40 matches
-
cu aluviuni, a căror textură, în cursul superior, este mijlocie și fin nisipoasă, iar în cel inferior devine din ce în ce mai fin nisipolutoasă și lut argiloasă, cu cât ne apropiem de gura de vărsare. La piciorul versanților, șesurile sunt înălțate cu materiale coluviale, formând glacisurile ce însoțesc coastele în lungul lor. Procesele de depunere laterală, foarte accentuate în zona torenților, formează conuri de dejecție cu dezvoltare mare pe stânga șesului Lohanului; aici, textura depunerilor este foarte variată, întrucât în succesiuni, după viiturile mari
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
foarte variată, întrucât în succesiuni, după viiturile mari, se pot vedea nisipuri, fragmente de gresie și bolovani rotunjiți de mar-ne argiloase vinete. În perioadele inundabile apele cursului principal depun peste conurile de dejecție materiale aluviale, dând naștere depozitelor aluvio - coluviale. Textura coluviunilor este, în mare parte, nisipoasă, cu fragmente de gresie, deși pantele imediat apropiate sunt argiloase; în sensul Lohanului sunt formațiuni solificate îngropate, care indică înălțarea fundului văii prin masive depuneri aluvio - coluviale. Șesurile văilor afluenților Lohanului sunt puternic
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
materiale aluviale, dând naștere depozitelor aluvio - coluviale. Textura coluviunilor este, în mare parte, nisipoasă, cu fragmente de gresie, deși pantele imediat apropiate sunt argiloase; în sensul Lohanului sunt formațiuni solificate îngropate, care indică înălțarea fundului văii prin masive depuneri aluvio - coluviale. Șesurile văilor afluenților Lohanului sunt puternic coluvionate prin depunerile laterale cărate de apele de șiroire de pe pantele învecinate. Textura acestora variază de la lut fin - nisipoasă la lut - argiloasă. Depozitele loessoide sunt materiale de culoare gălbuie, care se apropie de loess
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Huși - Iași, apa este la adâncimi de 3,5 - 4 m; Prezența acestor pânze locale de apă aproape de suprafață se datorește prezenței lentilelor de marne, ca intercalații în cuprinsul complexului nisipos superior (de vârstă meoțiană). • pânzele de apă de pe pantele coluviale și deluviale. Aceste ape se nasc prin degradarea pânzelor captive și se scurg pe sub mantaua dezagregată ce acoperă panta. • pânzele de apă captive. Fragmentarea adâncă de către pârâul Lohan a structurii geologice a regiunii a deschis pânze de ape etajate, ce
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de maximă înclinare, favorizează scurgerea apelor pe intervalul dintre brazde, deci intensificarea spălării pe suprafețele respective și debutul ravenării. Procesul este accentuat în partea superioară a versantului, mai înclinată, și mai slab în partea inferioară, unde domină procesul de acumulare coluvială și proluvio-coluvială. Șiroirea se intensifică la ploi torențiale, dar se estompează în urma lucrărilor agricole. În unele cazuri, terenurile arabile urcă până pe platou. Tot pe dreapta Lohanului, la nord-est de Satul Nou, terenurile arabile sunt prezente pe suprafețe cu înclinări de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în Munții Almăjului se întalnesc pe versanții și culmile de până la 550-600 m, sub păduri de fag și gorun, trecând către districambosoluri. De asemenea, apar sub forma unei benzi continue pe rama nordică a depresiunii Sichevița până la Berzasca, pe depozite coluviale și proluviale groase. În Munții Locvei se găsesc până la altitudini de 450-500 m, pe roci cristaline, între valea Radimnei la vest și contactul cu zona calcaroasă la est și pe roci acide (sub vegetație acidofilă) la Liuborajdea, Moldova Nouă etc.
