114 matches
-
întâiul Copil Cap Numai Cap, de șarpe, capăt de pâine de veac. ...Și se dădu de trei ori peste cap, se făcu El, trei Feți, Trei Copii Călăreții Kabyri, Făt Frumos în piele de șarpe, Făt Frumos în piele de colun, Făt Frumos în piele de lup al Râpailor din Iliria, Al Dacilor din Etruria și Cavalerul Trac - Pe ambe maluri ale Istrului ducându-se și întorcându-se. La ei toți, du-mă, suie-mă, pe mine al XXIII-lea Salmolsis
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
îndoială că un soi de „pomana porcului“, un ospăț colectiv, intra în obiceiurile casei bune neolitice. Specii dispărute Cu 6000 de ani în urmă, prin locul numit de noi azi Banat și acasă se plimbau în legea lor bourul și colunul. Astăzi, singurul loc în care mai puteți vedea aceste specii dispărute din fauna mondială este expoziția deschisă la etajul II al Castelului Huniade. Măgarul sălbatic sau colunul (Equus hydruntinus ), specie considerată dispărută la sfârșitul paleoliticului, a fost descoperită în așezări
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
de noi azi Banat și acasă se plimbau în legea lor bourul și colunul. Astăzi, singurul loc în care mai puteți vedea aceste specii dispărute din fauna mondială este expoziția deschisă la etajul II al Castelului Huniade. Măgarul sălbatic sau colunul (Equus hydruntinus ), specie considerată dispărută la sfârșitul paleoliticului, a fost descoperită în așezări ale neoliticului timpuriu pe valea Dunării. Actualmente este pierdut pentru fauna lumii, la fel ca și bourul (Bos primigenius ), care provenea din nord-vestul Indiei și este considerat
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
omătul de albicios ieste. Ochii șoimului, pieptul leului, fața trandafirului, fruntea iasiminului, gura bujorului, dinții lăcrămioarelor, grumadzii păunului, sprîncenele corbului, părul sobolului, mînule ca aripile, degetele ca radzele, mijlocul pardosului, statul chiparosului, pelița cacumului, unghele inorogului, glasul bubocului și virtutea colunului are” (Partea a VII-a). Artificialul ca principiu scriptic comportă numeroase dezavantaje pentru cititorul de astăzi, ca să nu mai vorbim de bieții cititori ipotetici din secolul al XVIII-lea: Istoria ieroglifică se prezintă drept un text greoi și redundant, provocînd
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
va cânta în slăvi spre ceruri suflarea toată, mic și mare, o lume-ntreagă te urmează, o lume-ntreagă te va plânge. Tu ai rămas ca să ne mântui de toată zgura omenească, Printre profeții din pustie, mușcați din spate de coluni, Tu ne-ai adus în veci iubirea și pacea Ta duhovnicească și ne-ai ferit de erezii, de fapte rele, de nebuni. sâmbătă, 4 mai 2013 Referință Bibliografică: imn închinat lui crist / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
IMN ÎNCHINAT LUI CRIST de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344583_a_345912]
-
în: Ediția nr. 1345 din 06 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Mereu mai bun 1. Și păsările îi mâncau din palmă, Iar el era nefericit, Din slăvi se auzi o salvă, Iubita lui l-a părăsit. Ce știu despre iubiri colunii? Nevinovați, tăcuți, firavi, Ei sunt exemplu pentru unii, Nu-ntreabă, ei nu sunt prea gravi. Firească-i și nefericirea, Firesc e și poemul meu, Trăiești o clipă nemurirea, ți-o dăruiește Dumnezeu. 2. Paranoia noastră cea de toate zilele Este
MEREU MAI BUN de BORIS MEHR în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365314_a_366643]
-
