125 matches
-
memorial (vezi scenele cu rușii și grecii de pe vaporul care îl duce la Budapesta). După ce scrie, după vreun Boedecker, orașul Budapesta (autorul îl numește Pesta și Buda), închipuie o scenă memorabilă despre întîlnirea, aici, a unui român, ajuns negustor de coloniale în capitala Ungariei. De aici a apelat, pentru călătorie, la calea ferată, căreia Filimon îi spune constant "stradă ferată", făcînd și istoricul utilizării mașinii cu aburi. Are și reflecții naive: "Cît de fericit este omul în călătorie, mai cu seamă
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
mai diferite, în limbi puțin cunoscute și din zone culturale exotice, este contrabalansată de dublarea acestei extinderi cu o inevitabilă deplasare a discuției spre zone culturale, chiar politice, care plasează aceste încercări mai degrabă în sfera studiilor culturale, i.e. (post)coloniale. Incomparabilul din acest domeniu se referă la ireductibilitatea distanței care, în loc să se reducă, se instituie: între altele e cazul unei mari literaturi care se regăsește tot pe sine în comparația cu un teren de influențe. Incomparabilul din domeniul lingvistic are
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
cutremurătoare. Istoria omenirii oferă numeroase exemple. Creații celebre strivite de „Creatorii-Oameni”. * Profesorul G.Ivașcu își începe colaborarea la „Vremea” în nr. 586 din 19 ianuarie 1941, cu un foileton-cronică de război: Lupta Italiei în Mediterana. 1. Un precursor al politicii coloniale fasciste: Crispi; 2. Partidul naționalist; 3. Fascismul; 4. Libya; 5. Adevărata valoare a Libiei; 6. Concluzii. Întreaga pagină este semnată Paul Ștefan. Se observă încercarea publicistului de a se îndepărta de problemele politice și militare ale României. El prezintă expansiunea
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
cine ar fi îndrăznit să le refuze? Se ieftineau banii mai repede decît puteau negustorii să cumpere marfă de ei. Și nu se întrevedeau zile mai bune. Paguba lui Sarkis era mai mare, chiar dacă făcea rost de cafea și de coloniale de la armenii lui din străinătate. |ia să n-audă de ruble și nici în lei nu mai aveau încredere de cînd Mareșalul pierduse puterea. Cafeaua se scumpise atît de mult, încît aproape că nu mai merita s-o caute, dar
Cafeaua lui Sarkis by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7116_a_8441]
-
Vergangenheitsbewältigung, adică pentru înțelegerea, asimilarea, dominarea și depășirea trecutului. E riscant să afirmi acest lucru în ziua de astăzi, când admirarea unui text bine scris stârnește lesne acuzații în afara esteticului, dar paginile Cepei decojite, amintind copilăria la Danzig, magazinul de coloniale al părinților, educația catolică, prietenii și colegii de la Colegiul Conradinum sunt poate cele mai frumoase pagini care pot fi citite, atât în germană, cât și în traducere, din Grass (Victor Scoradeț este un excepțional și rafinat cunoscător al ambelor limbi
Goethe Și Grass by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/8665_a_9990]
-
la fel de bine în germană, ca și în română). Viața de adolescent german era în acele timpuri greu de îndurat. Chiar și atmosfera vieții de familie se afla sub semnul întunericului. Descoperirea imaginilor de artă din Italia, lipite pe timbrele de coloniale, aruncă amintirile într-o lumină de vis - visul irealizabil de a trăi în pace, armonie, lumină. Peste ani, când iubita sa mamă se afla pe patul de moarte, Grass încă îi șoptea la ureche, așa cum îi promisese în copilărie: Vom
Goethe Și Grass by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/8665_a_9990]
-
codul hedonismului caragialian. Sinaia Peleșului, a lui Carmen Sylva, Alecsandri și Claymoor, Sinaia trenurilor de plăcere și a seratelor muzicale, a mamițelor, domnilor Goe și „drumului prăpăstios către strada Furnica“, dar în special Sinaia demulți-slăvitului Gh. Matheescu, patronul delicateselor și colonialelor, ale cărui mărfuri fine (icre moi tescuite prima, halva ș.a.m.d., la rivalitate, în haremul papilar caragialian, cu băcănia „românului întreg, bădia Drăgănescu“ din Iași), alintau fantasmele gustative caragialiene, hărțuite de dulce-amara „franzelă a exilului“! Asta, ca să nu mai
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
pot avea... Din când în când potcoavele unui cal gras, bine frecat și el, țăcănesc pe caldarâmul vânăt, surprinzător de clar și de ritmic, un sunet al Transilvaniei, amplificat de ziduri și de edificii vechi, ursuze, trainice însă. Mirosuri de coloniale, piper și vanilie, săpun și apă de colonie se amestecă în aer cu tăria țigărilor de foi, cu trabucele, obișnuite aici, miros intrat în acești pereți bătrâni ai Europei de mijloc. (Treceam într-o zi pe... strada Fulgerului, pe la margine
