21 matches
-
se miră: crai fii de scai lehamite trai urdoarea din clipă admiră tot zdrăngănești și măsluiești pendule pentru punte: n-ai legături decât cu furi sfruntați fără de frunte... zeu impostor mințind de zor arca făr' de busolă - și eșuând fără comând în colburi - alveolă... brav asasin sughiț de-asin tu vrei pe Crist să-L sufleci ești claun ratat și sulfurat duhnind crezi că ne-ndupleci la înfrățiri și pângăriri cu-ai morții satìri-pureci sinucigași jalnici pungași funebru să ne-ntuneci
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1464129585.html [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-
Atasament > DEZBRACĂ-TE! Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1810 din 15 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Dezbracă-te de ne'născute gânduri și'nghite toată cupa cu otravă! Nebun destin și netrăită slavă Trăi-vei după dusele comânduri. Dezbracă-te, e vremea de beție a simțurilor, un festin pe viață! Adormi târziu în noua dimineață, Sedusă de alint și poezie. Dezbracă-te și te așterne-n visul neînceput în somnul hieratic! Sămânța încrustată-n măr tomnatic, îți va
DEZBRACĂ-TE! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1450172734.html [Corola-blog/BlogPost/378632_a_379961]
-
CILNIC" - S.R.L. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Ciuperceni "CIPROM" - S.R.L. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Godinesti "GODAR" - S.R.L. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Polovragi "POLOVRAGEANCA" - Ș.A. JUDEȚUL HARGHITA - Sub autoritatea consiliului județean Localitatea Miercurea-Ciuc "C.I.M." HARGHITA - Ș.A. "COMÎND CIUC" - Ș.A. "IRUCOM" - Ș.A. "LEMECO" - Ș.A. "PAJ" HARGHITA - Ș.A. "PROIECT" HARGHITA - Ș.A. "VIPROMAL" - Ș.A. "ZENIT" - Ș.A. Localitatea Odorheiu Secuiesc "COMAL HOMOROD" - Ș.A. "COMÎND BUDVAR" - Ș.A. Localitatea Toplița "COMTOP" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Miercurea-Ciuc "BIROTEHNIC" - Ș.A. "ȘOFERUL AMATOR
EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
Local al comunei Polovragi "POLOVRAGEANCA" - Ș.A. JUDEȚUL HARGHITA - Sub autoritatea consiliului județean Localitatea Miercurea-Ciuc "C.I.M." HARGHITA - Ș.A. "COMÎND CIUC" - Ș.A. "IRUCOM" - Ș.A. "LEMECO" - Ș.A. "PAJ" HARGHITA - Ș.A. "PROIECT" HARGHITA - Ș.A. "VIPROMAL" - Ș.A. "ZENIT" - Ș.A. Localitatea Odorheiu Secuiesc "COMAL HOMOROD" - Ș.A. "COMÎND BUDVAR" - Ș.A. Localitatea Toplița "COMTOP" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Miercurea-Ciuc "BIROTEHNIC" - Ș.A. "ȘOFERUL AMATOR" - Ș.A. "STEVE" - S.R.L. - Sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Odorheiu Secuiesc "KUVAR" - Ș.A. "MELOC" - Ș.A. "START" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
Sintamaria-Orlea "ZOOMIXT" BARASTI JUDEȚUL IALOMIȚA - Sub autoritatea consiliului județean Localitatea Amară "PAJIȘTI" - Ș.A. Localitatea Slobozia "GEOTEST" - S.R.L. "IALOMIȚA" - Ș.A. "MORĂRITUL" - Ș.A. "PRODCOM AGROALIMENT" - Ș.A. "PRORENT" - Ș.A. "SACO" - Ș.A. "TRANSMAR" IALOMIȚA - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Slobozia "COMAAP" - Ș.A. "COMÎND" - Ș.A. "CONAM" - Ș.A. "CONCRES" - Ș.A. "COVORUL" - Ș.A. "MIND" - Ș.A. "MOBILĂ" - Ș.A. "PRESCON" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Fetești "COMMIXT" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Urziceni "AUTOSERVICE" - Ș.A. "COM MIXT" - Ș.A. "TAXMAR" - Ș.A. "UNIVERSAL-IND" - Ș.A. JUDEȚUL IAȘI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
în vatra târgului, care pare încheiată, unde căsuțele albe se risipesc pretutindeni, unde ulița principală este cuprinsă de dughene vechi, strâmbate de trecerea timpului și care par să se prăbușească, locul unde unii asudă muncind iar alții își risipesc chiverniseala, comândurile, unde propietatea circulă tot mai des și mai ieftin de la răzeșul împovărat de datorii către înavuțiții așezărilor, mereu nesătui de avere și satisfacții ieftine care, totuși, le macină și lor viețile. Cea mai completă biografie și bibliografie a lui Vlahuță
