48 matches
-
având o organizație parteneră (COSMOS, 1998). Dintre cele 14, 7 au beneficiat de sprijin programatic și au fost considerate centre de intervenție; celelalte 7 au fost folosite drept centre de comparație. Pentru ambele tipuri au fost colectate dateprivind capacitatea de colocație a centrelor (de exemplu, folosirea acelorași clădiri) cu partenerii lor - acesta fiind unul dintre rezultatele de interes În studiul inițial. CASETA 29 Utilizarea unui studiu „pe două cazuri” pentru a testa o teorie a politicilor Piața internațională a anilor ’70
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
care a facilitat inventarierea tuturor cuvintelor din materialul analizat și a contextelor în care apar acestea. Programul Concordance permite analiza tuturor cuvintelor dintr-o comunicare, inventarierea lor, calculul frecvențelor cu care apare un termen sau o familie de cuvinte, calculul colocațiilor (calculul frecvenței cuvintelor învecinate). De asemenea, are opțiuni de structurare pe familii de cuvinte a materialului, ignorarea cuvintelor de legătură sau a termenilor considerați nerelevanți. Posibilitatea de analiză a unui volum foarte mare de informații într-un timp relativ scurt
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
și cele procentuale pentru familii de cuvinte. Frecvența procentuală se referă la ponderea pe care o ocupă termenul respectiv în lista tuturor termenilor (cu excepția cuvintelor de legătură). 5 Relațiile dintre conceptele prezentate sunt cele logice și nu reflectă cu necesitate colocațiile din materialul analizat. Scopul figurii este acela de a reprezenta sintetic principalele concepte din cadrul comunităților virtuale religioase de limba română. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- PSIHOSOCIOLOGIA COMUNITĂȚILOR VIRTUALE RELIGIOASE 4 1 7 261 Comunități sociale în spațiul virtual Dimensiunea socială a comunităților religioase Comunitățile virtuale
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
este conceptualizată ca un nivel de "agregare" a indivizilor, fără nici o altă semnificație distinctă sau formativă. Nici o structură intermediară nu este înfățișată între individul suveran și centrul de putere. "Comunitatea devine un pur fenomen contingent, o formală și inerent reformabilă colocație de oameni și habitaturi, dar lipsiți de drepturi, cultură sau putere în comun. Ar fi ca și cum toate limbajele ar fi ca esperanto, cu convenții atât de arbitrare, redefinibile după voință, ca granițele comunităților pe harta unui guvern local, continuu deschisă
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
African American, Native American, Black pentru a defini, sau pentru a se autodefini, a cunoscut diferite conotații și sensuri de-a lungul anilor. Actualmente (începând cu recensământul american din anul 2000), termenul oficial de hispanic este sinonim cu latino, deși colocațiile celor două cuvinte pot fi diferite (astfel, de exemplu, se vorbește de latino music, nu de hispanic music, o sintagmă probabil mai plăcută auzului unor cântăreți consacrați precum Marc Anthony, a căror muzică salsa este rezultatul unor amalgamări latino pe
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
lingvistic gaz și de expresia din care acesta face parte ochii pe gaz. Trăsăturile semantice principale ce se pot găsi la intrarea lexicală gaz sunt: stare de agregare gazoasă sau lichidă; ușor combustibil; periculos ș.a. În consecință, cele mai frecvente colocații În care cuvântul poate fi găsit sunt: gaze naturale, gaz metan, gaz de sondă, gaz (petrol lampant); a arde gazul degeaba (a nu face nimic) ș.a. În vorbirea informală curentă, gaz este deseori folosit cu semnificația combustibil/carburant. Expresia ochii
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sau de o sumă de enunțuri, discursul este mediul în care, în manieră explicită sau implicită, se produce actualizarea cuvintelor, încît analiza lui reprezintă, în mod firesc, o analiză a actualizării și a modului în care se realizează. V. actualizator, colocație, context, cronogeneză, discurs, enunț, praxem, referință, topogeneză, vorbire. BALLY 1944; COSERIU 1967; DUBOIS 1973; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN ACTUALIZATOR. Mijlocul prin care se realizează actualizarea, trecerea de la limbă la vorbire a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
efectelor asocierii între limbi asupra stilurilor literare și vocabularului, studiul neologismelor, al calcului și al împrumuturilor, fiind foarte util în special în analiza discursului politic sau al celui lexicografic.V. diglosie. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. DH COLOCAȚIE. Pentru a comunica, vorbitorii recurg inevitabil la îmbinări de cuvinte. Existența acestora este motivată de necesitatea de a numi realități, de a descrie, de a transmite gînduri și sentimente pentru care, la un moment dat, nu există o formă de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
