330 matches
-
Pop și dr. Oana Pop din Baia Mare au scris despre dermatita de contact alergică și metoda de investigare, iar dr. Ioana Astani oferă informații esențiale pentru controlul infecției. De asemenea, băimăreanca dr. Gabriela Hirian dezbate un subiect legat de urticaria colinergică, iar dr. Iosif Anderco din Seini unul despre procesele degenerative. “Vitrina cărții științifice” este asigurată de prof. dr. Florea Marin (Cluj Napoca) și dr. Vasile Dărăban din Zalău. Rubricile “Medicină și cultură” a fost scrisă de Corneliu Florea (Canada) și ing.
A APĂRUT UN NOU NUMĂR AL REVISTEI „MARAMUREŞUL MEDICAL” de MARINA GLODICI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367270_a_368599]
-
cazul în care nu este detectată nicio cauză de natură infecțioasă, trebuie inițiat tratamentul cu loperamidă. Pot fi luate și măsuri de sprijin suplimentare (de exemplu, terapia cu lichide și electroliți), conform indicațiilor clinice. La pacienții care prezintă un răspuns colinergic excesiv la tratamentul cu sacituzumab govitecan (de exemplu crampe abdominale, diaree, salivare etc.), pentru tratamentele ulterioare cu sacituzumab govitecan se poate administra o terapie corespunzătoare (de exemplu atropină). Hipersensibilitate - Sacituzumab govitecan poate cauza hipersensibilitate severă sau care poate pune viața
ANEXĂ din 29 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288192]
-
cazul în care nu este detectată nicio cauză de natură infecțioasă, trebuie inițiat tratamentul cu loperamidă. Pot fi luate și măsuri de sprijin suplimentare (de exemplu, terapia cu lichide și electroliți), conform indicațiilor clinice. La pacienții care prezintă un răspuns colinergic excesiv la tratamentul cu sacituzumab govitecan (de exemplu crampe abdominale, diaree, salivare etc.), pentru tratamentele ulterioare cu sacituzumab govitecan se poate administra o terapie corespunzătoare (de exemplu atropină). Hipersensibilitate - Sacituzumab govitecan poate cauza hipersensibilitate severă sau care poate pune viața
ANEXĂ din 29 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283768]
-
butoni și se juxtapune perfect cu sarcolema fibrei musculare inervate se numește membrană presinaptică Membrana postsinaptică reprezintă o porțiune diferențiată din sarcolema fibrei musculare juxtapusă membranei presinaptice și care se prezintă ca un jgheab în care se găsesc numeroși receptori colinergici de tip nicotinic, ce conțin fiecare câte un canal de sodiu. Intre segmentul pre și postsinaptic se interpune un spațiu de aproximativ 100 μm (spațiul sinaptic), în care se găsesc molecule de acetilcolinesterază. Ansamblul format din membrana presinaptică, spațiul sinaptic
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
trecută în cantitate mai mare decât necesarul în compartimentul liber disponibil, aceasta va fi retrecută în compartimentul de depozit. Acetilcolina eliberată din butonii terminali difuzează în spațiul sinaptic și ajunge la nivelul membranei postsinaptice, unde se leagă reversibil de receptorii colinergici. Legarea a două molecule de acetilcolină de receptorul nicotinic determină modificări conformaționale ale proteinei canal din structura acestuia, crescând permeabilitatea sarcolemei pentru ionii de sodiu. Desprinderea acetilcolinei de pe receptori o face accesibilă acetilcolinesterazei care o hidrolizează în colină și acetat
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și toate fibrele musculare scheletice pe care acesta le inervează. Mediatorul chimic ce asigură transmiterea sinaptică în joncțiunea neuromusculară (placă motorie) din mușchiul striat scheletic este acetilcolina (ACh) (vezi cap. 6.2). Ea acționează la nivelul membranei postsinaptice prin receptori colinergici de tip nicotinic (N). Fiecare receptor de acest tip conține un canal de sodiu, care se deschide prin legarea ACh. Influxul de sodiu determină depolarizare locală (potențial postsinaptic excitator), care prin sumație spațio-temporală poate duce la deschiderea canalelor de sodiu
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