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de care mă folosesc aici este din 22 noiembrie 1637-), dat în prezența unor boieri și „preoți și egumeni de la sfânta mănăstire de la Uspenia Precistii și de la Sfânta Vineri”, la moarte (un soi de testament), că lasă totul soției, pentru comând (Simion Gheuca apare și în alte documente în ipostazele de donator ori vânzător), cum le va lăsa apoi și ea pentru comândarea ei. Peste câteva decenii, în 1692, văduva vistirenicului Vasile Gheuca (cel ucis din porunca lui Gheorghe Duca, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
întreg ciclu. Ponderea notei simboliste diferă de la o piesă la alta, această notă făcându-se mai distinct auzită în versurile de tonalitate elegiacă: „S-au scuturat toți trandafirii, / Se mai aude aiurând / Povestea tristă-n care mirii / Se întâlniră la comând. // [...] S-au scuturat toți trandafirii.” Dar simbolismul, cât există, nu angajează însăși simțirea poetică adâncă a lui H., care în esență e o formă de romantism, ușor modernizat în latura tehnică. A parafraza este o procedură ce amintește de clasici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
era în ofensivă! - un viteaz cade cu fața la dușman, indiferent dacă brațul ce-l doboară este hain sau nu. Toată strădania lui Coșbuc vizează transmiterea nesfârșitei dureri a părinților și poporului adunat la îngropăciune: și popi, șirag, cădelnițând Ceteau ectenii de comând - și clopote, și plâns, și vai; și-oștenii-n șir, și pas de cai, și sfetnici, și feciori de crai, și nat de rând. Orbită de suferință, mama iese din străvechiul ceremonial, se zbate (ca Laertes la îngroparea Ofeliei!): "se izbea / Să
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
sturzi, de Târnave și Mureș, de Munții din Apus, aflându-l în toate pe El: "Desculț, pe drumul țării, de când, nici nu mai știu,/ El în vecie Tatăl și eu vremelnic Fiu,/ S-ajungem unde-i locul de nuntă și comândul...". Sunetul perfecțiunii prozodice pare să îmblânzească înfățișările horror din unele episoade biblice (învierea morților din morminte) sau deznădăjduitele, dar pline de iubire invocații ale numelui lui Dumnezeu în ceasul al doisprezecelea: Stau în Sărătură/ Mâlul, pipirigul/ Doamne, fără ură/ Numele
Iconografie transilvană by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/10490_a_11815]
-
aduse de vînt și fixate pe garduri sau ca afișele electorale din care curgeau minciunile făcute terci în gura bețivilor deschisă ca în țipătul lui Munch, o sete imensă de-a ne opri și noi la familia Tivadar, care, din comîndul lui Miciurin, ne-a dat cea mai bună palincă, veche de zece ani, maică, că Ion al nost n-a mai apucat să bea din ea, că nu i-au ajuns cîrciumile din Rona, Crăciunești, Tisa și Sighet, s-a
TIHNA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/5500_a_6825]
-
fiu dator. Obiecte pentru vrăji, spre-o altă viață. Și în ce slavă stând! care coboară... Flori de alun Florile cad de-a valma, bărbătești, De pe alunii vizitați de-un vânt. Și-au făcut datoria, oblicești În Flora României - trist comând. N-a uitat nici sfârleaza de rubin, A florii femeiești - Cum o găsești De greu! - de-un tainic dor să ardă, lin. Și toate se vor fi plinit, firești. Se poate da-n primire, veterani, Prag de-un alt avatar
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
Aceasta este explicația vocabularului dublu latino-slav în limbajul religios românesc, și am enunțat astfel o a doua problemă a limbii române. Din această cauză avem: cruce, lumânare, candelă, botez, creștin, Cristos, sărbătoare (dies servatoria), Florii, Paște, lege, păcat, păgân, cuminecătură, comând, rugăciune, nuntă, câșlegi, păresimi, Dumnezeu Tatăl, Fiul lui Dumnezeu [7, pp. 76-79], dar nu Sfântul Spirit. Nu Sfântul Spirit latin ci Sfântul Duh slav, abia târziu fiindcă arienii românogotici nu-l invocau destul în practicile lor, căci însuși Arie nu
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
sentimentul național, de mulți fiind considerat desuet, mai ales după ce fusese compromis prin exces de stereotipie în presa comunistă. Acum, în prag de europenizare și mondializare, autorul resuscită coardele patriotismului. Emigrația fortuită a românilor, dintr-o țară golită și de comând, cu conducători incapabili să restabilească resursele unui trai decent, nu scapă atenției autorului, el însuși plecat mulți ani din țară și profund cunoscător al realităților de peste ocean: „Decât să bați în lung și-n lat pământul / Și să-ți găsești
