28 matches
-
germanofililor" și "bunii români" care părăsesc sala de concert la intrarea lui Mackensen în loja regală, în răspăr cu Istoria faptelor de arme, a eroilor și jocurilor strategice pe tabla de joc a bătăliei națiunilor. Istorii recuperabile, cum e avertizat colocutorul Elisabetei Goga, și din jurnalele și memoriile altor doamne (Sabina Cantacuzino, de exemplu, dar și Zoe Cămărășescu), notarea periodică a întîmplărilor zilnice fiind o practică (de disciplină și autoevaluare) curentă în lumea bună ante- și interbelică. Scris în franceză (e
Fața și reversul memoriei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12209_a_13534]
-
mea, nici la Hofburg, nici la Versailles, nici măcar la Weimar'. "Știința' d-lui Alexandru George este aci exactă. Confirmăm că subsemnatul nu s-a născut nici la Hofburg, nici la Versailles, nici măcar la Weimar, dar îl rugăm pe irascibilul nostru colocutor să ia în considerare sensul ce l-am acordat, în legătură cu d-sa, termenului balcanic. Deloc antieuropean, căci e un cetățean al bătrînului nostru continent, balcanicul e, tipologic, un mediteraneean estic, un individ extrovertit, curios, ager, activ, nervos, logoreic, apt a
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
prinde pe Alexandru George, care s-ar cuveni a-și întoarce impulsul arogant spre distilări demonstrative, spre probe mereu impunătoare prin logică și civilitate. Uneori, e drept, acestea se înscriu salutar în prim-planul controversei. Astfel, la un moment dat, colocutorul nostru scrie: "Gh. Grigurcu, scriitor considerabil, care se "ocupă" de mine de vreo trei decenii și are cel puțin o largă competență, care va să zică, lasă pe hîrtie, pentru nevoile polemicii, afirmația că eu îi consider pe Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
Gheorghe Grigurcu Doctrina ideologică actuală a lui Adrian Marino se vrea definită prin prisma unui concept al colocutorului d-sale, Sorin Antohi, "al treilea discurs". Țelul acestuia este depășirea relației de adversitate, prin aproximarea unei formule de cooperare și "sinteză", între cele două orientări ideologice capitale ale culturii române, autohtonismul ("primul discurs") și europenismul ("al doilea discurs"), avîn-
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
eliminăm norme de comportament și concepte inacceptabile într-o societate deschisă, democratică". Cu riscul erorii, nu avem impresia că ne-am fi rostit "simplu și simplist", că ne-am fi prevalat de un exclusivism arbitrar în considerațiile noastre. Stimăm dreptul colocutorului nostru de peste ocean de-a da glas unor păreri care presupunem că își conțin moralitatea convingerii și care, în consecință, acceptă a se angaja în dialectica unei discuții, ca o probă de fair-play. Drept care mărturisim că ne jignește aprecierea d-
Cîteva precizări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8184_a_9509]
-
care îl are orice șef, oricît de neînsemnat ar părea el, tuși să-și dreagă vocea, era o recuzită ieftină, dar în general eficace, și începu cu un ton foarte jos și foarte scăzut, așa încît să-l oblige pe colocutor să fie preocupat de ceea ce spune: "Excelență, evenimentele de care ați pomenit îmi sînt parțial cunoscute. Așa cum ne este în general cunoscută viața altor oameni, nu propria noastră existență. Înclin să cred că aveți dreptate în a susține că viitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
limpezirii unor percepte filosofice, etice și estetice, nevoie pe care o simte și autorul de față. În cazul în speță, autorul se dedublează, își complică profilul scriitoricesc cu mai vechea și nestinsa pasiune pentru filosofie și, astfel apar două personaje, colocutori: Constantin- alias autorul-filosof și Florin, autorul scriitor și ziarist. De altfel acest mod ingenios de a provoca dezbateri pe teme filozofice se regăsește în literatura română la D.Cantemir, spirit enciclopedic, prinț al Renașterii, în primul roman filozofic românesc:” Dialogul
ANTONIA BODEA PRECUM CURSUL OLTULUI ÎN GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355073_a_356402]
-
fin umorist, mereu cu zâmbetul pe față, cu aceeași poftă de viață și mereu egal cu sine însuși”, inclusiv în ultima carte de „Convorbiri (in)discrete”, apreciind „replicile sclipitoare, umorul copios, nota ludică, vorbele în dodii” cu care răspunde întrebărilor colocutorului său, precum și cronicile acestuia din urmă, referitoare la multe dintre creațiile scriitorului, care le subliniază „valoarea neștirbită de scurgerea timpului”. Capitolul al treilea (Opinii despre omul și scriitorul Elena Buică) însumează mai multe cronici ale cărților sale, părerea unanimă a
ÎNVINGĂTOARE ÎN LUPTA CU TIMPUL de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369388_a_370717]
-
mai întâmplat să mă lipesc, și la propriu și la figurat, de cineva, așa de repede. “Mai lasă femeia, că o sufoci!” îl apostrofă un coleg. “Lasă, mă, că mă știu de mult cu doamna, nu de acum!” răspunse promt colocutorul meu. “Aha ... precis! gândeam eu ... de unde să mă cunosc cu universitarii de la chimie?” Dar ups! Chiar că s-ar fi putut să ne știm! În urmă cu vreo 4-5 ani, o colegă, director la liceul de chimie, care avusese un
