764 matches
-
când “elogiul” tău mi-aminteste de un colind mai vechi: Îmi plâng copacii cu scâncet de leagăn Cânt vesel, cânt trist Si-al lor bocet searbăd Mă scoate din vis, cănd trist Privesc spre seara-n care te-am cunoscut; Colinda-mi iubito iarnă din care am renăscut... Presara-mi jăratic pe pleoape închise Când vesele, cănd triste De bocete în vara încinse; De gânduri, de fapte, de vise... Mangaie-mi tâmpla iubito, ca să m-alinte Cu coapsele iubiților tăi; Iar
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
compoziție); sau: "... o hartă topografică e viața ta pieritoare/ după care i se orientează viata veșnică" (Murmură sângele Domnului); sau "... când ziua e-un gingaș abator/ în care florile plâng în oglinzi/ cu lacrimi de sânge/ aidoma îngerilor/ din maramureșene colinzi." Este în viziunea poetică a domnului Grigurcu ceva din arta suprarealistă a unui Magritte sau Dali, unde abisalul ia forme reificate și stranietatea juxtapunerilor comunică o viziune profund personală asupra lumii, scăpată din chingile reprezentărilor convenționale. Dihotomia din titlu este
Metafora revelatorie by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14790_a_16115]
-
zace pesemne taina nedeslușită a copilului au fost ierni. au fost înmuguriri sub care am trecut neumbriți de gînd. au fost maluri desculțe, știuca țîșnind noaptea din oglinda apelor. e monologul meu întrerupt de monologul tău, strada ca după o colindă trecători însingurați și-atît de rari încît ar fi putut să-și dea binețe a fost doar o seară de vară și-o înscriere de vînt în lanul încă fraged * pesemne, aidoma fetei aspirînd mireasma unei grădini, înfiorată de așteptarea unuia
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
de poezie Desenând pe cer la Editura Beta din București care a apărut pe 16 octombrie 2015. De asemenea a publicat versuri în mai multe antologii: Conviețuiri (Editura Beta, București, 2015), În căutarea paradisului pierdut (Editura Karta Graphic, Ploiești, 2015), Colinzile zăpezilor târzii (Editura Liric graph, Galați, 2015), Femeia omniprezentă (Editura StudIS, Iași, 2016). A urmat reeditarea cărții de debut sub titlul Desenând pe cer, vol. I (Editura Stef, Iași, 2016) și o altă carte titlul Desenând pe cer, vol. al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
de Ansamblul «Dor transilvan» a aparținut Centrului Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Cluj. Emisiunea «Alege verde» a fost transmisă în direct pe TVR 3, iar Studioul TVR Cluj nu avea cum să facă o selecție a repertoriului. Colinda face parte din folclorul arhaic tradițional și este inclusă pe un CD care se comercializează în magazinele de specialitate”, spune SRTv. În acest caz, Studioul TVR Cluj consideră că interpretarea colindei respective a fost o alegere neinspirată și, în consecință
TVR3, reclamat la CNA pentru un colind antisemit, în emisiunea cu Pufulica: Crin Antonescu critică dur difuzarea colindului [Corola-blog/BlogPost/94002_a_95294]
-
nu avea cum să facă o selecție a repertoriului. Colinda face parte din folclorul arhaic tradițional și este inclusă pe un CD care se comercializează în magazinele de specialitate”, spune SRTv. În acest caz, Studioul TVR Cluj consideră că interpretarea colindei respective a fost o alegere neinspirată și, în consecință, a sesizat Consiliul Județean Cluj, în subordinea căruia se află Centrul Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale”, se mai arată în comunicat. Pe de altă parte, directorul Centrului de
TVR3, reclamat la CNA pentru un colind antisemit, în emisiunea cu Pufulica: Crin Antonescu critică dur difuzarea colindului [Corola-blog/BlogPost/94002_a_95294]
-