Arad,1963(din carnetul de reporter, variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9587_a_10912]
-
Ioanide zărise întîmplător pe bulevard una din firmele Manigomian, însă nu le dăduse nici o importanță, până într-acolo că nici nu se gândi la Saferian. Abia acum, sub impresia scrisorii către Tudorel, se întrebă când luase ființă aceste magazine de coloniale și cafele, toate pe aceeași formulă, cu mobilier de stejar, cu vânzători îmbrăcați în halaturi albe și cu vitrine extrem de îngrijit decorate. Nu avusese curiozitatea să-l chestioneze pe Manigomian, și de altfel armenii au nume cam asemănătoare. Acum altceva
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
intermediar. Concurența acestei întreprinderi ar fi fost așa de mare încît ar fi desființat pe toți negustorii de cafea. Casa comanditară avea relații cu Turcia și cu Orientul arab și tindea către un monopol acoperit al importului de cafea și coloniale. În caz de război, de rupere a contactului cu Egiptul și alte piețe, ar fi fost singura în măsură să importe marfă pe căi indirecte. Într-un cuvânt, cafeaua, până acum treabă armenească, devenea afacere germană. Ce era de făcut
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cărei tegument grăsos se zăreau pungile cu sânge. Cu o făclie în mână (căci se-nnoptase, ieșiseră miliarde de stele și doar spre vest cerul mai era colorat de o geană de purpură intensă), voinic și dominator în hainele lui coloniale de pânză bej, el coborî încet și oferi brațul tinerei negrese. Melanie păși în urma lor, gâfâind, iar Cedric, după ce dăduse drumul taxiului, plătind șoferului de cinci ori prețul cursei, se grăbi, bâțâind din umeri și îngînînd distrat o temă de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Lugoj la școala de ofițeri de miliție, este cald, este vară, este iunie. Stă cu tine cerberul cu ochi de foc, mătușa. Blânda mătușă a lui Cucu, căci Cucu Îl chema pe răposatul ei soț care a ținut magazin de coloniale În Piața Amzei. Mătușa lui Cucu bea toată ziua cafea Unica de 65 de bani pachetul cu madam Ursu, zice ea că e turcească și te pune pe tine să mănânci spanac, iar tu, diavol mic, refuzi cu Încăpățânare această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
bărbată-miu, odihnească-se În pace, a fost exploatator, că a lui era prăvălia și a cumpărat-o cu bani cinstiți, că și-a vândut pământul lui de la Topoloveni, deștept olteanu’ și și-a luat prăvălie că avea talent la coloniale și la chestii d’astea, macaroane, măsline, făină.” De, când or să ajungă rușii pe Lună, atunci, da, asta este altă treabă, atunci o să-ți dea cei patru metri de stofă. E vara rateurilor, dar pe Nixon tot Îl vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ori Ecaterina venea singură acasă și-i striga: „Mitică, șanțurile o să te mănânce!” dar el habar n-avea. Duminica la el era duminică, o petrecea tot îmbrăcat frumos, cu plimbări pe strada Lăpușneanu, de exemplu. Nu intra prin magazinele cu coloniale, cum era acela al lui Smirnov, că „nu era de nasul lui”, se uita la vitrine, intra la cofetăria din colț și cumpăra acadele soției, mai trăgea o raită pe la vreo cârciumioară cu prețuri mai de doamneajută, apoi înc-o cinzeacă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Beijing îi apără afacerile externe și integritatea teritorială. Toți cei care vizitează Macau se simt atrași de inima vechiului oraș, Largo do Senado (Piața Senatului), cu mozaic frumos în pietre albe și negre, o fântână atrăgătoare și multe clădiri vechi coloniale restaurate, cu străduțe între ele, animate permanent de turiști. Merită vizitate și alte obiective din Macau de o rară frumusețe. Printre clădirile în culori pastelate poți vedea fațada albă de la Santa Casa da Misericordia (Casa Sfântă a Compasiunii), înființată în
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
Cei patru Tigri Asiatici, după Hong Kong, dar înainte de Coreea de Sud și Taiwan. Toți cei care vizitează Macau se simt atrași de inima vechiului oraș, Piața Senatului, cu mozaic frumos în pietre albe și negre, o fântână atrăgătoare și multe clădiri vechi coloniale restaurate, cu străduțe între ele, animate permanent de turiști. Printre clădirile în culori pastelate poți vedea fațada albă de la Casa Sfântă a Compasiunii înființată în 1568 și o mulțime de cazinouri care mai de care mai fascinante ce atrag jucători
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
