62 matches
-
și acest ...66 îmi stârnește o astfel de reacție. În rest, totul e literatură. Felicitări pentru ,,petrecerea irepetabilă’’ și pentru ,,bucuria plăsmuirii’’ acestei cărți, care ,,se consumă în acel act unic și definitiv al Facerii’’ - după cum mărturisește noul trubadur în colofonul volumului său! În final, putem afirma și noi, parafrazându-l pe Vladimir Streinu, că, prin acest colosal album, Theodor Răpan reușește să evite, în măsură notabilă, ,,metronomia parnasienilor pedeștri și în general a versificatorilor tradiționali, care se extenuau în ritmuri
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
să cred înpoeziile semnate de tânărul meu confrate, Theodor Răpan.” Și nu s-a înșelat! Structurat după numărul lunilor (fiecare cu numele ei din calendarul popular), cu titluri, de cele mai multe ori, metafore-insolite, Sonetarul, (cum frumos își numește poetul constructul în colofon), se constituie într-un simbol autentic pentru Iubirea ca pasiune și fascinație copleșitoare, apogeul ei fiindPoesia:I - GERAR - Taina lăuntrului;II - FĂURAR - Cămașa lui Nessus;III - MĂRȚIȘOR - Scrisori din Amalthea;IV - PRIER - Pascalia;V - FLORAR - Sonete în aqua forte;VI
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Fiind_365_1_iconosonete_de_nicoleta_milea_1392311260.html [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
cred în poeziile semnate de tânărul meu confrate, Theodor Răpan.” Și nu s-a înșelat! Structurat după numărul lunilor (fiecare cu numele ei din calendarul popular), cu titluri, de cele mai multe ori, metafore-insolite, Sonetarul, (cum frumos își numește poetul constructul în colofon), se constituie într-un simbol autentic pentru Iubirea ca pasiune și fascinație copleșitoare, apogeul ei fiind Poesia: I - GERAR - Taina lăuntrului; II - FĂURAR - Cămașa lui Nessus; III - MĂRȚIȘOR - Scrisori din Amalthea; IV - PRIER - Pascalia; V - FLORAR - Sonete în aqua forte
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea by http://revistaderecenzii.ro/radiografii-lirice-cronica-de-prof-dr-nicoleta-milea/ [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
cred în poeziile semnate de tânărul meu confrate, Theodor Răpan.” Și nu s-a înșelat! Structurat după numărul lunilor (fiecare cu numele ei din calendarul popular), cu titluri, de cele mai multe ori, metafore-insolite, Sonetarul, (cum frumos își numește poetul constructul în colofon), se constituie într-un simbol autentic pentru Iubirea ca pasiune și fascinație copleșitoare, apogeul ei fiind Poesia: I - GERAR - Taina lăuntrului; II - FĂURAR - Cămașa lui Nessus; III - MĂRȚIȘOR - Scrisori din Amalthea; IV - PRIER - Pascalia; V - FLORAR - Sonete în aqua forte
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 by http://confluente.ro/Testament_in_alfabetul_tacer_nicoleta_milea_1392502263.html [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
tipărirea învățăturilor românește pentru înțelegerea tuturor . Calitățile și trăsăturile spirituale nu sunt atestate numai de prezența numelui Mitropolitului Mitrofan pe fila de titlu a cărților tipărite de acesta, ci mai ales de cum s-a preocupat de îngrijirea tipăriturii, prin includerea colofonului măiestrit formulat: “Întru Hristos iubiți frați, Sfințiile Voastre, prea sfinți arhierei și sfințiile voastre precum și egumeni, preoți, er(o)monahi( ... .)monahi și clirici, mireni și toate mădularele acestei biserici care, mânecați și prevegheați la sfintele și dumnezeeștile ( ... De la bunul Dumnezeu
VARVARA MAGDALENA MANEANU, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1408358833.html [Corola-blog/BlogPost/349425_a_350754]
-
