259 matches
-
1990). 1.2.2.2. Aspecte privind formarea,degradarea și refacerea structurii solului Formarea structurii solului Procesele care participă la formarea structurii pot fi grupate, mai mult convențional, în trei categorii (Chiriță,1955). a. Prima categorie se referă la coagularea coloizilor. Această coagulare are la bază forțele electrostatice de la suprafața particulelor coloidale și implică aspecte legate de adsorbția pe aceste suprafețe a moleculelor de apă și cationilor schimbabili.Rolul determinant îl joacă cationii de calciu, în schimb cationii de sodiu determină
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
coagulare are la bază forțele electrostatice de la suprafața particulelor coloidale și implică aspecte legate de adsorbția pe aceste suprafețe a moleculelor de apă și cationilor schimbabili.Rolul determinant îl joacă cationii de calciu, în schimb cationii de sodiu determină peptizarea coloizilor solului. b. O altă categorie de procese sînt cele de aglutinare-cimentare. In această categorie se includ în principal legăturile ce se formează între particulele grosiere ale solului, prin intermediul coloizilor organici sau minerali și uneori ai carbonatului de calciu. În 1958
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
joacă cationii de calciu, în schimb cationii de sodiu determină peptizarea coloizilor solului. b. O altă categorie de procese sînt cele de aglutinare-cimentare. In această categorie se includ în principal legăturile ce se formează între particulele grosiere ale solului, prin intermediul coloizilor organici sau minerali și uneori ai carbonatului de calciu. În 1958, Emerson a pus în evidență mai multe tipuri de legături posibile și a introdus termenul de "domeniu" pentru noile agregate formate . Legăturile posibile între coloizi pot fi de tipul
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
de alarmă (pentru solicitarea asistenţei calificate); Linie telefonică având acces direct cu exteriorul; Medicamente şi soluţii perfuzabile sau în administrare parenterală, dacă nu este specificat altfel, necesare pentru tratamentul urgenţelor medicale (ser fiziologic, soluţie Ringer, glucoză 5%, 10%, 33%, soluţii coloide, manitol, analgetice, bronhodilatatoare inhalatorii, adrenalină, atropină, diazepam, ketamină, succinilcolină, paralizante musculare de lungă durată, hemisuccinat de hidrocortizon, dexametazonă, nitroglicerină, dobutamină, metoprolol, amiodaronă, xilină, heparină, antiemetice, furosemid, vitamine B1, B6, bicarbonat de sodiu, insulină, aminofilină, antihipertensive, clonidină, antispastice). Anexa Nr. 10
NORME METODOLOGICE din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261366]
-
de acidifiere tranzitorie intra-celulară și chiar locală nu este un fenomen neobișnuit). In condiții normale presiunea osmotică a plasmei este determinată în primul rând de concentrația plasmatică a sodiului; valoarea normală a osmolarității plasmatice este ~285 mOsm/l. Presiunea coloid osmotică sau oncotică reprezintă presiunea conferită de proteinele din plasmă, în special albumina (vezi mai jos). Valoarea normală este 25-28 mm Hg. Presiunea osmotică și cea coloidosmotică sunt factori importanți ce determină transferul de apă și electroliți între spațiile lichidiene
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
peretelui capilar se realizează conform echilibrului Starling. Forța care are tendința de a împinge afară lichidul din capilare este presiunea hidrostatică capilară minus presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (). Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică a proteinelor din sânge minus presiunea coloid osmotică a proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
care are tendința de a împinge afară lichidul din capilare este presiunea hidrostatică capilară minus presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (). Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică a proteinelor din sânge minus presiunea coloid osmotică a proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este K [], unde K = coeficient de filtrare. Utilizarea practică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este K [], unde K = coeficient de filtrare. Utilizarea practică a acestei ecuații este limitată datorită ignoranței noastre asupra multor valori. Presiunea coloid osmotică din interiorul capilarului este de 28 mm Hg. Presiunea hidrostatică capilară este aproape de media dintre presiunea arterială și venoasă, dar este mult mai mare la baza plămânului în comparație cu cea de la vârf. Presiunea coloidosmotică din spațiul interstițial nu este cunoscută
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