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
brune-brune acide, drenaj imperfect, V. ed. mare Condiții staționale: Răspândire în special în subetajul inferior al molidișurilor din Carpații Orientali; terenuri așezate, versanți slab înclinați; substraturi de regulă bazice sau intermediare, uneori și acide, însă acoperite cu depozite deluviale sau coluviale fine; soluri brune mezobazice sau brune acide (eutricambosoluri și districambosoluri), cu mull (uneori cu mull hidromorf), profunde, slab scheletice. Tipuri de stațiuni: 2540 - Montan de molidișuri Ps, brun - brun acid edafic mare, cu drenaj imperfect Tipuri naturale de pădure: 1112
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
foarte puternic acidă (3,6-4,3); puternic acidă (4,4-5); moderat acidă (5,1-5,8); slab acidă (5,9 - 6,8); neutră (6,9-7,2); slab alcalină (7,3-8,4); alcalină (8,5-9); puternic alcalină (peste 9). Se determină: cu pH-metru sau hârtie indicatoare. Depozitul și roca de solificare : depozit eluvial, deluvial, coluvial, aluvial, care formează materialul parental al solului și care acoperă mai mult sau mai puțin roca de bază (subiacentă). Grosimea morfologică a solului (adâncimea până la roca de bază): sol foarte superficial (până la 15 cm); superficial (15-30 cm); mijlociu
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
clinohidromorf Faeoziom clinogleic Sol pseudogleic Sol pseudogleic Stagnosol SRCS 1976 SRCS 1980 SRTS 2012 Sol turbos Sol turbos Histosol Sol humicosilicatic Sol humicosilicatic Humosiosol Sol litoorganic - - Solonceac Solonceac Solonceac Soloneț Soloneț Soloneț Solodiu - - Regosol Regosol Regosol Litosol Litosol Litosol Sol coluvial Coluvisol Aluviosol coluvic Sol aluvial Sol aluvial Aluviosol Aluviune Protosol aluvial Aluviosol entic Sol antropic desfundat Sol desfundat - - Protosol antropic Tehnosol - Erodisol Antrosol erodic - - Antrosol SCHEME ȘI DESIMI DE PLANTARE ANEXA 3 Nr. crt. Culturi forestiere cu specia de bază
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Dealurile și Câmpia Fălciului și partea de nord a Podișului Covurluiului), în subunitatea culmilor interfluviale care cuprinde partea superioară a dealurilor formate din nisipuri cu granulație variată și cu intercalații de argile și marne, fiind acoperită cu luturi eluviale și coluviale, ceea ce a determinat ca acumulările de apă să se facă la adâncimi mai mari. în Podișul Moldovei, cea mai săracă în ape subterane libere este partea centrală a Colinelor Tutovei: Aici, pentru a asigura apa pătabilă, construiesc „budăie” sau „buduroaie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ape freatice sunt constituite din nisipuri cu rare elemente de pietriș (grosimi de 2 - 8 m) și cu frecvențe intercalații argiloase (10 - 13 m). Bazinul râului Prut prezintă soluri deosebit de variate: aluviuni crude, carbonate, soluri aluvionare și soluri aluvio - coluviale carbonatate, soluri sărăturate, cernoziomuri de luncă și soluri silvestre, ultimele fiind întâlnite pe terasa superioară. – Soluri sărăturate de tip soloneț sunt soluri sărace în calciu și cu reacție alcalină datorită conținutului de sulfați de sodiu (valea râului Jijia în regiunea
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
și glacisurile locale din partea mediană și de la baza versanților. Depozitele de terasă și luncă, cu nisipuri și pietrișuri, sunt rezultatul proceselor geomorfologice de eroziune și acumulare care au avut loc pe fondul evoluției hidrografice a văii Arieșului. Depozitele coluviale de la baza Coastei Lunii s-au format în urma proceselor geomorfologice de deplasare a maselor pe versant, reprezentate îndeosebi de alunecări de teren și curgeri noroioase. La acestea se adaugă materialele depuse sub formă de conuri de dejecție de
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