redare nuanțate a unei gîndiri sau trăiri umane. Studiul îmbinărilor de cuvinte ca fenomen lingvistic aflat la granița dintre gramatică și vocabular are la bază două direcții interpretative: una de factură empirică și una de factură frazeologică. Ca noțiune empirică, "colocația" desemnează juxtapunerea obișnuită și recurentă a cuvintelor în plan sintagmatic. În sens foarte larg, termenul colocație se referă la grupuri sau la îmbinări de cuvinte cu grade variabile de coeziune internă sau sintagme recurente în vorbire sau scriere care satisfac
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la granița dintre gramatică și vocabular are la bază două direcții interpretative: una de factură empirică și una de factură frazeologică. Ca noțiune empirică, "colocația" desemnează juxtapunerea obișnuită și recurentă a cuvintelor în plan sintagmatic. În sens foarte larg, termenul colocație se referă la grupuri sau la îmbinări de cuvinte cu grade variabile de coeziune internă sau sintagme recurente în vorbire sau scriere care satisfac anumite necesități de expresie și care, conformîndu-se sistemului unei limbi, se generalizează și pătrund în circuitul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la îmbinări de cuvinte cu grade variabile de coeziune internă sau sintagme recurente în vorbire sau scriere care satisfac anumite necesități de expresie și care, conformîndu-se sistemului unei limbi, se generalizează și pătrund în circuitul limbii comune. Sabine Bartsch definește colocațiile ca fiind "îmbinări recurente de cel puțin două cuvinte condiționate lexical și pragmatic care se află într-o relație sintactică directă". Exponent al teoriei contextuale asupra sensului, expuse în linii mari încă din 1934, lingvistul J. R. Firth este considerat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și răsăritul soarelui se poate caracteriza prin diverse grade de întunecime (de ex., Este o noapte (foarte) întunecată), iar întunecimea implică lipsa luminii și deci căderea nopții (S-a întunecat deja = S-a înnoptat deja). În viziunea lui E. Coșeriu, colocațiile sînt solidarități lexicale care apar în urma unor afinități sau preferințe pentru anumite combinații. Astfel, lexemul conflict se combină frecvent contextual cu anumite verbe sau locuțiuni precum a apărea, a se desfășura și a avea loc. De aceea, în contextul predării
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lexicale care apar în urma unor afinități sau preferințe pentru anumite combinații. Astfel, lexemul conflict se combină frecvent contextual cu anumite verbe sau locuțiuni precum a apărea, a se desfășura și a avea loc. De aceea, în contextul predării limbilor străine, colocațiile sînt îmbinări recurente de cuvinte condiționate lexical și pragmatic, traducerea acestora într-o altă limbă fiind deseori problematică datorită deosebirilor lexico-gramaticale existente între limbi. Astfel, rom. a face se poate reda fie prin engl. to do, fie prin engl. to
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
make este preferat pentru situațiile în care vorbitorul are de comunicat realizarea unor lucruri concrete sau palpabile: to make coffee = a face cafea, to make a fire = a face focul, to make the bed = a face patul. Din perspectivă frazeologică, colocațiile sînt asocieri de termeni construite fie în jurul unui termen pivot, fie după anumite scheme sau modele sintactice, caracterul liber sau stabil al îmbinărilor fiind conferit de context. Aceste asocieri pot fi de natură lexicală, sintactică sau semantică, pot fi generale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau modele sintactice, caracterul liber sau stabil al îmbinărilor fiind conferit de context. Aceste asocieri pot fi de natură lexicală, sintactică sau semantică, pot fi generale sau specifice unui anumit domeniu, pot avea structură fixă sau variabilă. În structura unei colocații se poate întotdeauna distinge o bază colocativă, unitatea care "alege", și un domeniu colocativ constituit din sateliți sau unități privilegiate care au în general un numitor comun la nivel semantic, rezultat al unei coerențe și orientări în decupajul conceptual operat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din sateliți sau unități privilegiate care au în general un numitor comun la nivel semantic, rezultat al unei coerențe și orientări în decupajul conceptual operat de vorbitor în sistemul limbii sale. Spre exemplu, pentru un pivot cum ar fi lege, colocațiile previzibile într-un text din perspectiva mobilizărilor verbale ar fi: a promulga o lege, a anula/a abroga o lege, a face legea, a modifica o lege, a se supune legii, a respecta legea etc. Îmbinarea de cuvinte a sparge
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
bază, dar și în sens figurat, atunci cînd îmbinarea este folosită pentru a se face referire la capacitatea de a face să dispară jena sau constrîngerea în debutul unei relații de comunicare sau de activitate umană. Potrivit unor cercetări recente, colocația poate fi înțeleasă ca o secvență de două sau mai multe cuvinte consecutive, ce are caracteristicile unei unități sintactice și semantice, și al cărei înțeles exact și neambiguu nu poate fi obținut direct din înțelesurile sau din conotațiile cuvintelor ce
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