avea ! Da ce calupuri de cașcaval ! Venea clientelă și de pe Coriolan, și de pe Sabinelor, și de pe toate străzile din jur... Venea oamenii, lua, cumpăra, mai schimba o vorbă, mai ciocnea un pahar, mai servea mezelicuri. Ce brânzeturi, ce sardele, ce coloniale, ce delicatese-aducea ! — E-hei, madam Delcă, mai zicea câte unu, aici la dumneata e mai ceva ca la Dragomir Niculescu! Uite-așa, la tejgheaua acoperită de tinichea udă, și-a trecut ea tinerețea ! Tot alerga de colo-colo, între ciocnituri de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
două bucățele de întuneric. Privirea ochilor ei de pește fiert era ștearsă. Buzele groase, lăsau să i se întrevadă lopețile dinților albi, puternici și rari. Purta ghete bărbătești americane și venea în fiecare dimineață cu bicicleta, la prăvălioara ei de coloniale. Seara, după ce închidea magazinul, pornea spre satul vecin, unde locuia, ducându-și bicicleta cu ghidon vreo câteva sute de metri de-a lungul șoselei, cât ținea panta. Pe zi ce trecea, muntele acesta de carne mă atrăgea cu aerul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
-l atingă clasa dominantă. — E ca În fotografiile alea din Illustrated London News, cu ofițerii britanici uciși, Îi spusese Amory lui Alec. — Păi, răspunsese Alec, dacă vrei să știi adevărul care ne zbârlește părul, taică-su a fost vânzător de coloniale, a făcut avere vânzând pământ În Tacoma și nu s-a stabilit decât acum zece ani la New York. Amory avusese o stranie senzație de scufundare. Gruparea de acum fusese posibilă datorită reunificării promoției după alegerile de la cluburi, ca un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ei. Mickey zise: — Ar trebui să râzi mai mult. N-am încredere în tipii care n-au simțul umorului. Tu n-ai încredere în nimeni, Mick. Da? Ia să vedem cum apreciezi asta. Pe 8 februarie, la magazinul meu de coloniale, facem afacerea cu Jack D. Douăsprezece kile de heroină mexicană. Împărțim banii, haleala și băutura. Toți oamenii mei și ai lui Jack. Nici unul înarmat. Asta înseamnă încredere! Buzz zise: — Nu cred. — Afacerea? — Chestia cu nici unul înarmat. Ce, ai înnebunit? Mickey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
mi-ar fi fost teamă să nu lovesc vreunul din acei copii. Uneori, când conduc pe aceste drumuri, îmi imaginez scena de undeva de sus. Mă uit în jos și văd fermele și casele stil Cape Cod și pe cele coloniale așezate de-a lungul străzilor șerpuitoare, legate de drumul de acces, legate de autostradă, anexate la oraș, la comitatul Middlesex, la statul New Jersey, la țara numită Statele Unite ale Americii. Și apoi mă văd pe mine, cu ambele picioare pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
muștiuc auriu -, ci și bonurile valorice pe care un client sau altul, care nutrea simpatii față de ea, nu și față de artă, i le mai oferise pe deasupra tejghelei. Uneori, tatăl, după ce fusese plecat în vreo călătorie de afaceri ca negustor de coloniale, cum își zicea el, îi aducea fiului mult-doritele bonuri valorice. Și calfele bunicului meu, meșterul tâmplar, fumau cu hărnicie în folosul meu. Albumele pline de spații goale între texte doct explicative trebuie să fi fost cadouri de Crăciun sau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
sus, fiindcă eram elev al unei prestigioase instituții de învățământ, căreia părinții trebuiau să-i plătească banii strânși cu trudă pentru taxele școlare în valoare de nu știu cât; o povară lunară de care fiul afla numai prin sugestii discrete. Prăvălia de coloniale a cărei ușă laterală dădea în holul îngust ce ducea la ușa locuinței noastre și de care se ocupa singură mama mea Helene Graß - tatăl, Wilhelm, căruia i se spunea Willy, decora vitrinele, se ocupa de aprovizionare la angrosiști și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
trei ori s-a strigat Sieg Heil. Ne-a cuprins mânia, sau mai degrabă o furie lipsită de țel împotriva unor trădători încă anonimi. Cu toate că niciodată nu întâlnisem aristrocrați, nici la școală și cu atât mai puțin în prăvălia de coloniale a mamei, am încercat să-mi îndrept ura inoculată împotriva celor presupuși a avea sânge albastru; e de presupus însă că m-am trezit sfâșiat de o schismă, căci, din răstimpul retragerilor mele mentale în încăperile întunecate ale istoriei germane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
-o drept o glumă proastă. Nimeni n-a râs. Și nici nu s-a găsit timpul necesar ca să explic cauzele mai adânci ale vinovatei mele neputințe și ca să mă scuz, de pildă, așa: „Mama mea, care are un magazin de coloniale care merge așa și așa, a fost din păcate întotdeauna prea strâmtorată ca să-mi cumpere o bicicletă, fie ea nouă sau folosită, astfel că nu mi s-a oferit niciodată ocazia de a deprinde mersul cu bicicleta, care, în anumite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]