că-i de viță bună. Numărul relativ restrâns de tipărituri din epoca lui Brâncoveanu, promotor al mecenatului domnesc , păstrate până azi , ce ilustrează începuturile perfecționării esteticii cărții, a pedagogiei sociale desprinse din conținutul versurilor politice la stemă, din prefețe sau colofon, nu face decât să sporească valoarea bibliofilă a acestora, iar valoarea documentară să deschidă noi orizonturi de cercetare specialiștilor. Referință Bibliografică: Varvara Magdalena Maneanu, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECȚII DIN JUDEȚUL MEHEDINȚI / Varvara Magdalena Măneanu
VARVARA MAGDALENA MANEANU, CARTE VECHE ROMÂNEASCĂ DIN EPOCA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ÎN COLECŢII DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1408358833.html [Corola-blog/BlogPost/349425_a_350754]
-
1 București) Theodor RĂPAN FIIND 365 + 1 Iconosonete Cu ilustrații din CESARE RIPA - „DELLA NOVISSIMA ICONOLOGIA” (Padova, 1625), București, Editura Semne, 2013, 784 pag. Un volum unic prin formă, prin conținutul și realizarea artistică. Este „o nouă carte - mărturisește în colofon autorul ei, poetul Theodor Răpan - pe care o dărui astăzi, conștient că lucrul cel mai important nu este volumul în sine, ci sentimentele pe care le-ar putea trezi celor ce îl vor citi!” Până aici, Calea Poeziei lui Theodor
INVITAŢIE LA O LANSARE DE CARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_nicoleta_milea_1382020229.html [Corola-blog/BlogPost/352463_a_353792]
-
Dintre diferitele teorii asupra circuitului apei și a mecanismului care îl determină sunt demne de menționat: Această teorie descrie circuitul apei după conceptele acceptate de știința contemporană. Se pare că acestă teorie a fost enunțată de filozoful grec Xenofan din Colofon. Studiind diferite fosile, Xenofan a dedus că într-un trecut îndepărtat, apele au acoperit în întregime uscatul, ipoteză care ulterior a fost numită Neptunism. Astfel el a conceput și teoria unui ciclu al solului, în cursul căruia pământul ar fi
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
actual al Bulgariei, nordul Greciei și în Dobrogea, râurile de-a lungul cărora viețuiesc fiind Strymon, Axios, Oiscos, Hebros, Nestos. Tracia se învecina cu ilirii la vest, cu cimerieni și sciți la nord-est și cu grecii la sud. Xenofan din Colofon (poet și filosof grec care a trăit la sfârșitul secolului al VI-lea i.Hr. și la începutul secolului al V-lea i.Hr.) spunea: "Etiopienii spun că zeii lor sunt cârni și negri; Tracii spun că ai lor au ochii albaștri
Traci () [Corola-website/Science/297450_a_298779]
-
din Colofon (în greacă Ξενοφάνης ὁ Κολοφώνιος "Xenophanes o Kolophonios") (n. 570 î.Hr., d. 480 î.Hr.) a fost un filosof, poet și rapsod grec. S-a născut în orașul ionian Colofon, pe care l-a părăsit după cucerirea persană, în jurul vârstei de
Xenofan () [Corola-website/Science/301479_a_302808]
-
din Colofon (în greacă Ξενοφάνης ὁ Κολοφώνιος "Xenophanes o Kolophonios") (n. 570 î.Hr., d. 480 î.Hr.) a fost un filosof, poet și rapsod grec. S-a născut în orașul ionian Colofon, pe care l-a părăsit după cucerirea persană, în jurul vârstei de 25 de ani. Poemele care au rămas de la el dezvăluie câte ceva despre concepția și poziția sa politică și socială. Diogenes Laertios spune că și-a compus poemele în hexametri
Xenofan () [Corola-website/Science/301479_a_302808]
-
Poemele care au rămas de la el dezvăluie câte ceva despre concepția și poziția sa politică și socială. Diogenes Laertios spune că și-a compus poemele în hexametri, versuri elegiace și iambice. I se atribuie și un poem epic despre întemeierea cetăților Colofon și Elea. De asemenea, a devenit celebru pentru ai săi „Sili”, poeme polemice. Unii scriitori din perioada creștină s-au referit la lucrarea „Peri physeos” (Despre natură) a lui Xenofan. Diogenes Laertios, istoriograful filosofiei antice grecești, în lucrarea sa (Despre