de un cireș înflorit primăvară sau de când nu ați mai alergat să prindeți în parc rădaște, bondari, fluturi codită rândunicii? Am pierdut și noțiunea de Alces alces alces, Antilopa Saiga, Saiga tatarica tatarica, tarpanul, Calul Sălbatic European, Equus ferus ferus, colunul, Măgarul Sălbatic Mongol, Equus hemionus hemionus, Marmota de stepa, Marmota bobak, Brebul, Castorul European, Castor fiber, Bourul, Bos primigenius, Zăganul, Vulturul Bărbos, Gypaetus bărbătuș, Dropia, Focă de Marea Neagră... Cine dintre copiii noștri știu ce sunt ele, aceste animale? Am pierdut
NOI, CEI CARE „NU ŞTIM NIMIC” de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370843_a_372172]
-
pe ocean, Nu visam, doar așteptam, Aștepți degeaba, Kalifor, Îmi croncăne un Nevermore Corbul lui Poe, ce filosof, Cu aripi negre, ochiul mov, Ea e-n vârtejul cotidian, Vorbește-n graiul catalan și basc, lombard, vorbește-oricum, deasupra mea e un colun, tu, draga mea, nu ai ucis, nu ai trădat un biet Narcis, dar sentimentul -porumbel a fost lovit de un șrapnel, ce bine știm să ne vânăm greșeli, ce pisălogi suntem, tot de iubire, parcă-n veac iubirea ar avea
I AM STUPID de BORIS MEHR în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352806_a_354135]
-
asemănare, Grădinar din viță crasă-i Satul meu, vatră duioasă. În Ponoare pe coline Auzi cântece străbune, În satul cu nemurele Unde-s dorurile mele. Satule, tu astăzi ești Făt-Frumosul din povești, Ai alături o mireasă Pădurea verde, aleasă. La Colun și în Hârtop Săltăm horele cu foc, Cosânzene, Feți-Frumoși, Viță veche, din strămoși. Satul meu, datini străbune Strânge-ți fiii de prin lume, Hai, veniți cu toți acasă La baștina cea frumoasă, Nu mai găsiți pe pământ Sat mai frumos
SATUL MEU de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376253_a_377582]
-
a Dabijei vodă, iar modalitatea, bonom-caricaturală, anunță ceva din farmecul de mai târziu al portretului craiului „cu barba-n noduri” din poemul eminescian Călin (File din poveste). „Gadinile” unui bestiar fabulos, vasiliscul și inorogul, „leul și zmăul”, chiți, bouri și coluni, vipere și aspide, cerbi, iepuri și „hulpi”, revin adesea în simbolistica psalmilor lui D. - care încearcă, în câteva rânduri, s-o descifreze, cu stângăcie, pentru cititor - ca reprezentări alegorice, într-o viziune căreia i se subsumează, succesiv, metafora vânătorului sau
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
poeziei moralizatoare a psalmilor, triumfă acum expresia originală a poetului român. Prin câteva rare intuiții poetice, unele tablouri ale genezei, evocarea mării, a unor cadre de feeric nocturn, prin câteva imagini grațios filigranate (roua risipită pe munți din „cămări multe”, colunii însetați, adăpați „fără scumpete”) sau unele accente de nesfârșită însingurare și melancolie, lirismul lui D. prevestește, în câteva rânduri, neașteptat, intensități eminesciene. Stăpânind peste „unda mării”, „craiul țării” - divinitatea umanizată de o metaforă cu reverberații folclorice - face să tacă, într-
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
, Ioan Al. (6.VII.1844, Colun, j. Sibiu - 6.IV.1878, Brașov), poet și prozator. Este fiul Anei (n. Panga) și al lui Alexa Lapedatu, țărani. Frecventează școala săsească din Hosman și Liceul Romano-Catolic din Sibiu (1860-1868), fiind unul dintre primii studenți trimiși la Paris cu
LAPEDATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287746_a_289075]
-
La ea viu emirii și sfetnicii, oamenii ei de Încredere Îi Înlocuiesc pe apropiații lui Nizam. Sultanul Își dă Încuviințarea Între două plimbări sau Între două beții. Pe 18 noiembrie 1092, Malik Șah se află la nord de Bagdad, vânează coluni 1 Într-o regiune Împădurită și mlăștinoasă. Dintre ultimele douăsprezece săgeți, una singură nu și-a atins ținta, tovarășii săi Îl proslăvesc, nici unul dintre ei nu s-ar gândi să-i egaleze reușita. Drumul i-a stârnit foame, se manifestă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
