mici, alternând cu suprafețe agricole și pajiști secundare de păiuș (Festuca valesiaca, Festuca pseudovina) colilie (Stipa capillata, Stipa pennata), bărboasă (Botriochloa ischaemum), firuța cu bulb (Poa bulbosa), firuța de fâneață (Poa pratensis). Scăderea dramatică a suprafețelor împădurite este cauzată de creșterea numerică a populației, care a necesitat noi teritorii pentru extinderea vetrei satelor, creșterea nevoilor
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
nu țin loc de udătură. Mai bine fă pași încoace, Pâcule, că altfel leșin și eu de sete... Cu o căutătură hâtră Pâcu și-a scos luleaua din chimir, cu gesturi leneșe și priviri șirete, strecurate pe sub sprâncene groase și colilii. .Doar nu vrei să mă afumi în casa mea, Pâcule. Lasă, Dumitre, că olecuță de fum de tămâie nu strică nici într-o casă de gospodar - a răspuns Pâcu izbucnind în râs. După ce au golit cu multă veselie o ulcică
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
plăcea să-și amintească de această nereușită a vieții lui... În primăvara aceea, la arat au ieșit doar bătrânii și femeile. Glasul cucului din huceaguri era însoțit doar de al femeilor care mânau dobitoacele la arat, iar bărbații cu plete colilii țineau de cornele plugului. I-auzi cucul, tată. Cântă altfel parcă - a grăit Ileana lui Petruță Cotruță către socrul său. Cântă a jale, Ileană. A jale cântă, bată-l să-l bată... Da’ ce-i vinovată pasărea, săraca? Cântă și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
a râde. Cu așa comandanți, să tot execuți ordinele - a intrat în joc agronomul. Revigorat de atmosfera creată, Costăchel începea să semene tot mai mult cu cel de altădată. Ochii adânciți în orbite au căpătat strălucire vie. Părul și mustața colilie îi dădeau un aer misterios. Încet-încet, recăpăta acel fel de a fi care îl făcea tare plăcut în societate... Petrache, băiete! Mai deapănă și tu firul poveștii noastre - a propus din nou Costăchel. Când îi ordin, cu plăcere - a aruncat
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
în când cu coada ochiului pe sub borul pălăriei... Struneau caii din dârlogi ca niște adevărați cavaleriști! Dacă îi priveai mai de aproape însă, băgai ușor de seamă că nu erau la prima tinerețe. Ba mai mult! Albul pletelor și mustățile colilii dovedeau fără putință de tăgadă că duceau în spate ani buni! Și dacă te-ai fi apropiat și mai mult de ei, dibuiai cu ușurință, că unuia din ei nu-i prea vine la îndemână să umble călare, pe când la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ultimul cuvânt, a zăngănit zăvor greu În chingile lui de fier și, cu scârțâit bătrân, poarta a Început să se miște... Din deschizătura ei a apărut Întâi un baston. Apoi, cu pas greu, s-a desprins făptură de haiduc: plete colilii și mustață bogată, pălărie cu bor larg și cămașă albă. Pantalonul, bine strunit În chimir lat, sfârșea În cizme cu carâmb Înalt, frumos vălurit... Când a ajuns mai aproape de musafiri, omul a ridicat privirea, și-a scos pălăria și, cu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
vii până la mine. ― Am Înțeles, domnule profesor. După un timp, s-au auzit bătăi În ușă. ― Intră - a răspuns directorul, privind puțin amuzat spre ușă. Îndată, a pășit peste prag doctorul Pas. Un bărbat cu o statură impunătoare, cu păr coliliu și cu zâmbet bonom sub mustața bogată. ― Să trăiți, domnilor profesori. M-am prezentat. ― Bine ai venit. Ia loc, În fața domnului profesor Hliboceanu. Și, până una-alta, doamna Măriuța ne va aduce câte o cafea, ca să Încălzim puțin atmosfera... În
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