LA POJEJENA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358353_a_359682]
-
W., Foss K. A., 2007, p. 94). Se mai recurge și la conceptul relativ impropriu de „participants”, „participant” (Rogers E. M., Kincaid D. L., 1981, p. 63), (Kincaid D. L., 2009, p. 190). c) Alături de aceștia ca instanțe captatoare s-au definit și colocutorul, și supra-destinatarul. Mihail Bahtin identifică în comunicarea dialogală trei participanți: locutorul, destinatarul și supra-destinatarul (Apud Cosmescu A, 2012, p. 191). Supra-destinatarul este o instanță generică. În viziunea „emițătorului”, supra-destinatarul este destinatarul ideal. El constituie prototipul ideal al destinatarului către care
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării () [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]
-
cineva le-ar fi suflat strategia. La degajarea atmosferei aduse câștig și Papa, care nimerise, culmea, față-n față cu Babacul, pe care îl interpelă persiflant dacă se-aștepta ca Americanul s-aducă Evul Mediu cu el. Nici una, nici două, colocutorul se trezi într-o stare de inocent extaz, mărturisind cu glas de retor: -Dragilor, mă simt ca în pruncie! Și știți de ce? Dar Papa, grăbit, îl obstrucționă ca de-obicei: -Auzit-ați cu urechile voastre căror vremi li se atribuie?! zise
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
a misterului. - Întocmai, numai că așa arată și al tău, a zis, zâmbindu-mi în semn de admirație. - Sufletul meu e rănit, am îngăimat eu, amintindu-mi de Ovidiu, rătăcită prin hățișul de gânduri care mă torturau fără încetare, însă colocutorul meu nici nu a sesizat, așa că am reluat cu voce stinsă, interesată totuși, de acest comerț bizar: - De ce oamenii vor să cumpere sau să-și vândă sufletul? - Nu e timpul trecut, vei înțelege la momentul potrivit, mi-a răspuns pe
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
este cel care primește mesajul și îl decodează, având un rol com plementar celui de emițător. În majoritatea situațiilor de comunicare, receptorul este și destinatarul mesajului. Disocierea celor două roluri poate apărea însă în situații precum medierea. În conversația cotidiană, colocutorii au, alternativ, rolul de emițător și de receptor. Situația de comunicare scrisă, oficială presupune un aspect particular în cazul tex telor legislative, care au receptori multipli: - receptorul prim este o persoană juridică - instituțiile, structurile administrative, orga nismele etc., obligate să
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
este cel care primește mesajul și îl decodează, având un rol com plementar celui de emițător. În majoritatea situațiilor de comunicare, receptorul este și destinatarul mesajului. Disocierea celor două roluri poate apărea însă în situații precum medierea. În conversația cotidiană, colocutorii au, alternativ, rolul de emițător și de receptor. Situația de comunicare scrisă, oficială presupune un aspect particular în cazul tex telor legislative, care au receptori multipli: - receptorul prim este o persoană juridică - instituțiile, structurile administrative, orga nismele etc., obligate să
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
El se va naște peste douăzeci și doi de ani.69 Acest tip de "Păcală" cu trăsături miticiste face însă figură de "înșelător înșelat", pentru că sentința, în acord perfect cu "logica nonsensurilor", în aparență acceptată drept convenție conversațională de către ceilalți colocutori, restabilește normalitatea tocmai prin anormalitatea sancțiunii:"A se atârna cu elastic prevăzut cu o undiță, la Casa de Depuneri, opt zile. A i se turna o cutie de purici în ceafa cămășii. A fi pictat: nasul verde, urechile indigo, gura
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
publicului materiale de promovare care imită suportul tip ziar atât din punct de vedere al caracteristicilor hârtiei, cât și al dimensiunii și formatului. Analiza manipulării la nivelul actorilor necesită un răspuns la întrebarea: cine poate manipula?. Pentru a determina un colocutor să se comporte în contra propriilor interese trebuie să dispui de un "avantaj". Relația dintre actorii comunicării din tipuri de discurs precum cel politic sau jurnalistic se caracterizează prin asimetrie: politicianul și ziaristul sunt agenți activi ai actului de comunicare, ei
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
parte, între comunicare și metacomunicare, pe de altă parte, după modelul oferit de raportul clasic limbă - metalimbă (lingvistic- metalingvistic). Ca atare, prin metadiscurs se înțelege totalitatea mijloacelor prin care locutorul comentează propria enunțare sau prin care confirmă ori reformulează enunțarea colocutorului. În opinia lui D. Maingueneau, metadiscursul ilustrează, împreună cu discursul propriu-zis, eterogenitatea enunțiativă, realitate ce presupune permanenta evaluare, comentare, reformulare a propriului discurs sau a discursului colocutorului. Din aceeași perspectivă, în a n a l i z a d i s