Cubul schivnic își divide prisme câmp de energie însumând iezerii secați la timp secund încrestate crinele seisme. Muzica nevăzului rămâne din greșeala rozei la zenit mersul înlăuntru prigonit pe versanți de rămurate rune. Cataractelor nuntaș și mire cu icoane limpezit colinzi scara îngerilor suferinzi orbi tăind în sare cimitire. Leagăn și mormânt De ce? apari doar noaptea mormântul meu cătând. La naștere nu fost-am? ethericul pământ și laptele sugându-l din sânul aural dulceam în aur plumbul cu sângele letal. Pământul
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
dorurile-l ard și tot preaplinul stă potop să cadă, cu gândul, ca-ntr-un salt de leopard, se-ntoarce în cuvânt să poată scrie ce ochiul minții n-a-ncetat să vadă. Cârpindu-și zilnic mantia-i de lut, cu sufletul colindă, hăt, pe unde vibrând flămând, nicicând îndestulat, pe coapsa timpului neîntâmplat ritmic lovesc cuvintele rotunde. Cu lacrimile timpului în palmă, un ne-nțeles, e uneori proscrisul ce demn acceptă orișice sudalmă, ori...înțeleptul, cititor în stele, din Căi Lactee alăptându
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
Când netrăite dorurile-l ardși tot preaplinul stă potop să cadă,cu gândul, ca-ntr-un salt de leopard,se-ntoarce în cuvânt să poată scriece ochiul minții n-a-ncetat să vadă.Cârpindu-și zilnic mantia-i de lut,cu sufletul colindă, hăt, pe undevibrând flămând, nicicând îndestulat,pe coapsa timpului neîntâmplatritmic lovesc cuvintele rotunde.Cu lacrimile timpului în palmă,un ne-nțeles, e uneori proscrisulce demn acceptă orișice sudalmă,ori...înțeleptul, cititor în stele,din Căi Lactee alăptându-și ... XVI. UN
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
Sub genericul „Vine, vine Moș Crăciun“, își vor da concursul ansamblul folcloric „Hora Timișului”, grupul vocal folcloric „Flori bănățene“, formațiile Flores, Miniflores și Alpha, grupurile de dans modern Torent și Arabesque, cercul de orgă, care va susține un program de colinzi instrumentale, cercul de teatru „Floare de colț“, care va interpreta o scenetă, și cercul de creație vestimentară, care va organiza o paradă a modei. Tot în cadrul manifestărilor dedicate Sărbătorilor de iarnă, în data de 15 decembrie, la ora 17, la
Agenda2003-50-03-gen8 () [Corola-journal/Journalistic/281828_a_283157]
-
DJ Ben. El Torero, ora 22: Latino Party. Spectacole TIMIȘOARA Opera Română: Concert de Crăciun - colinde cu Vasile Șeicaru, Veta Biriș, Florin Săsărman, Daniela Condurache, 14. 12, ora 19; My Fair Lady de Fr. Loewe, 15. 12, ora 19; Primiți colinda - Spectacol religios în memoria copiilor martiri ai Timișoarei, 17. 12, ora 19; Spărgătorul de nuci de P.I. Ceaikovski, 19. 12, ora 18. Teatrul Național: Cântec de adormit Mitzura după T. Arghezi, 16. 12, ora 19 (premieră). Teatrul de Stat „Csiky
Agenda2003-50-03-timp_liber () [Corola-journal/Journalistic/281837_a_283166]
-
a colindătorilor, la plecarea dintr-o casă, este „Rămâi om bun sănătos/C-ai fost gazdă lui Hristos”. Se spune că bogații nu primesc colindători, iar săracii se bucură de ei și-i omenesc cu ce pot. Este și-o colindă pe această temă: „Pogorât-a pogorât/Domnul sfânt pe-acest pământ/În mijlocul satului/ La ușa bogatului/ Bună seara, om bogat/Gata-i cina de cinat? /Cina-i gata, nu-i de voi/Că-i de alți boieri ca noi/Și
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
un loc (de regulă în fața bisericii) și se închină, rostind scurte rugăciuni. VIORICA RUBANSCHI Și la oraș Tinerii zilelor noastre au ajuns în „gura lumii”, în special cei de la oraș, pentru simplul fapt că nu mai vor să umble cu colinda. La sate se mai păstrează obiceiurile de Crăciun, însă la oraș, din diferite motive, acestea aproape că s-au pierdut printre blocuri. Tinerii preferă să meargă în seara de Ajun la discotecă sau să se întâlnească la un restaurant sau