acolo unde glonțul orb te pândește - și nu iartă - să-l ai lângă tine pe omul a cărui inimă bate În același ritm cu a ta și la nevoie nu te va lăsa - a sfârșit vorba omul ascuns În spatele mustăților colilii... ― După felul cum mi-ați vorbit, cred că aveți dreptate, dar va trebui să mă obișnuiesc cu gândul. ― Te vei obișnui, dragule. La revedere. ― La revedere do... Petrică. Vă... Te rog să-mi spui de unde să te iau când vor
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de cătană - pe „mâna dreaptă” de această dată - te Întâmpină o căsoaie cât o lume. Trebuie să bați zdravăn În poartă până te aude stăpânul și pe ușa cât o poartă de cetate va ieși Întâi o pereche de mustăți colilii și apoi stăpânul lor, care... nu-i altul decât dragul nostru Petrică. Gruia Îl asculta pe profesor cu mare bucurie, fiindcă acesta vorbea de parcă ar fi trăit o viață Întreagă În satul din care venea el. ― Domnule profesor, unde ați
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
și a celor cărora le împărtășesc descoperirile, mai mari sau mai mici, îmi răsplătesc - luând cunoștință de ele - stăruința care refuză să se preschimbe vreodată în oboseală sau plictis. E adevărat, există și inși, bine intenționați, care, văzându-mi părul coliliu, socotesc această stăruință ca o obstinație sau chiar ca o cutezanță. Reacție care îmi amintește că și cu ani buni înainte, trecând pe la o redacție într-o după amiază de vară toridă, o domnișoară secretară m-a întrebat compătimitoare: - Dar
Trei prieteni Victor Eftimiu, Al. O. Teodoreanu și Theodor Pallady by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7316_a_8641]
-
care îmi vine greu să spun ce făcea mai multă impresie, mustața albă, uriașă, lăsată să cadă leneș peste gură, privirea opalină, pânditoare sub pleoapele semideschise, dând tot timpul impresia că te cântărește câți bani faci, calviția corectată de pletele colilii, îmbrăcând gulerul sacoului și risipind asupra umerilor acestuia o fină mătreață, ca o ninsoare misterioasă?”. Cu Ion Barbu a fost prieten, și Crohmălniceanu vorbește despre „iresponsabilitatea lui copilărească” atât în privința articolelor politice de adeziune hitleristă din tinerețe sau a „măgăriei
Pagini trăite de istorie literară by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4391_a_5716]
-
trece iarna asta Fără damf de tzuică fiartă. Totuși, cine poartă vina Dacă fi-va, bunăoară, Cum pohtea baragladina: An cu două veri și-o vară!? Azi, nu-i de șagă! Azi nu-i de șagă! Ninge hotărât, Instaurând hermine colilii; Deci nu cu fluturi pasageri, încât M-am dumurit că ninge cu felii. Nu câte-un fulg planează năpristan, Cu irul său, pe tâmple să mă ung; Din isihii străvechi, de Canaan, Golâmbi salubri se pogoară-n șvung. Deocamdată neaua
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
stinsă și ar fi trebuit să nu-l văd de loc; ei bine, îl vedeam foarte bine. Purta o cămașă lungă din pînză odinioară albă, acum bătea în galben și îi dădea un aer desuet. Avea părul lung și barba colilie și mai cu seamă aerul acela sfătos din icoanele naive. Doar că în loc de cruce, avea un teu; întindea apa cu el pe jos. - Dumneata?! - am exclamat indiscret. Și el părea surprins. Își ascundea teul la spate, jenat, parcă nu așa
Izvorul tămăduirii by Răsvan Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13642_a_14967]
-
din lumea asta mare. Aburi firavi se-nalță către zare, Semn că-s urnite sevele și-asudă Semințele ascunse în covoare Și cresc, pentru țărani să fie trudă. Doar vânturile-adie grijulii, Să nu doboare florile din ramuri, Țesute ca baticuri colilii Și mișcă-ncet perdelele la geamuri. Decorul verde-ncepe să-l brodeze, Natura zăpăcind-o de culoare, Chemând albine harnice s-așeze Polenuri felurite peste floare. Ăst timp, în crânguri, mii de zburătoare, Armonizează cânt de regăsire, Omagiu la frumoasa
PRIMĂVARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384681_a_386010]