termeni structurali din România. 22 Vezi Capitolul 1. 23 În luna mai, anul 2007. 24 Teliu, Stupini Prejmer, Sebeșul de Sus, Șura Mare, Jibert, Mohu, Bogata Olteană, Cuciulata, Crihalma, Bucium, Dejani, Toderița, Bazna, Dârlos, Ernea, Merghindeal, Veseud, Ighișu Vechi, Cârța, Colun, Săcădate, Vale, Săcel, Sângâtin. 25 Mărimea eșantionului este de 655 subiecți, cu o eroare standard de ± 3,9 % (la o probabilitate de 95 %). 26 Mărimea eșantionului este de 462 subiecți. 27 Eșantionul din rural a fost prins într-un studiu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Lapedatu, comuna Glâmboaca, o descriere succintă a fost realizată de Ion I. Lapedatu în lucrarea sa intitulată Memorii și amintiri: „Glâmboaca, așezată pe țărmul drept al Oltului, în partea cea mai de răsărit a județului. Se mărginește la răsărit cu Colun, județul Făgăraș. În față, spre Olt are Porumbacul si Avrigul cu frumosul lanț de munți”4. 1 N. A. Constantinescu, Dicționar onomastic românesc, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1963, p. 307. 2 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura românească, Editura
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
cei mai de seamă în comunitatea sătească. Între cei trei băieți, Toma Lăpădat a fost urmaș direct al tatălui fraților Lapedatu. El a avut un singur fiu, pe Alexe Lăpădat (1818-1900), care a fost căsătorit cu Ana Panga (1822-1907) din Colun, comună învecinată cu Glâmboaca. Ei erau bunicii fraților Lapedatu 5. Despre acest Alexe Lăpădat nu se cunosc în general prea multe informații. La începutul secolului al XIX-lea îndeplinea funcția de primar în sat, funcție pe care a deținut-o
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Daco România avea să se realizeze spunea el, de altfel aceasta e numai o chestiune de timp.” Dezideratul s-a realizat în toamna anului 1918, deși Ion Al. Lapedatu nu a putut să-și vadă visul împlinit 12. Născut în Colun, județul Sibiu la 6 iulie 1844 Ion Al. Lapedatu a crescut în satul vecin, Glâmboaca, locul de origine al familiei Lapedatu. A început cursurile universitare la București, în cadrul Facultații de Litere. În urma unui examen, a obținut în anul 1863 o
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Lapedatu, comuna Glâmboaca, o descriere succintă a fost realizată de Ion I. Lapedatu în lucrarea sa intitulată Memorii și amintiri: „Glâmboaca, așezată pe țărmul drept al Oltului, în partea cea mai de răsărit a județului. Se mărginește la răsărit cu Colun, județul Făgăraș. În față, spre Olt are Porumbacul si Avrigul cu frumosul lanț de munți”4. 1 N. A. Constantinescu, Dicționar onomastic românesc, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1963, p. 307. 2 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura românească, Editura
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
cei mai de seamă în comunitatea sătească. Între cei trei băieți, Toma Lăpădat a fost urmaș direct al tatălui fraților Lapedatu. El a avut un singur fiu, pe Alexe Lăpădat (1818-1900), care a fost căsătorit cu Ana Panga (1822-1907) din Colun, comună învecinată cu Glâmboaca. Ei erau bunicii fraților Lapedatu 5. Despre acest Alexe Lăpădat nu se cunosc în general prea multe informații. La începutul secolului al XIX-lea îndeplinea funcția de primar în sat, funcție pe care a deținut-o