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93039]
-
și la viitor, mai ales la cel îndepărtat, care se numește sfârșit. Așa au procedat generațiile dinaintea noastră, așa facem și noi, trăitorii de azi. Bătrânii care până în decembrie 1989 își puseseră deoparte banii, mai mulți sau mai puțini, pentru comând, în scurtă vreme, după această dată și-au văzut agoniseala spulberată de explozia inflației, iar cu banii economisiți mai puteau cumpăra doar câte o cămașă. Viața grea, cu aspecte dramatice, pe care o trăiesc, în nesfârșita tranziție cei mulți și
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
bucată de vreme telefonul se dădea de ceasul morții. M-am hotărât să răspund. Era Cristina care, surescitată și plictisită deopotrivă, mă anunță că Ulrich murise și el. Rezistase cât fusese de trebuință. Acum că adversarului său i se făcea comândul, își pierduse pentru o clipă concentrarea și asta îi fusese fatal. Fecioara cu coasa îl prinsese neîncordat. În drum spre priveghiul mortului se întâlni cu cele cinci fetițe. Cântau: „un elefant/se legăna/pe o pânză de păianjen”. Cristina plecase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
elimine din comportamentul supușilor. Dar moștenirea antică (precreștină) era prea puternică pentru a fi ușor eliminată. Prezența în limba română a termenilor "priveghea", "priveghere", priveghi", proveniți din latinul pervigilare ("a veghea toată noaptea") și a "comânda" ("a da de pomană"), "comând" ("pomană") provenite din lat. commendare (a încredința) sunt dovezi indirecte ale perpetuării vechii cutume funerare în nordul Dunării. Într-un ținut ca cel nord-dunărean al fostei provincii Dacia, rămas politic-administrativ și bisericesc în afara Imperiului, un conflict acut între vechea și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mormintele de incinerație și sacrificiile umane sunt clar atribuite slavilor. Prin urmare, folosirea incinerației de către populația românească creștină este cu desăvârșire exclusă. Ceremoniile funerare sunt asociate cu lexeme românești de origine latină: a priveghea, priveghere, priveghi (lat. pervigilare), a comânda, comând (lat. commendare) sau cu cele slave din adstrat (secolele VII-X): colivă (slv. kolivo), colac (slv. kolaci), coșciug (kosi), molitvă, pomană, praznic, jale (zali), a se prăpădi (slv. propasti), a hohoti. Să menționăm obiceiurile funerare "barbare" ale românilor: bocete, lamentații, strigăte
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
apoi tehnica decupajului de imagini compunând mici tablouri predominant rurale ori pasteluri ale întomnării, ca și opțiunea pentru vocabule rare sau arhaice: "Zăpada-n cuib de vultur odrăslind/ Aura florii o cuprinde-n sine./ Răsară-n zori sub rouă a comând/ S-aștearnă umbra fără s-o înlumine.// Tăcuta rază-n giulgiu și-n potir/ Luminii-nalță-n taină patrafir" (Aura florii-nchise...). Dar în special tematica, imagistica și simbolurile pe care le cultivă Emilian Marcu, începând cu Nunta în sâmbure
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
împărat! Trei pași la stânga linișor Și alți trei pași la dreapta lor; Se prind de mâini și se desprind, S-adună cerc și iar se-ntind Și bat pământul tropotind În tact ușor. Și popi, șirag, cădelnițând, Ceteau ectenii de comând - Și clopote, și plâns și vai Și-oștenii-n șir, și pas de cai Și sfetnici și feciori de crai Și nat de rând. Și clopotele-n limba lor Plângeau cu glas tânguitor; Și-adînc din bubuitul frânt Al bulgărilor de pământ Vorbea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În cîntul al III-lea (acela ce Înfățișează banchetul teribil din tabăra leșească): e un glas din umbra neagră, adus de vîntul nopții care „vîjÎiește” lugubru (Încă o antiteză la veselia ospățului!): „Orbi, orbi! la masa morții voi vă mîncați comîndul!” Același glas „pierdut În umbră” mai strigă o dată: „Orbi, orbi! moartea v-așteaptă c-un ultim sărutat.” SÎnt și alte presimțiri ale sorții, În stilul mentalității medievale, În stilul, totodată, al romanticilor care detectează sunetele misterului cosmic. Un trăsnet „bubuiește
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]