-
stelele când l-au văzut la braț cu Lunișoara!...Au început să cânte și să joace, aruncând în calea lor pulbere argintie de stele. L-au pudrat pe căciulă, pe palton și pe față, făcându-i mustăți caraghioase și sprâncene colilii. Lunișoarei i-au pudrat razele aurii, îmbrăcând-o cu o magică rochie de mireasă. Sprințarele stele argintaseră și nuiaua de alun care fulgera în razele aurii ale lunii, când șerpuia ca un steag dacic în spatele lui Tudorel. Văzând minunata pereche
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
stelele când l-au văzut la braț cu Lunișoara!...Au început să cânte și să joace, aruncând în calea lor pulbere argintie de stele. L-au pudrat pe căciulă, pe palton și pe față, făcându-i mustăți caraghioase și sprâncene colilii. Lunișoarei i-au pudrat razele aurii, îmbrăcând-o cu o magică rochie de mireasă. Sprințarele stele argintaseră și nuiaua de alun care fulgera în razele aurii ale lunii, când șerpuia ca un steag dacic în spatele lui Tudorel.Văzând minunata pereche
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
suit că nu sunteți iezuiți. N-am încredere în iezuiți. Mă duc cu vorba și cu fapta. Ori de câte ori m-am mărturisit, canonul lor nu mi-a fost de nici un folos și necazul meu creștea. Metodiu se scarpină în barba-i colilie, se uită mai cu blândețe la cucernica femeie și se așeză într-un jilț. Iovănuț rămase în picioare. — Și care-i necazul tău, fata mea? - întrebă Metodiu. — Eu, venerabile părinte - zise Laura - l-am visat pe Domnul când eram mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în mâna ei. Deci, tu ești un fel de preoteasă... Numai dacă tu vrei să-mi spui așa. Nu știu de ce, dar eu îmi imaginam preotesele din vechile temple ca pe niște femei în vârstă, cu fața ridată și părul coliliu. De unde știi că nu așa arăt și eu? Pentru că mă uit la tine și văd că nu-i așa. Ești tu amabil. Nu, chiar acesta este adevărul. Ești tânără și foarte fru moasă. Mulțumesc. Uite cum văd eu lucrurile: tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
înceapă discursul și, fiindcă avea gura uscată de emoție, căută din ochi o cană de apă. Bău cu lăcomie și înghițituri sonore de care se jenă și pe care încercă să le disimuleze scârțâindu-și pantofii. Rabinul zâmbi pe sub mustățile colilii și-și împreună vârful degetelor mâinii drepte în acel gest legănat, specific oriental, care îndeamnă la răbdare. - Întoarce-te acasă! Ereț Israel are nevoie de bărbați adevărați ca tine! De minți luminate, de soldați curajoși, de investiții, de propășire... - Din
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
derapaj. Într-o fracțiune de timp îl privise de aproape pe insul care i se ivise ca o piază rea înainte. Era el. Pianistul. Purta redingotă și pe cap o gambetă, de sub care, în dreptul tâmplelor îi țâșneau smocuri de păr coliliu. I se părea chiar că schițează un gest de salut... Apoi mașina se izbise violent de bordura sensului giratoriu, răsturnându-se. Negrul plicului, albul literelor gotice și sunetele grave ale Recviemului i-au mai stăruit câteva clipe în minte. Referință
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
din bârlog Pe neaua toropită, rămasă de zălog Și zestre a miresei de verde născătoare. Decor de iarbă crudă, tușat cu vioriu Și bâzâit de-albine ce harnic robotesc Flori oaspete în voie grădinile gătesc, Aruncă-n jur arome, mălinul coliliu. S-au risipit în taină învoalări de fată Viața germinează în case și pe-afară, Le e la toți stăpână, Jupâna Primăvară, Zâmbind își leagă-n voie, basmaua înflorată. *** Ciclul "Iarna" Volumul "Surori metrese timpului" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: Jupâna
JUPÂNA IARNĂ, DOMNIŢA PRIMĂVARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367857_a_369186]