au loc în sol. Menținerea unui pH al solului optim este importantă atît pentru microfauna solului cât și pentru accesibilitatea elementelor nutritive pentru plante. Aciditatea solului datorată prezenței în abundență a ionilor pozitivi de H+, determină înlocuirea nutrienților reținuți de coloizii negativi ai solului. în cazul solurilor acide (cu pH scăzut), activitatea biologică a solului este redusă, mineralizarea materiei organice este lentă și se reduce astfel cantitatea de nutrienți accesibilă. 3.1.3. Rolul materiei organice Materia organică din sol este
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
potasiu devenită accesibil este imediat preluată de către plante pentru creștere și dezvoltare, motiv pentru care ea nu mai este reflectată de rezultatele analizelor de sol . 3.2.2..3. Levigarea potasiului Potasiul este un cation monovalent (K+) reținut ferm de către coloizii solului, prin urmare, în condiții normale, când există o capacitate de schimb cationic suficientă se înregistrează pierderi foarte mici în urma levigării. Textura ușoară a solului determină o reținere mai slabă a potasiului, rezervele în acest element fiind mai rapid epuizate
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de Fe și Al dar și sub valoarea pH ce implică fixarea fosforului sub forma fosfaților de Ca. Concentrația fosfaților în soluția solului rămâne aproximativ constantă pe perioada creșterii culturii, lucru ce denotă faptul că fosforul este translocat rapid din coloizii solului în soluție, pe măsură ce rădăcinile culturii îl extrag din soluția diluată. Pericolul epuizării abrupte a fosforului există în apropierea suprafeței de absorbție a rădăcinilor datorită mobilității foarte mici a anionilor fosfați. Abilitatea de a obține concentrația minimă de fosfați necesară
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
îndepărtat din sol odată cu recolta, prin eroziune sau levigare. Cultivarea solului pe termen lung fără intrări de îngră șăminte fosfatice va conduce la reducerea conținutului de fosfor din sol. Totuși, tendința puternică a fosforului de a fi adsorbit la suprafața coloizilor solului și capacitatea acestuia de a forma complexe insolubile cu cationii înseamnă că, în final, pierderile de fosfor din sol sunt mici, dar însumate peste ani aceste pierderi pot fi apreciabile. 3.2.3.3. Aprovizionarea cu fosfor Datorită ratei
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
tipuri de substanțe diferă și prin ușurința de a difuza printr-o membrană semipermeabilă. Cleiul, amidonul și gelatina trec foarte greu prin porii unei membrane semipermeabile, datorită dimensiunilor mari ale moleculelor de solvat. Aceste substanțe au fost numite de Graham coloizi (Kolla, lb. greacă = clei). Sistemele coloidale pot fi clasificate după starea de agregare a fazei disperse și a mediului de dispersie: - suspensii - sisteme coloide de tip solid în lichid; - emulsii - sisteme coloide de tip lichid în lichid; - spume - sisteme coloide
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
membrane semipermeabile, datorită dimensiunilor mari ale moleculelor de solvat. Aceste substanțe au fost numite de Graham coloizi (Kolla, lb. greacă = clei). Sistemele coloidale pot fi clasificate după starea de agregare a fazei disperse și a mediului de dispersie: - suspensii - sisteme coloide de tip solid în lichid; - emulsii - sisteme coloide de tip lichid în lichid; - spume - sisteme coloide de tip gaz în lichid. Observă și descrie proprietățile unei suspensii (ex: argilă-apă) și ale unei emulsii (ex: apă-ulei). Sistemele (soluțiile) coloidale au proprietăți
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
solvat. Aceste substanțe au fost numite de Graham coloizi (Kolla, lb. greacă = clei). Sistemele coloidale pot fi clasificate după starea de agregare a fazei disperse și a mediului de dispersie: - suspensii - sisteme coloide de tip solid în lichid; - emulsii - sisteme coloide de tip lichid în lichid; - spume - sisteme coloide de tip gaz în lichid. Observă și descrie proprietățile unei suspensii (ex: argilă-apă) și ale unei emulsii (ex: apă-ulei). Sistemele (soluțiile) coloidale au proprietăți diferite de ale adevăratelor soluții datorită dimensiunilor mult
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
coloizi (Kolla, lb. greacă = clei). Sistemele coloidale pot fi clasificate după starea de agregare a fazei disperse și a mediului de dispersie: - suspensii - sisteme coloide de tip solid în lichid; - emulsii - sisteme coloide de tip lichid în lichid; - spume - sisteme coloide de tip gaz în lichid. Observă și descrie proprietățile unei suspensii (ex: argilă-apă) și ale unei emulsii (ex: apă-ulei). Sistemele (soluțiile) coloidale au proprietăți diferite de ale adevăratelor soluții datorită dimensiunilor mult mai mari ale moleculelor de solvat. De aceea