Xenofan () [Corola-website/Science/301479_a_302808]
-
olarilor din Atena, fiind frecventate de regulă de marinari și cetățenii săraci. Din această categorie făceau parte și femeile din bordelurile de stat ateniene, conform lui Athenaios care-i citează pe autorul de comedii Filemon și pe istoricul Nicandru din Colofon Solon a fost cel care "„a reușit să liniștească ardoarea tinerilor, [...] luând inițiativa de a deschide lupanare în care a adus femei tinere cumpărate”". Aceste bordeluri de stat „dicterions” aparțineau cetățenilor bogați și erau administrate de angajați numiți „pornobosceions” și
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
grec, fondatorul ismului. Născut în insula Samos, fiu al atenianului Neocles, Epicur trăiește perioada de decadență a lumii grecești, după dominația exercitată de Filip al Macedoniei și de către fiul său Alexandru cel Mare. Epicur își urmează părinții în exil la Colofon, unde se afirmă ca profesor de filosofie. Ține prelegeri în Mytilene (311 î.Hr.), unde se împrietenește cu Hermachos, viitorul său succesor, iar apoi în Lampsacos (310 î.Hr.). Haosul exterior al cetății îl determină să propovăduiască o reîntoarcere asupra vieții interioare
Epicur () [Corola-website/Science/299228_a_300557]
-
demență a umanității primitive, pe care ar trebuie s-o extirpăm din civilizațiile superioare. "Trebuie", spune el, "să lucrăm pentru a destina aceste superstiții unei morți sigure. Această muncă, deși nu agreabilă, rămâne cel puțin indispensabilă bunăstării umanității." Xenofan din Colofon este unul dintre filozofii greci care vor declanșa polemica atât de veche asupra discursului mitic. El se mira că zeii sunt adesea descriși sub formă umană (antropomorfism): "Omul își închipuie zeii după chipul și asemnănarea lui, iar dacă boii, caii
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
încheie cu profeția că puterea Romei va fi eclipsată de cea a Etiopiei și relatează cum regele Kaleb a supus evreii din Nagan și a l-a numit moștenitor pe fiul său cel mai mic Gabra Masqal (cap. 117). După colofonul unit majorității copiilor existente Kebra Nagast a fost scris în limba coptă și tradus în arabă în anul 409 (1225 e.n.) de către un grup de clerici etiopieni în frunte cu episcopul Abba Giyorgis și doar apoi tradus în gî'îz
Kebra Nagast () [Corola-website/Science/323349_a_324678]
-
scris în limba coptă și tradus în arabă în anul 409 (1225 e.n.) de către un grup de clerici etiopieni în frunte cu episcopul Abba Giyorgis și doar apoi tradus în gî'îz în timpul guvernatorului Ya'ibika Igzi. În baza acestui colofon se presupune că cartea ar fi datată între 1314-1322. Un studiu atent evidențiază urme ale arabei dar nu oferă nici o dovadă că ar fi existat vreodată vreo scriere în coptă. Unii erudiți consideră că nu ar fi existat niciodată vreo
Kebra Nagast () [Corola-website/Science/323349_a_324678]
-
a arăta caracterul festivalului delian, pare a fi convins de autenticitatea homerică a cântecului. Astfel, putem considera că Homer era un chian (locuitor al insulei Chios). 2. "Margites", un poem umoristic atestat lui Homer începea cu: Astfel a sosit la Colofon un om bătrân, un cântăreț divin, servitor al muzelor și lui Apollo." Astfel, afirmația vine împotriva crederilor poetului și gramaticianului colofonian Antimachus, care îl considera pe Homer un nativ din Colofon. 3. Poemul "Cipria" se spune c-ar fi fost
Homer () [Corola-website/Science/299888_a_301217]
-
