14 matches
-
profesorului Smarandache pot determina vibrații atât la scară universului, cât și la scară multi-vers, deoarece, profesorul Smarandache este un călător în timp și spațiu. BIBLIOGRAFIE [1] Linfan Mao, 2006, SMARANDACHE GEOMETRIES&MAP THEORY WITH APPLICATIONS(I) [2] Linfan Mao, 2011, Combinatorial Geometry with Applications to Field Theory, The Education Publisher Inc [3] Howard Iseri, 2002, SMARANDACHE MANIFOLDS American Research Press Rehoboth, NM [4] Florentin Smarandache, V. Christianto, Fu Yuhua, R. Khrapko, J. Hutchison, 2006,Unfolding the Labyrinth: Open Problems în Physics
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-logica-peste-care-nu-poti-trece-posibilul-imposibilului-o-poveste-de-viata/ [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
natură locală, dar cu pătrunderi în profunzime; deosebita harnicie investită în acțiunea respectivă. Gheorghe Păun a fost toată viața un mare muncitor, iar hărnicia sa a fost tot timpul în alianță cu talentul său, cu deosebire în problemele de natură combinatorială, generativă și de alegeri strategice. Mai trebuie adăugat aici ceva esențial: academicianul Păun este un împătimit al jocului, ludicul ocupă un loc central în personalitatea sa. Le-a făcut pe toate cu starea de spirit a gratuității, le-a făcut
` Vivat Academia! Vivat Professores! by http://uzp.org.ro/vivat-academia-vivat-professores/ [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
Proiectarea modulara a rezolvării unei probleme 8. Recursivitate 8.1. Prezentare generală 8.2. Proceduri și funcții recursive 9. Metodă backtracking (iterativa sau recursiva) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2. Produs cartezian, submulțimi, partiții 11. Structuri dinamice de date (alocare dinamică) 11.1. Tipul referință/pointer. Operatori de adresare 11.2. Noțiunea de variabilă dinamică 11.3. Structuri de date înlănțuite alocate dinamic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme 8. Recursivitate 8.1. Prezentare generală 8.2. Proceduri și funcții recursive 9. Metoda backtracking (iterativă sau recursivă) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2. Produs cartezian, submulțimi, partiții 11. Structuri dinamice de date (alocare dinamică) 11.1. Tipul referință/pointer. Operatori de adresare 11.2. Noțiunea de variabilă dinamică 11.3. Structuri de date înlănțuite alocate dinamic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
Proiectarea modulara a rezolvării unei probleme 8. Recursivitate 8.1. Prezentare generală 8.2. Proceduri și funcții recursive 9. Metodă backtracking (iterativa sau recursiva) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2. Produs cartezian, submulțimi, partiții 11. Structuri dinamice de date (alocare dinamică) 11.1. Tipul referință/pointer. Operatori de adresare 11.2. Noțiunea de variabilă dinamică 11.3. Structuri de date înlănțuite alocate dinamic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme 8. Recursivitate 8.1. Prezentare generală 8.2. Proceduri și funcții recursive 9. Metoda backtracking (iterativă sau recursivă) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2. Produs cartezian, submulțimi, partiții 11. Structuri dinamice de date (alocare dinamică) 11.1. Tipul referință/pointer. Operatori de adresare 11.2. Noțiunea de variabilă dinamică 11.3. Structuri de date înlănțuite alocate dinamic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Formula dinamică pentru uniformizarea complementarei mulțimii lui Mandelbrot, care reiese din demonstrațiile conexității lui formula 1 ale lui Douady și Hubbard, este baza razelor externe ale mulțimii lui Mandelbrot. Aceste raze pot fi folosite în studiul mulțimii lui Mandelbrot în termeni combinatoriali, și formează baza parapuzzleului lui Yoccoz. Granița mulțimii lui Mandelbrot este exact locul de bifurcație a familiei pătratice; adică mulțimea de parametri formula 5 pentru care dinamica se schimbă brusc prin schimbări mici ale lui formula 5. Se poate construi ca mulțimea
Mulțimea lui Mandelbrot () [Corola-website/Science/306349_a_307678]
-