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
5 g/dl, 2,5 g/dl și 4,25 g/dl. Soluțiile mai concentrate au o putere de UF mai mare. Folosirea glucozei are avantajul unui preț de cost redus, dar și importante dezavantaje: eficacitatea mai slabă în comparație cu agenții coloizi pentru schimburile de lungă durată, bioincompatibilitatea și antrenarea unor tulburări metabolice. Aminoacizii în concentrație de 1,1 g/dl (Nutrineal®, Baxter), dezvoltă o putere de UF comparabilă cu cea a soluției de glucoză 1,5 g/dl. Soluțiile cu aminoacizi
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
plasmalema își mărește mai greu permeabilitatea sub acțiunea hidrolazelor emise de microorganismul parazit, iar exosmoza substanțelor organice și anorganice din celula parazitată se face greu. Dereglările interioare continuă prin modificarea punctului izoelectric și dereglarea metabolismului apei, ca urmare a incapacității coloizilor de a reține apa. Poliglucidele și proteidele din citoplasmă sunt supuse depolimerizării, prin intermediul enzimelor proprii sau a celor aparținând parazitului. La aceste soiuri, sinteza poliglucidelor și proteidelor depășește depolimerizarea (hidroliza). Activitatea respiratorie se intensifică, la plantele rezistente pe o durată
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
peretelui capilar se realizează conform echilibrului Starling. Forța care are tendința de a împinge afară lichidul din capilare este presiunea hidrostatică capilară minus presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (). Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică a proteinelor din sânge minus presiunea coloid osmotică a proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
care are tendința de a împinge afară lichidul din capilare este presiunea hidrostatică capilară minus presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (). Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică a proteinelor din sânge minus presiunea coloid osmotică a proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este K [], unde K = coeficient de filtrare. Utilizarea practică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este K [], unde K = coeficient de filtrare. Utilizarea practică a acestei ecuații este limitată datorită ignoranței noastre asupra multor valori. Presiunea coloid osmotică din interiorul capilarului este de 28 mm Hg. Presiunea hidrostatică capilară este aproape de media dintre presiunea arterială și venoasă, dar este mult mai mare la baza plămânului în comparație cu cea de la vârf. Presiunea coloidosmotică din spațiul interstițial nu este cunoscută
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
peretelui capilar se realizează conform echilibrului Starling. Forța care are tendința de a împinge afară lichidul din capilare este presiunea hidrostatică capilară minus presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (). Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică a proteinelor din sânge minus presiunea coloid osmotică a proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
care are tendința de a împinge afară lichidul din capilare este presiunea hidrostatică capilară minus presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (). Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică a proteinelor din sânge minus presiunea coloid osmotică a proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este K [], unde K = coeficient de filtrare. Utilizarea practică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este K [], unde K = coeficient de filtrare. Utilizarea practică a acestei ecuații este limitată datorită ignoranței noastre asupra multor valori. Presiunea coloid osmotică din interiorul capilarului este de 28 mm Hg. Presiunea hidrostatică capilară este aproape de media dintre presiunea arterială și venoasă, dar este mult mai mare la baza plămânului în comparație cu cea de la vârf. Presiunea coloidosmotică din spațiul interstițial nu este cunoscută
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
peretelui capilar se realizează conform echilibrului Starling. Forța care are tendința de a împinge afară lichidul din capilare este presiunea hidrostatică capilară minus presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (). Forța care are tendința de a introduce lichid în capilar este presiunea coloid osmotică a proteinelor din sânge minus presiunea coloid osmotică a proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]