atestat lui Homer începea cu: Astfel a sosit la Colofon un om bătrân, un cântăreț divin, servitor al muzelor și lui Apollo." Astfel, afirmația vine împotriva crederilor poetului și gramaticianului colofonian Antimachus, care îl considera pe Homer un nativ din Colofon. 3. Poemul "Cipria" se spune c-ar fi fost primit de către Homer din partea lui Stasinus din Cipru drept zestrea unei fiice a sa. Legătura cu Cipru apare din nou prin preponderența acordată în poem Afroditei. 4. Conform Vieții lui Herodot
Homer () [Corola-website/Science/299888_a_301217]
-
și pentru succesorii lor: la Biblia ebraică. Însă dacă Biblia este inspirată, atunci cum se explică diferențele dintre manuscrise? 5.1. Manuscrisele Ben Așertc "5.1. Manuscrisele Ben Așer" 5.1.1. Codex Aleppotc "5.1.1. Codex Aleppo" În colofonul acestui text se spune că punctele de despărțire au fost introduse de către scribul Solomon ben Buya’a, iar semnele masoretice de către Aaron ben Moșe ben Așer. Foarte îngrijit lucrat, acest text era menit să fie folosit numai la ocazii speciale
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
urme. Se presupune că până în secolul al X-lea se copiau îndeosebi părți ale Bibliei, întrucât exista o nevoie practică în acest sens. Aaron ben Așer1 este masoretul unanim recunoscut ca având ultimul cuvânt în privința textului biblic masoretic 2. În colofonul codexului Aleppo se spune clar că textul a fost copiat de către scribul Solomon ben Buya’a, un membru al unei binecunoscute familii de copiști. Nu se cunoaște cu siguranță locul în care acest scrib a trăit și a copiat codexul
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
orice caz, în orașul Cufut-Kale („Piatra Evreilor”) din Crimeea se afla o copie a Pentateuhului întocmită de același Solomon ben Buya’a. Acest manuscris al Pentateuhului conține două colofoare care prezintă amănunte biografice importante despre copistul lor; într-un prim colofon se spune: „Eu, Solomon Halevi, fiul lui Buya’a, ucenicul lui Sa’id, fiul lui Pargoi, numit Balquq, am scris această Carte a Legii lui Moise pentru că mâna binefăcătoare a Dumnezeului meu era peste mine3, pentru rabbi Barhun și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
ucenicul lui Sa’id, fiul lui Pargoi, numit Balquq, am scris această Carte a Legii lui Moise pentru că mâna binefăcătoare a Dumnezeului meu era peste mine3, pentru rabbi Barhun și pentru rabbi Salih, fiii lui rabbi Maimun”. Din al doilea colofon aflăm că textul a fost înzestrat cu masora de un alt membru al aceleiași familii, Efraim ben Buya’a, care ne-a lăsat câteva detalii interesante referitoare la lucrarea sa: „Eu, Efraim, fiul lui rabbi Buya’a, am punctat și
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Ceea ce a rămas din Codex Aleppo și ceea ce s-a descoperit mai târziu din el reprezintă acum textul de bază al ediției Jerusalem Hebrew Bible Project a Bibliei ebraice. 5.1.2. Codex Leningradensistc "5.1.2. Codex Leningradensis" Potrivit colofonului acestui text ce datează din 1008-1009, este vorba despre o copie pe care o face Samuel b. Iacob, după lucrările corectate de către Aaron ben Moșe ben Așer; a fost dus la Odessa de către Firkowitch în 1839, iar de acolo a
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
certitudine (1009) care conține tot textul Vechiului Testament în limba sa originară”1. Manuscrisul Firkovitch a fost publicat în facsimil 2. 5.1.3. Codex Cairensistc "5.1.3. Codex Cairensis" Acest codex conține profeții mari și profeții mici. În colofonul său se spune că a fost scris și punctat de către Moșe ben Așer în anul 895 și ulterior donat de către el unei comunități karaite din Ierusalim; tot în colofon se spune că manuscrisul a fost furat de către cruciați, pentru ca mai
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]