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
multe, moare prea repede”, nu? Probabil, dacă nu crede în șansa Revelației. Dar numai dacă Misterul blagian al “minus-cunoașterii”/”cunoașterii luciferice”, de fapt, al Re-Armonizării cu “susul”, prin ruptura, ACUM, cu “josul” este păstrat (consecutiv, apare, o, mult-așteptata “DAINA” din colindă!): “Murindu-mi moartea-ntre pământ și cer/Reumplu Nemurirea de Mister./ Al Spiritului, moartea nu-mi dă pace/De-aceea cânt și Florile-sunt-dalbe...” - cf. Florile dalbe. Da, “dainaua” barbilian-soteriologică, prin “orb” Misterul Re-Armonizării Cosmice: “AINA-DAINA, orb misterul/ Zdreanța purpurei, BĂLAUR
Dainaua soteriologică şi„orgasmul iniţiatic”:„poeme interminabile”, de Eugen Evu. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
cântecul bătrânesc de tipul „gesta eroică” (Radu Niculescu: Folclorul-Sens-Valoare, 1991, p. 222). În același timp, intensitatea cu care a fost cercetată Miorița a determinat și neglijarea altor teme, la fel de semnificative pentru cultura și chiar pentru etnicul românesc. Mă gândesc la Colinda Junelui bun, al cărei protagonist are o cu totul altă atitudine în fața pericolului morții. Această colindă, ale cărei rădăcini se află în filozofia latină a virtuții (Taloș: Omul și Leul, 2013, p. 266-273) ne prezintă un June, care și-a
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
copilărie e tratată de Leu și provocarea pe care i-o adresează Cavalerul Tristei Figuri din Don Quijote: Leul iese din cușcă, dar, văzând cu cine are de a face, reintră de bunăvoie în cușcă și întoarce acestuia spatele. Revenind la colinda Junelui putem vedea că resemnarea ori frica sunt străine acestuia; el se supune unei lupte fizice cu final incert, declarând Leului, bărbătește, că a venit să-și măsoare puterile cu ale lui. Spre surprinderea tuturor, Junele iese victorios. Cei doi
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
postumă a eroului joacă un rol tot atât de important ca victoria propriuzisă (Das serbo-kroatische Heldenlied. Göttingen 1961, p. 150-156, 172). Să amintim în treacăt decapitarea fiilor lui Constantin Brâncoveanu sau a celor șapte infanți de Lara, din romanța spaniolă. Miorița și Colinda Junelui bun se numără printre cele mai frecvente colinde, respectiv cântece bătrânești, în folclorul nostru și sunt atestate în mai toate regiunile limbii române. Între ele există o certă diferență de cunoaștere: Miorița a fost atestată de peste 1.000 de
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
colinde, respectiv cântece bătrânești, în folclorul nostru și sunt atestate în mai toate regiunile limbii române. Între ele există o certă diferență de cunoaștere: Miorița a fost atestată de peste 1.000 de ori și ocupă locul întâi în folclorul universal, Colinda Junelui bun dispune de aproape 500 de atestări, venind puternic din urmă, cu toate că n-a constituit obiectul unor cercetări speciale de teren. În orice caz, ambele fac parte din fondul de aur al literaturii noastre orale. Faptul îndreptățește Colinda Junelui
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
universal, Colinda Junelui bun dispune de aproape 500 de atestări, venind puternic din urmă, cu toate că n-a constituit obiectul unor cercetări speciale de teren. În orice caz, ambele fac parte din fondul de aur al literaturii noastre orale. Faptul îndreptățește Colinda Junelui bun să aspire la statutul de etalon etnic, deținut până acum exclusiv de Miorița. Resemnarea, pasivitatea ori gândul la ce se va întâmpla după moartea eroului își găsesc contraponderea în Colinda Junelui bun, care ne înfățișează bărbăția și corectitudinea