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mijloacelor prin care locutorul comentează propria enunțare sau prin care confirmă ori reformulează enunțarea colocutorului. În opinia lui D. Maingueneau, metadiscursul ilustrează, împreună cu discursul propriu-zis, eterogenitatea enunțiativă, realitate ce presupune permanenta evaluare, comentare, reformulare a propriului discurs sau a discursului colocutorului. Din aceeași perspectivă, în a n a l i z a d i s c u r s u l u i interesează și identificarea rolurilor și mijloacelor de realizare a metadiscursului: 1) de autocorectare (mai precis, adică etc.) sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în a n a l i z a d i s c u r s u l u i interesează și identificarea rolurilor și mijloacelor de realizare a metadiscursului: 1) de autocorectare (mai precis, adică etc.) sau de corectare a colocutorului (de fapt, vrei să spui că...); 2) de subliniere a inadecvării unor cuvinte (oarecum..., dacă s-ar putea spune...); 3) de eliminare a eventualelor erori de interpretare (în sens propriu..., metaforic vorbind...); 4) de formulare a scuzei (dacă mi-aș
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de acord că Joseph nu e tot aia cu Ngbendu. Dar dacă, ripostă Carmen Carpen, tot mai imflamată, Joseph-ul ăsta este, pentru aborigenii congolezi, congo-kinshasezi sau zairezi, tot atât de anevoie pronunțabil ca, pentru noi, Ngbendu?! — Trebuie să recunoști, Nora Aron, statuă colocutorul lor, domnul profesor Elisav Vasile, că argumentul este imbatabil. Ați înnebunit, întrebă Nora. Ce-i inchiziția asta?! Corectitudine politică, afirmă anchetatoarea Carpen. — Political correctness, făcu traducerea (sau, mai curând, retroversiunea) anchetatorul Elisav. — Political ce, întrebă Nora, intrigată. — Ești extraterestră, dragă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
Strategia schimbului de priviri dezvăluie natura relației dintre interlocutori. În cadrul rasei albe receptorul este cel care îl privește mai mult pe emițător, dovedindu-i astfel că îl ascultă cu atenție. Totuși atunci când există o diferență sensibilă de statut social între colocutori situația se inversează: șeful care își cheamă subalternul la raport se preface că are de lucru și răsfoiește diverse hârtii fără importanță tocmai pentru a evita să-și privească interlocutorul. El îi dă astfel de înțeles acestuia că nu pune
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
Strategia schimbului de priviri dezvăluie natura relației dintre interlocutori. În cadrul rasei albe receptorul este cel care îl privește mai mult pe emițător, dovedindu-i astfel că îl ascultă cu atenție. Totuși atunci când există o diferență sensibilă de statut social între colocutori situația se inversează: șeful care își cheamă subalternul la raport se preface că are de lucru și răsfoiește diverse hârtii fără importanță tocmai pentru a evita să-și privească interlocutorul. El îi dă astfel de înțeles acestuia că nu pune
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
psihic într-un fapt obiectiv, pentru a-l transmite interlocutorului prin intermediul limbajului. Capacitatea de emisie a omului este dată de structura creierului, structura organelor vorbirii, de stăpânirea sistemului limbii, subordonate procesului productiv al comunicării informației, codării. Receptorul / destinatarul/interlocutorul/ colocutorul este cel care, cunoscând codul folosit de emițător, primește și decodează un mesaj. Unele cercetări disting între receptor și destinatar, pentru că este posibil ca acesta din urmă să nu acționeze totdeauna ca un receptor, să nu urmărescă mesajul transmis de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
injonctivă /persuasivă /retorică), de cunoaștere (de apel din teoria lui K. Bühler) orientează enunțul către destinatar (receptor). Este actualizată de "acele elemente ale mesajului care trimit direct la destinatar, în sensul că locutorul urmărește prelucrarea într-o anumită măsură a colocutorului său, angajarea lui într-un anumit fel în receptarea mesajului" (I. Iordan, V. Robu, 1978: 67). Funcția conativă derivă din funcția de comunicare și este strâns legată de funcția denominativă. Comunicarea nu înseamnă doar transmiterea unei informații despre planul referențial
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
legată de funcția denominativă. Comunicarea nu înseamnă doar transmiterea unei informații despre planul referențial. În conversația curentă, funcția conativă eliberează gândirea de limitele închise ale contactului direct cu realitatea înconjurătoare. Trăirile personale se actualizează prin formule de adresare directă (la colocutor cu alocutive în cazul vocativ), prin construcții incidente (vizează direct colocutorul) de tipul: "Așa cum știți", "vezi bine", "bată-te norocul" etc. Atitudinea injonctivă își găsește expresia în construcții imperative, verbe la modul imperativ, enunțuri care conțin o urare (admirație, adulație
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]