vagale cât și de fibre nervoase simpatice. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină care acționează asupra receptorilor alfa-adrenergici care vor determina creșterea gradului de constricție a sfincterului. Fibrele vagale sunt atât excitatorii cât și inhibitorii a musculaturii netede pilorice. Fibrele vagale colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de secreție al glandelor gastrice (cardiale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
VIP), substanța P, somatostatin, enkefaline, colecistokinină, peptid eliberator de gastrină (GRP), neurotensină și angiotensină II. Plexurile nervoase sunt responsabile de toate tipurile de mișcări de la nivel intestinal. Intestinul primește o inervație extrinsecă dublă: de la sistemul nervos autonom, cu activitate parasimpatică colinergică care determină o activitate crescută a mușchiului neted intestinal și activitate simpatică noradrenergică are efecte inverse asupra mușchiului neted intestinal, dar produce contracția sfincteriană. Fibrele preganglionare parasimpatice trimit aproximativ 2000 de aferențe vagale precum și alte eferențe prin nervii sacrați. In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mușchiului neted intestinal și activitate simpatică noradrenergică are efecte inverse asupra mușchiului neted intestinal, dar produce contracția sfincteriană. Fibrele preganglionare parasimpatice trimit aproximativ 2000 de aferențe vagale precum și alte eferențe prin nervii sacrați. In general, ele fac sinapsă cu neuronii colinergici din plexurile mienteric și submucos. Fibrele simpatice sunt postganglionare; multe din ele se termină pe neuronii postganglionari colinergici, unde inhibă secreția de acetilcolină (fig. 17). 7. Hormonii gastro-intestinali Hormonii gastro-intestinali au un rol deosebit în reglarea secreției și motilității gastro
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Fibrele preganglionare parasimpatice trimit aproximativ 2000 de aferențe vagale precum și alte eferențe prin nervii sacrați. In general, ele fac sinapsă cu neuronii colinergici din plexurile mienteric și submucos. Fibrele simpatice sunt postganglionare; multe din ele se termină pe neuronii postganglionari colinergici, unde inhibă secreția de acetilcolină (fig. 17). 7. Hormonii gastro-intestinali Hormonii gastro-intestinali au un rol deosebit în reglarea secreției și motilității gastro intestinale și se împart în două categorii: hormoni gastrinici, din care fac parte gastrina și colecistokinina (CCK) și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
au rol important în declanșarea senzației de foame și de sațietate. Leziunile nucleilor amigdalieni produc hiperfagie moderată cu pierderea capacității de selectare a alimentelor. Excitarea receptorilor alfa-2 adrenergici din hipotalamusul medial determină ingerarea de alimente, iar a receptorilor beta-adrenergici, dopaminergici, colinergici, serotoninergici din hipotalamusul lateral determină anorexie (fig. 27). Factorii care reglează ingestia de alimente Nutriția la om este în așa fel reglată încât greutatea lui corporală să nu se modifice perioade lungi de timp. Sunt cunoscuți mai mulți stimuli fiziologici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de volum sanguin în favoarea arterelor. Impulsurile simpatice către vase sunt obișnuit însoțite de stimularea medulosuprarenalei, ducând la eliberare susținută de adrenalină și noradrenalină, care asigură un efect prelungit și modulat. Fibrele simpatice vasodilatatoare inervează vasele din mușchiul scheletic și sunt colinergice la pisică și adrenergice (β adrenoceptori postsinaptici) la primate, fiind implicate în vasodilatația ce însoțește debutul efortului și sincopa. Aceste fibre constituie sectorul periferic al unui sistem integrat de origine corticală, cu releu hipotalamic și mezencefalic, ce poate contribui la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