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
de aur al literaturii noastre orale. Faptul îndreptățește Colinda Junelui bun să aspire la statutul de etalon etnic, deținut până acum exclusiv de Miorița. Resemnarea, pasivitatea ori gândul la ce se va întâmpla după moartea eroului își găsesc contraponderea în Colinda Junelui bun, care ne înfățișează bărbăția și corectitudinea, efortul personal și victoria obținută prin mijloace cinstite, ca trăsături psihice esențiale ale personajului principal, pe care avem dreptul să-l identificăm cu românul în general. Cum se explică, totuși, reacțiile atât
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
recunoașterea din partea altora) își găsește ilustrarea în comportamentul Junelui. Eroismul latin, verificat în succesul la vânătoare sau pe front, are un excelent reprezentant în folclorul nostru, comportamentul Junelui reflectând filozofia și morala latină a virtuții. Dacă Alecsandri ar fi cunoscut colinda Junelui bun, aceasta ar fi putut deveni un pendant al Mioriței. S-ar fi acceptat încă de la mijlocul sec. al XIX-lea, că românii pun în valoare două tipuri de comportament: de o parte pasivitatea sau resemnarea, de alta, lupta
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
românești și universale, cunoaștere datorată, în mare măsură, tot lui Alecsandri, doar Miorița a fost luată în considerare pentru stabilirea profilului psihic al românului, de unde și controversele și caracterul, după unii, jignitor despre felul în care se manifestă poporul nostru. Colinda Junelui bun mai adaugă o trăsătură etnicului românesc, una sublimă în același grad ca testamentul mioritic: ne-uciderea și aducerea Leului învins, nevătămat, în comunitate. Idee unică în literatura universală de inspirație leonină, ea poate da naștere unor interpretări dintre
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
sunt privite cu alți ochi în canale. Sărbătorile nu înseamnă decât momentul cel mai bun al anului pentru producție. "Iarnă nu merge cu cerșitul pe stradă. La metrou, în RATB mai încerci. De Sărbători e bine că mai mergi cu colinda și faci bani. Atunci mai apuci de mai strângi ceva și o lună după aia se trăiește boierie, e viața. Dar să ști că iarna trece greu. Nu prea ai ce face toată ziua. Aveam un televizor, îl conectăm la
REPORTAJ: Viaţa în canalele din Bucureşti, la minus 20 de grade () [Corola-journal/Journalistic/23734_a_25059]
-
și-n inimă cunună De soare și de grâu, de drag, de spor, de sănătate, De bine pentru toți ai tăi, de pace și dreptate. Vă fie viața, tuturor, cum mi-o doresc și mie Și să sărbătoriți cu drag, colinzi și bucurie. Iar celui ce-ai plecat prin zări ce ți se par mai bune Îți dăruiesc iubirea mea și sper că o minune Să-ți facă iarna iernilor și bună și frumoasă Iar alte sărbători să ai întors ”napoi
CÂND SĂRBĂTORILE-S PE DRUM de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381666_a_382995]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > COLINDUL COLȚULUI DE PÂINE Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 2173 din 12 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului COLINDUL COLȚULUI DE PÂINE E miez de iarnă și străbat din deal colinzi duioase Iar geamurile strălucesc și-s, astăzi, luminoase, E hârjoneală pe drumeaguri, e ziua de Crăciun, Și orișice creștin dorește să pară azi mai bun. E sărbătoare peste sat dar lângă o portiță O bătrânică firavă, cu ochii de fetiță
COLINDUL COLȚULUI DE PÂINE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381667_a_382996]