173 matches
-
în scopul descoperirii de strategii pentru optimizarea soluțiilor În plus, se vor avea în vedere și competențele specifice din programa școlară. III. Conținuturi Clasa a IX-a Algebră. Elemente de geometrie. Clasa a X-a Calcul numeric aplicat. Elemente de combinatorică . Funcții, ecuații și inecuații. Notă. Conținuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conținuturile programei școlare din curriculumul nucleu și curriculumul nucleu aprofundat al profilului (Se cer și capitolele marcate cu steluță în programa școlară). Toate subiectele vor fi elaborate în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
practice de geometrie, Editura Tehnică, București, 1990 10. Nicula V.: Numere complexe, Editura Scorpion, București, 1993 11. Panaitopol L., Gica Al.: Elemente de teoria numerelor, Editura Universității din București, 2001 12. Panaitopol L., Șerbănescu D.: Probleme de teoria numerelor și combinatorică, Editura Gil, Zalău, 2002 13. Popa E.: Analiză matematică. Culegere de probleme, Editura Gil, Zalău, 2005 14. Singer Mihaela, Voica C., Neagu Mihaela: Statistică și probabilități - curs introductiv pentru elevi, studenți și profesori, Editura Sigma, București, 2003 15. Tomescu I.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Zalău, 2002 13. Popa E.: Analiză matematică. Culegere de probleme, Editura Gil, Zalău, 2005 14. Singer Mihaela, Voica C., Neagu Mihaela: Statistică și probabilități - curs introductiv pentru elevi, studenți și profesori, Editura Sigma, București, 2003 15. Tomescu I.: Probleme de combinatorică și teoria grafurilor, EDP, București, 1981 16. Țițeica G.: Culegere de probleme de geometrie, Editura Tehnică, București, 1965. E. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII MATEMATICII I. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului național: planuri-cadru, programe școlare, manuale școlare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
care vocalele au un timbru apropiat, diferența la care se adaugă cea de cantitate, opoziție cu atat mai necesară, cu cat diferențele de timbru tind să dispară: În afară de /e/ și /ə/, toate vocalele pot fi lungi și scurte, din motive combinatorice: Tabelele de mai jos prezintă comportarea vocalelor din punctul de vedere al cantității, în silaba accentuată, în funcție de caracterul închis sau deschis al acesteia, si de consoana care le urmează în silaba închisă. Vocale alungite numai de /v/, /z/, /ʒ/, /ʁ
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
(n. 5 noiembrie 1942, Ploiești) este un matematician român de anvergură internațională, membru corespondent al Academiei Române din anul 2000. Este specialist în teoria grafurilor și combinatorică. Când m-am născut eu, tata era în tranșee la Stalingrad - deci condiții dramatice - și a primit o telegramă de la viitoarea mea nașă, Olimpia Constantinescu: "ești tatăl unui băiețel"; Mama nu știa dacă se mai întoarce. Cu puțin noroc s-
Ioan Tomescu () [Corola-website/Science/307098_a_308427]
-
în articolele sale în special de probleme privind funcțiile booleene, automatele finite, optimizări în grafuri și rețele, dar în timp, mai ales după ce obține titlul de doctor în matematică, centrul de greutate al preocupărilor sale se deplasează treptat spre zona combinatoricii, a teoriei grafurilor și a informaticii teoretice. Fiind implicat în multiplele activități ale profesorilor conducători de doctorat (Paul Constantinescu și apoi Grigore C. Moisil), în anul 1971, Ioan Tomescu își susține teza cu titlul: "Metode combinatorii în teoria automatelor finite
Ioan Tomescu () [Corola-website/Science/307098_a_308427]
-
triunghi laturile sunt proproționale cu sinusurile unghiurilor opuse, descoperind din nou teorema sinusurilor, în legătură cu rezolvarea triunghiurilor rectilinii. Traducerea latină a acestei trigonometrii a contribuit la dezvoltarea acestei științe în Europa. Gersonide s-a ocupat și de unele probleme de analiză combinatorică. A exprimat pentru prima dată în mod explicit principiul inducției complete. Gersonides a făcut prima încercare în Europa de a demonstra și interpreta postulatul paralelelor (postulatul V) al lui Euclid și primul matematician european din secolul al XIV-lea care
Gersonide () [Corola-website/Science/326515_a_327844]
-
ramură a matematicii, derivată din aritmetică, ca o generalizare sau extensie a acesteia din urmă. Are ca domeniu studiul regulilor operațiilor și relațiilor matematice, a conceptelor derivate din acestea, cum ar fi: polinoame, ecuații, structuri algebrice. Împreună cu geometria, analiza matematică, combinatorica și teoria numerelor, algebra este una din ramurile principale ale matematicii pure. Algebra elementară este studiată începând cu învățământul gimnazial, când este introdus conceptul de variabilă matematică ce ține locul numărului. Operațiile care se efectuează cu aceste variabile au regulile
Algebră () [Corola-website/Science/298653_a_299982]
-
Logica simbolică prin forma ei s-a îndepărtat de mase devenind un bun al elitei.Chiar și cei care reușesc să o învețe nu totdeauna reușesc să o aplice în corectarea gândirii.În logica simbolică există pericolul de a face combinatorică sterilă (sau "calcule logoide" cu cuvintele lui Grigore Moisil) deci fără efect practic asupra evoluției efective a gândirii individului supus educației.În formarea și dezvoltarea gândirii logice o altă activitate necesară este disputa intelectuală în care trebuie să se urmarească