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Daco-României: „Daco-România avea să se realizeze spunea el, de altfel aceasta e numai o chestiune de timp.” Dezideratul s-a realizat în toamna anului 1918, deși Ion Al. Lapedatu nu a putut să-și vadă visul împlinit 12. Născut în Colun, județul Sibiu la 6 iulie 1844 Ion Al. Lapedatu a crescut în satul vecin, Glâmboaca, locul de origine al familiei Lapedatu. A început cursurile universitare la București, în cadrul Facultații de Litere. În urma unui examen, a obținut în anul 1863 o
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
bourului“). Toponime înrudite semantic sunt: Boura, Boureni, Dealu Bourului, Valea Boului, Dealu Bouriei etc. Numele acestea de locuri, atestate începînd cu secolul al XIV-lea, se integrează în grupul onomasiologic al așa-numitelor, mai ales de către geografi, zootoponime: Brebu, Boura, Colunul, Cerbaru, Fărcașa (< magh. farkas, „lup“), Catîra, Bivolele, Iepura, Lupa, Mînza, Poarca, Racovița, Taura, Ursa, Viezuri, Zimbroaia, Zimbru. Variațiile fonetice ale numelor, față de etimon și între ele, pot fi explicate prin transcrierile aproxi mative în documente sau prin evoluțiile istorice și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
intestinal este transportat prin mișcări ondulatorii, datorate contracțiilor longitudinale ale păturii musculare și evacuat la nivelul rectului, sub formă de materii fecale. Acestea conțin bacterii dăunătoare, substanțe toxice și nedigerabile. O mare importanță au aceste substanțe toxice, impregnate În mucoasa colunului unde formează o placă mucoidă, de mărimi variate. Aceste substanțe toxice difuzează, treptat, din placa mucoidă prin peretele colonului spre organelle interne adiacente (rinichi, uter, ficat, pancreas, splină) unde pot declanșa dereglări grave. Durerile de intestine sunt Însoțite adesea de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
din fructe neacide, ușor Îndulcite. În perioada de convalescență, se trece la un regim hipercaloric (3000 cal/zi), bogat În proteine, În funcție de evoluția bolii și de eventuale semne de intoleranță. Se vor consuma alimente ușor digerabile În stomac pentru cruțarea colunului, respectând preferințele culinare ale bolnavului. supe de legume strecurate (dovlecei, morcov, salată, spanac, fasole verde, sfeclă roșie), piure de cartofi, iaurt, brânzeturi nefermentate, telemea desărată, urdă, șvaițer, unt, margarină, ochiuri românești, budinci, ulei neprăjit, pâine albă neprăjită, biscuiți de casă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
feciori din Oprea, și a susținut jocurile din sărbători și de dumineca. Tinerii intelectuali ai satului, elevii și studenții, nu concepeau organizarea serilor lor dansante dacă Gheorghiță nu era cu ei. Prin anul 1931, săteanul Oana Andrei aduce de pe ulițele Colunului, un copil de pripas, un copil al nimănui, pe Mateiaș Teodor, în vârstă de numai opt anișori, pe care-l hrănește și-l crește ca pe propriul său copil, până-i vine vremea să plece-n cătane. Băiatul face războiul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
dintr-o familie foarte numeroasă (Nicolae, Gheorghe, Anesia, Arsenie și Ion) ai lui Nicolae ai Mardariei. Mama, Iuliana era însă, unic copil al familiei David și Maria Sâlca (născută Budac). Bunicul David, la vremea lui a fost Jandarm pe Dealurile Colunului. În timpul primului război mondial a adunat răniții cu căruța ca să-i ducă la spitalele de campanie din zonă. Mama Bătrână (Maria Sâlca), după ce a născut-o pe Mama Iuliana, a plecat cu ea la București, unde s-a angajat ca
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]