apei); ... – fauna întâlnită în peșteri (endemică sau comună) nu este o faună cavernicolă, în sensul strict al termenului, ci este o faună care, prin specializarea și ecologia sa, este prezentă și în biotopurile subterane din jurul peșterii (biotopurile acvatic, litoclazic, coluvial, edafic). ... – presiunile și amenințările existente la suprafața terenului se pot manifesta direct sau indirect în cavitatea naturală, într-un timp scurt, prin intermediul deschiderilor de peșteră, râurilor subterane și proceselor de colaps specifice carstului sau într-un timp mai îndelungat
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Tăcutului. Suprafața ocupată de depozitele miocene este foarte redusă însumând 319.93 ha, ceea ce înseamnă 1.86% din total. În privința depozitelor Cuaternare se poate remarca varietatea acestora precum și zonele de apariție. Astfel, depozitele Pleistocenului inferior sunt reprezentate de: depozite coluviale, bolovănișuri, nisipuri, pietrișuri, iar cele ale Pleistocenului superior sunt localizate în principal la nivelul teraselor râurilor, în special pentru terasa de 25 m. altitudine relativă. Acestea sunt alcătuite din pietrișuri, nisipuri și nisipuri argiloase. Tot din categoria formațiunilor cuaternare mai
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
ale Pleistocenului superior sunt localizate în principal la nivelul teraselor râurilor, în special pentru terasa de 25 m. altitudine relativă. Acestea sunt alcătuite din pietrișuri, nisipuri și nisipuri argiloase. Tot din categoria formațiunilor cuaternare mai fac parte și depozitele deluviale, coluviale și proluviale, alcătuite din pietrișuri, nisipuri și argile cărora li se alătură depozitele de grohotișuri de la baza abrupturilor petrografice (calcaroase și non-calcaroase). În afara albiei văii Iadului unde aceste depozite apar ca o fâșie continua, pe tot traseul care
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
cernoziom argiloiluvial din tipurile cernoziom și /sau faeoziom, rendzină, subtipul pseudorendzină de tipul faeoziom, variante moderat - puternic erodate ale solurilor din grupa a IV - a. • Grupa a IV - a de soluri: subtipurile cernoziom și cernoziom cambic din tipul cernoziom, sol coluvial. * Denumirile solurilor din Sistemul Român de Clasificare 1980, au fost echivalate cu cele din STRS 2000, la nivelul clasei de soluri, [19]. 1.3. Estimarea eroziunii efluente pe bazine hidrografice mici Transportul solid (de aluviuni) reprezintă o caracteristică a potențialului
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
și că în unele puncte au funcționat chiar mori de apă (la Ceplenița și Bădeni precum și la ieșirea din Hârlău). Șesul părăsit al Buhalniței vechi, captate, între Dealul Babanului și Dealul Țiglaele lui Baltă, apare ca o zonă acumulativă aluvio coluvială fără însă a avea albie cu scurgere permanentă. În partea din amonte acest șes este svântat, neinundabil și cultivat în întregime. În partea din aval, la vest de gara Ceplenița, unde confluează cu valea Cotnarilor, șesul Buhalniței vechi este mlăștinos
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
dintre rama înaltă din vest cu pante accentuate (10°-15°) și suprafața depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Acestă ramă s-a schițat încă de la sfârșitul sarmațianului și începutul pliocenulu, prin urmare, încă de atunci au existat premisele formării unor glacisuri deluvio-proluvio coluviale (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). Unele acumulări de contact din această regiune au fost semnalate de V. Mihăilescu, în 1930, apoi V. Tufescu, în 1934, emite ideea existenței acestui glacis, precizând că materialele de la baza abruptului estic al Dealului Mare-Hârlău
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de forme sculpturale cu o fragmentare și o energie mai accentuată, acer reflectă activitatea intensă a factorilor exogeni desfășurată în vederea lărgirii depresiunii pe seama regiunii înalte de la vest. Pe flancul estic și pe fundul depresiunii predomină însă relieful de acumulare aluvială, coluvială și proluvială (V. Băcăuanu, 1968) . În interiorul său, la nivelul șesului Bahluiului, altitudinile absolute oscilează între 102 m la Cotnari și 137 m la Hârlău. Relieful de acumulare de pe fundul depresiunii, respectiv din șesul Bahluiului, este format din depozite nisipo-argiloase, cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