implicație atât În mecanismele de criză, cât și În modificări comportamentale pasagere, emoționale și de agresivitate. Responsabile de manifestări ale agresivității sunt anumite situsuri din interiorul sistemului limbic și din hipotalamus. Astfel, stimularea hipotalamusului lateral duce la activarea unor circuite colinergice, la reacții de spaimă, iar stimulare hipotalamusului anterior, a nucleului ventromedial din hipotalamus duce la stări de iritabilitate și heteroagresivitate. Au fost precizate rolul amigdalei, legătura ei cu agresivitatea fiind una complexă, având un rol excitator și unul inhibitor. Agresivitatea
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
formularea inițială a ipotezei catecolaminice în cazul depresiei are nevoie de modificări, rolul noradrenalinei în patogeneza bolii afective continuă să merite atenție. În 1972, Janowsky, El-Yousef, Davis și Sererke (apud Hoeksema, S.N., 1998)154 au propus o ipoteză a echilibrului colinergic adrenergic în explicarea tulburărilor afective. Această ipoteză postulează că stările afective pot reprezenta echilibrul relativ dintre activitatea colinergică și adrenergică în părți relevante ale creierului. Mai exact, o creștere relativă a activității colinergice în detrimentul activității noradrenergice ar putea duce la
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
continuă să merite atenție. În 1972, Janowsky, El-Yousef, Davis și Sererke (apud Hoeksema, S.N., 1998)154 au propus o ipoteză a echilibrului colinergic adrenergic în explicarea tulburărilor afective. Această ipoteză postulează că stările afective pot reprezenta echilibrul relativ dintre activitatea colinergică și adrenergică în părți relevante ale creierului. Mai exact, o creștere relativă a activității colinergice în detrimentul activității noradrenergice ar putea duce la depresie clinică, iar o hiperactivitate relativă de noradrenalină față de acetilcolină ar putea duce la stări maniacale. S-a
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
154 au propus o ipoteză a echilibrului colinergic adrenergic în explicarea tulburărilor afective. Această ipoteză postulează că stările afective pot reprezenta echilibrul relativ dintre activitatea colinergică și adrenergică în părți relevante ale creierului. Mai exact, o creștere relativă a activității colinergice în detrimentul activității noradrenergice ar putea duce la depresie clinică, iar o hiperactivitate relativă de noradrenalină față de acetilcolină ar putea duce la stări maniacale. S-a arătat că precursorii acetilcolinei induc stări depresive. De asemenea, a fost identificat faptul că latența
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
De asemenea, a fost identificat faptul că latența fazei de somn REM (mișcarea rapidă a globilor oculari) identificată la pacienții depresivi poate fi scăzută de acetilcolină și mărită de noradrenalină. Pacienții depresivi au o mai mare sensibilitate la efectul unui colinergic în acest parametru al somnului. Ca urmare a infuziei de acetilcolină, latența REM la pacienții depresivi a scăzut într-un mai mare grad decât la pacienții sănătoși. La începutul anilor '60 psihiatrii britanici urmăreau legătura dintre bolile afective și neurotransmițătorul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
chiar dacă medicația antipsihotică a fost continuată. 3. Terapie medicamentoasă: Tratamentul DT s-a bazat pe balanța dopaminoacetilcolină și înclude agenții depleției de dopamină (Rezerpină, Tetrabenazină, Oxipertine, alfa-metildopa, alfa-Metil-p-tirosine), blocanții dopaminei (o varietate de antipsihotice incluzând Pimoside și Clorpene) și medicația colinergică (Coline, Fizostigmine). Alte droguri folosite sunt Dilantin, antihistamine, Dianol, vasodialtatoare, Amantadină (Symmetrel), Litiu, agenți anxiolitici, sedative, blocanți ai receptorilor serotoninici, inhibitori ai sintezei de serotonină, antidepresive triciclice, inhibitori MAO, doze scăzute de Metil-phenidate, și Propranolol. Drogurile antiparkinsoniene, L-Dopa, și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în cazul în care nivelurile plasmatice ale AP de depozit va declina lent. 4. Utile pentru switch-uri de la un medicament cu o activitate mare antipsihotică la altul cu o potenta mai nouă sau mai mică în cazul în care rebound colinergic poate apărea Oricum, acoperirea anticolinergice pot fi păstrate timp de câteva săptămâni. Dezavantaje: 1. În cazul în care efectul combinat este prea rapid, cele două medicamente pot fi administrate la doze sub-terapeutice. 2. în combinație, RAM pot să apară mai