secvență de două sau mai multe cuvinte consecutive, ce are caracteristicile unei unități sintactice și semantice, și al cărei înțeles exact și neambiguu nu poate fi obținut direct din înțelesurile sau din conotațiile cuvintelor ce o compun. Principalele caracteristici ale colocațiilor sînt: non-compoziționalitate (înțelesul întregului este diferit de suma înțelesurilor părților), non-substituționalitate (componentele îmbinării nu pot fi substituite cu sinonime) și non-modificabiliate (îmbinările nu pot fi modificate prin adăugarea de material lexical suplimentar sau prin transformări gramaticale). O colocație pentru care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
caracteristici ale colocațiilor sînt: non-compoziționalitate (înțelesul întregului este diferit de suma înțelesurilor părților), non-substituționalitate (componentele îmbinării nu pot fi substituite cu sinonime) și non-modificabiliate (îmbinările nu pot fi modificate prin adăugarea de material lexical suplimentar sau prin transformări gramaticale). O colocație pentru care sînt îndeplinite cele trei condiții de mai sus se apropie foarte mult de noțiunea de "idiom". V. cîmp, coocurență, concordanță. FIRTH 1957; CHOUECA 1988; CHURCH 1991; MOESCHLER - REBOUL 1994; BARTSCH 2004; BUSSMANN 2008. EG COMPETENȚĂ. În înțeles general
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ocurențele celorlalte elemente și care poate avea reflexe și în statistica textuală, atunci cînd se urmărește prezența simultană (dar nu în mod obligatoriu învecinată) a ocurențelor unor forme într-un fragment de text sau într-un discurs. Din această perspectivă, colocația ar fi un sinonim pentru coocurență sau, mai degrabă, o specie a ei. Totuși, F. J. Hausmann a stabilit că, din perspectivă discursivă și, deci, sub aspectul analizei discursului, colocația se definește ca asociație sintagmatică non-lexicalizată, prin contrast cu construcția
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fragment de text sau într-un discurs. Din această perspectivă, colocația ar fi un sinonim pentru coocurență sau, mai degrabă, o specie a ei. Totuși, F. J. Hausmann a stabilit că, din perspectivă discursivă și, deci, sub aspectul analizei discursului, colocația se definește ca asociație sintagmatică non-lexicalizată, prin contrast cu construcția fixă (cuvînt compus, locuțiune, expresie). Există, totuși, construcții libere în care unitățile constitutive realizează o anumită afinitate între ele, astfel încît, unele nu indică un sens deplin decît prin contaminare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
constitutive realizează o anumită afinitate între ele, astfel încît, unele nu indică un sens deplin decît prin contaminare, în virtutea unor utilizări frecvente. Astfel, în sintagma fumător înrăit, semnificația "incorigibil" pentru înrăit este posibilă datorită relației cu fumător. În alte situații, colocația presupune că fiecare dintre elemente contribuie la semnificația ansamblului, precum în stradă aglomerată. În astfel de construcții sintagmatice, colocațiile sînt diferite de coocurențele accidentale prin care se înțeleg complexele în care distribuția elementelor este foarte puțin frecventă. Coocurența poate deveni
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unor utilizări frecvente. Astfel, în sintagma fumător înrăit, semnificația "incorigibil" pentru înrăit este posibilă datorită relației cu fumător. În alte situații, colocația presupune că fiecare dintre elemente contribuie la semnificația ansamblului, precum în stradă aglomerată. În astfel de construcții sintagmatice, colocațiile sînt diferite de coocurențele accidentale prin care se înțeleg complexele în care distribuția elementelor este foarte puțin frecventă. Coocurența poate deveni obiect al a n a l i z e i d i s c u r s u l
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cuvînt la cele care privesc diferite combinații ale lui, la coocurențe, prin urmare. În sfîrșit, se pot lista coocurențele reținute pentru un anumit scop sau în funcție de cofrecvențe, se pot obține indici de probabilitate sau se pot realiza lexicograme. V. cadru, colocație, lexicometrie, segment repetat. DUBOIS 1973; GREIMAS - CURTES 1993; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN COOPERARE. H. P. Grice a dezvoltat o teorie asupra comunicării introducînd noțiunea de "implicatură", care permite explicarea divergenței frecvente dintre semnificația unei fraze și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Gail Jefferson, Cambridge, 1992 . Sadock, Jerry, On testing for conversational implicature, Academic Press, New York, 1978. Sala, Marius (coord.), Enciclopedia limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 2001. Sarfati, Georges Elia, Éléments d'analyse du discours, A. Colin, Paris, 1996. Sârbu, Richard, Colocație și coligație în sintagmatica lexico-semantică, în "Analele Universității din Timișoara", seria Filologie, XXX, 1987, pp. 53-64. Scherer, Jacques, 1950: La dramaturgie classique en France, Librairie Nizet, Paris, 1950. Searle, John Rogers, Expression and Meaning: Studies in the Theory of Speech
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]