din zona Dealului Copou sunt cernoziomuri cambice și cernoziomuri argilo-iluviale. Pe versantul vestic al dealului Copou și apoi pe versanții văii Podgoria Copou se mai întâlnesc regosoluri, erodisoluri și enclave de soluri holomorfe, iar pe firul văii și soluri alumiale, coluviale, aluvio-coluviale, hidromorfe. Hidrografia Teritoriul grădinii este străbătut de pârâul Podgoria Copou, cu debit mic dar constant, alimentat de izvoarele de coastă. Prin îndiguirea lui, s-au amenajat medii ecologice acvatice (3 lacuri), încheind cu "Microdelta Dunării", medii propice pentru flora
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
lungime de cca. 4 km. Solul Pe dealurile înalte din vest predomină soluri le cenuș ii de pădure, iar în partea de est se întâlnesc suprafețe cu soluri de tip cernoziom și levigat. Pe luncile interioare se găsesc soluri aluvio - coluviale. În partea de nord - est și vest solurile sunt slab acide, iar în partea centrală și de est se întâlnesc soluri neutre sau cu o reacție alcalină. Resurse Bogățiile naturale pe care se bazează potențialul economic al comunei sunt: resursele
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
prin nisipuri argiloase, marne și depozite argilo-marnoase (argile de Ungheni cu Cryptomactra).Evoluția subaeriană specifica întregii unități, după exondare, a suprapus acestui substrat depozite mai noi pleistocene (aluviuni de terasă, reprezentate prin prundișuri, nisipuri, luturi loessoide) sau foarte recente (luturi coluviale pe versanți, depozite argiloase și argilo-lutoase, în șesuri). În ceea ce privește resursele geologice și gradul lor de valorificare, M. Brânzilă în lucrarea „Geologia părții sudice a Câmpiei Moldovei”, remarca faptul că „ studiul geologic al depozitelor sarmațiene din sectorul dintre Miletin
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
predominant colinare (D. Urzicani, D.Budu, D.Balș, D. Solovăț),iar pe alocuri cu aspect de platouri (D. Mitoc, D .Viișoara), versanți (care acoperă aproape 2/3 din teritoriu) deschiși fie în eluvii loessoide și marno-argile sarmatice,fie în luturi coluviale și aluviuni de terasă și, respectiv, glacisuri coluvioproluviale,în general de mică extindere, atât pe stânga, cât și pe dreapta Miletinului (la est de Iazu- Vechi, Șipote, sub D. Budu etc.) și destul de rare. Relieful denudațional este constituit din forme
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
D. Budu etc.) și destul de rare. Relieful denudațional este constituit din forme de sculptură specifică: cornișe de desprindere ale alunecărilor de teren, trepte de alunecare și sisteme de padine în cadrul deluviilor), acumulări sub formă de monticuli de alunecare și glacisuri coluviale groase, larg răspândite,care îmbracă baza versanților unor vâlcele (est de D.Coroleuca),racordează tronsoane ale versanților văii principale și ale afluenților cu șesurile (est de Iazu- Vechi,Chișcăreni etc.) sau nivele succesive de terase ale Miletinului(D. Schinăria, Balș
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
se întâlnesc atât pe unii versanți ai văilor,cât și pe majoritatea șesurilor de aici,motiv pentru care acestea sunt utilizate mai mult pentru pășune și fânețe. Spălările sunt un factor activ al dinamicii reliefului actual,contribuind la formarea glacisurilor coluviale, la colmatarea iazurilor - lucru evident pe teritoriul comunei Șipote- la mărimea debitului solid al pâraielor în perioadele cu precipitații abundente, ca și la subțierea orizontului de sol bogat în humus. Procesele de eroziune liniară sunt prezente pe mulți versanți ai
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]