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sine proastă imagine și disfuncție sexuală. 5. Comutare orală pentru de pe formula depozit sau alte. SNM: sindrom neuroleptic malign; SS: sindrom serotoninergic; RAM: recții adverse medicamentoas, EPS: simptome extrapiramidale Riscurile de a întrerupe (sau de comutare) ale antipsihoticelor 1. Rebound colinergic (greațuri, vărsături, agitație, anxietate, insomnie, oboseală, stare generală de rău, mialgii, diaforii, rinită, parestezii, disconfort GI, dureri de cap, coșmaruri), poate să apară la întreruperea, în special în cazul în care un al doilea medicament are un efect mai puțin
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
retrase prea curand. Acesta poate fi sever, dar scurt și previzibil. 2. Diskinezia de întrerupere, de ex. simptome extrapiramidale, acatisie rebound (pot fi confundate cu anxietatea sau psihoza), distonie și diskinesie. Această agravare tardivă poate fi parțial legată de rebound-ul colinergic, și a fost raportată la persoane sănătoase mental, sub tratament cu luând metoclopramida ca antiemetic. Poate fi minimizată prin reducere lentă a dozelor. 3. Alte simptome întrerupere, de exemplu SNM. 4. Recădere sau destabilizare - acest lucru poate prezenta un risc
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
D, E, B1, B2, B6, B12, acid folic, acid 4-aminobenzoic, pantotenat de calciu, nicotinamidă, biotină, acid orotic sau vitamina B13), precum și lăptișor de matcă, ginseng, polen, ulei de grâu încolțit, fosfatide din soia, ulei de floarea soarelui, dimetilaminoetanol (un agent colinergic). În medicația de refacerea neuropsihică și neuromusculară a sportivului este eficient și produsul Glycocolle-Nevrosthenine, ce conține glicină (aminoacid esențial glicoformator, cu rol și în procesele de detoxifiere), glicerofosfați de magneziu, potasiu și sodiu (pentru înlocuirea pierderilor electrolitice). Refacerea metabolică, în
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
asociată cu creșterea riscului morŃii de cauză cardiacă și a evenimentelor aritmice după un infarct miocardic acut. Fumatul poate avea efecte directe asupra frecvenŃei cardiace, efecte mediate prin acŃiuni asupra componentei simpatice a sistemului nervos vegetativ. Nicotina acŃionează asupra receptorilor colinergici de tip nicotinic din creier și glandele suprarenale activând sistemul nervos simpatic și determinând eliberarea de adrenalină. Astfel nicotina are efecte simpaticomimetice, determinând creșterea frecvenŃei cardiace, a tensiunii arteriale, a contractilităŃii miocardice și generând vasoconstricŃie pe anumite teritorii vasculare. 36
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
al simptomatologiei și totodată pentru situaŃiile în care este nevoie de un răspuns imediat pentru controlul nevoii acute de a fuma (346). Expunerea pentru perioade îndelungate la nicotină, determinată de fumat, este asociată cu desensibilizarea unor subtipuri ale receptorilor nicotinici colinergici cerebrali. Desensibilizarea are efecte de scădere a eliberării de noradrenalină la stimularea endogenă prin acetilcolină. Terapia de substituŃie nicotinică, folosind produși cu eliberare prelungită, precum metodele transdermice, are proprietatea de a desensibiliza receptorii nicotinici, producând efectele dorite în sevrajul tabagic
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
vagale cât și de fibre nervoase simpatice. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină care acționează asupra receptorilor alfa-adrenergici care vor determina creșterea gradului de constricție a sfincterului. Fibrele vagale sunt atât excitatorii cât și inhibitorii a musculaturii netede pilorice. Fibrele vagale colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de secreție al glandelor gastrice (cardiale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]