de mulțimi din ce in ce mai mari. Dacă intervalele de numere întregi pornesc de la 0, atunci "k"-combinarea de pe un loc dat "i" din enumerație va putea fi calculată ușor din "i", iar bijecția astfel obținută va fi cunoscută sub numele de "sistem combinatorial de numărare". Numărul "k"-combinărilor pentu toate valorile valide ale lui "k" reprezintă numărul de submulțimi ale unei mulțimi cu "n" elemente. Există câteva moduri de a demonstra că acest număr este formulă 15. În termeni combinatorici, formula 33, reprezentând suma celei
Combinare () [Corola-website/Science/325247_a_326576]
-
de a transcende cunoașterea empirică astfel încît, în sistemul lingvistic al omului în general, noi informații apar nu din lume, ci din abstracțiunile minții. Unde se încadrează sensul în toată această filozofie? Evident, nicăieri, întrucît sensul are propria lui caracteristică combinatorială, care nu este și nu va putea fi niciodată descifrată de sintaxă. Sintaxa, prin constrîngerile ei asupra formei, ajută la stabilirea sensului, însă ea nu poate să-l determine în întregime (după cum nici reciproca nu e valabilă). Sintaxa și semantica
Despre dilemele semnificației by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7351_a_8676]
-
postmodernă este ironică și astfel împinge adevărul artistic spre distorsiunea acestuia și sugerează că ceea ce este prezentat deține o dublă semnificație (e.g., Thomas Adès, Brahms)."<footnote "1. The postmodern musical work is hedonistic; it displays an enjoyment of its own combinatorial imagination with a certain frivolous air unique to music; its reception occurs în the mode of pleasure (e.g., Kagel, Match). 2. The postmodern musical work is narrative; it presents a musical narrative, not a composition of sounds or structures (e.g.
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
I have found two explanations: the former starts from the hermeneutics of negative sustained by Moshe Idel and it's heading towards the hermeneutics of daily life. The latter, inspired by the last writings of Ioan Petru Culianu, proposes a combinatorial generating mechanism based on the theory of fractals. Moreover, our researches prove that the interpretative effort is not singular. It is doubled by the client's contribution of reinterpreting, adapting and respelling the world. Then I referred to the problematic
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
maturării celulelor B sunt direcționate de natura antigenului și se desfășoară într-o ordine nerandomică. Rearanjamentul segmentelor genice pentru catena H are loc mai întâi într-unul dintre cei doi cromozomi ai perechii, în care se află acestea. Dacă reunirea combinatorială este grosier aberantă sau dacă reunirea inițială DHLH sau cea ulterioară VHDHJ H creează o genă nefuncțională, reacțiile de rearanjare vor fi reinițiate pe cel de al doilea cromozom al perechii 14. Încheierea reușită a rearanjamentului de segmente genice dintr-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
g(x), ctg f(x) = ctg g(x) Notă: ● Mulțimi finite ordonate. Numărul funcțiilor │ │2. Identificarea tipului de formulă de numărare f: A → B, unde A și B sunt mulțimi finite │ │adecvată unei situații-problemă date ● Permutări 3. Utilizarea unor formule combinatoriale în │- numărul de mulțimi ordonate care se obțin prin │ │raționamente de tip inductiv │ordonarea unei mulțimi finite cu n elemente │ │4. Exprimarea, în moduri variate, a │- numărul funcțiilor bijective f: A → B, unde A │ │caracteristicilor unor probleme în scopul │și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
g(x), ctg f(x) = ctg g(x) Notă: ● Mulțimi finite ordonate. Numărul funcțiilor │ │2. Identificarea tipului de formulă de numărare f: A → B, unde A și B sunt mulțimi finite │ │adecvată unei situații-problemă date ● Permutări 3. Utilizarea unor formule combinatoriale în │- numărul de mulțimi ordonate care se obțin prin │ │raționamente de tip inductiv │ordonarea unei mulțimi finite cu n elemente │ │4. Exprimarea, în moduri diferite, a │- numărul funcțiilor bijective f : ● Binomul lui Newton 1. Recunoașterea unor date de tip probabilistic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]