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
acceptată de oamenii de știință. A rezolvat probleme interesante din domeniul matematicii aplicate, ca navigație, industrie. Astfel, a indicat o nouă metodă de a calcula viteza unui vas în opoziție cu cursul unei ape. A fost un precursor al analizei combinatorice, apărută mai târziu în Germania. În ceea ce privește disputa asupra paternității calculului diferențial, l-a considerat pe Leibniz ca plagiator al calculului fluxiunilor, care ar fi fost inventat de Newton. Operele sale sunt în special din domeniul astronomiei matematice. A lăsat un
Nicolas Fatio de Duillier () [Corola-website/Science/331846_a_333175]
-
provine din serie Taylor a unei funcții. În multe situații "c" este nul, de exemplu în cazul seriei Maclaurin. În astfel de cazuri, seria de puteri are o formă mai simplă: Astfel de serii sunt utilizate în analiza matematică, în combinatorică, dar și în electrotehnică (transformata Z). De asemenea, scrierea zecimală poate fi considerată o aplicație a seriilor de puteri cu coeficienți întregi și având ca argument "x" de valoare 1/10. În teoria numerelor, seriile de puteri se aplică la
Serie de puteri () [Corola-website/Science/318079_a_319408]
-
teme de matematică, majoritatea în colaborare. A avut 511 colaboratori diferiți (The Erdős Number Project Data Files), și credea cu tărie că matematica este o activitate socială. Dintre contribuțiile sale, s-au remarcat dezvoltarea teoriei Ramsey și aplicarea metodei probabilistice. Combinatorica extremală îi datorează o întreagă metodă de abordare, dezvoltată parțial din tradiția teoriei analitice a numerelor. Erdős a găsit o demonstrație a postulatului lui Bertrand care s-a dovedit a fi mai elegantă decât prima, descoperiță de Cebîșev. El a
Paul Erdős () [Corola-website/Science/311445_a_312774]
-
a găsit o demonstrație a postulatului lui Bertrand care s-a dovedit a fi mai elegantă decât prima, descoperiță de Cebîșev. El a descoperit o demonstrație elementară pentru teorema numerelor prime, împreună cu Atle Selberg, în care s-a arătat cum combinatorica este o metodă eficientă de numărare a mulțimilor. Printre colaboratorii săi cei mai frecvenți se numără Datorită numărului mare de lucrări al său, prietenii lui au inventat numărul Erdős; Erdős a primit numărul Erdős 0 (pentru că este el însuși); cei
Paul Erdős () [Corola-website/Science/311445_a_312774]
-
și transformatoare a datelor experienței, a cunoștințelor, informațiilor stocate la nivelul memoriei sau a situațiilor și evenimentelor trăite în prezent. Imaginația își extrage conținuturile în cea mai mare parte din stocul memoriei. Imagini, idei, cunoștințe sunt supuse unui proces de combinatorică imaginativă în vederea elaborării de noi imagini, idei, concepții. De asemenea, imaginația își extrage conținuturile și din zonele profunde ale inconștientului, supunându-le în timpul visului la combinări și transformări dintre cele mai variate. În concluzie, imaginația exploatează datele trecutului și experiența
Imaginație () [Corola-website/Science/298494_a_299823]
-
Imaginația are o funcție adaptativ reglatorie, care exprimă locul și rolul imaginației în sistemul psihic uman, ea constituind procesul predilect al creativității. Imaginația conferă conștiinței dimensiunea explorativă și creatoare. În calitate de proces cognitiv, imaginația dispune de o serie de procedee de combinatorică imaginativă. Sunt operații, procedee de lucru mintal, prin intermediul căreia imaginația intervine asupra conținuturilor sale și produce modificări, transformări, aglutinări, tipizări, schematizări, rearanjări, substituții, analogii, adaptări, etc. Finalitatea subiectiv comportamentală a imaginației este proiectul, o imagine nouă, o nouă idee, un
Imaginație () [Corola-website/Science/298494_a_299823]
-
a permis conservarea moștenirii grecești și reunirea ei cu descoperirile din China și India, mai ales în ceea ce privește sistemele de numerație. Domeniile trigonometriei (prin introducerea funcțiilor trigonometrice) și aritmeticii cunosc o dezvoltare deosebită. De asemenea, în această perioadă sunt inventate și combinatorica, analiza numerică și algebra liniară. În timpul Renașterii, o parte din textele arabe sunt studiate și traduse în latină. Cercetarea matematică se concentrează în Europa. Calculul algebric se dezvoltă ca urmare a lucrărilor lui François Viète și René Descartes. Newton și
Istoria matematicii () [Corola-website/Science/314232_a_315561]
-
unui jucător, pe masa sau așteptate; combinații de numere la aruncarea simultană a mai multor zaruri; combinații de numere la loto sau bingo; combinații de simboluri la sloturi; permutări și aranjamente în cursele pariurilor sportive și așa mai departe. Calculul combinatoric este o parte importantă a aplicățiilor probabilistice în jocurile de noroc. În aceste jocuri, majoritatea calculelor probabilistice care folosesc definiția clasică a probabilității revin la numărarea de combinații. Spre exemplu, într-un joc de poker clasic, evenimentul cel puțin un
Matematica jocurilor de noroc () [Corola-website/Science/319175_a_320504]
-
nowiki><functional></nowiki>, respectiv funcțiile lambda. Calculul lambda reprezintă contextul teoretic al descrierii și evaluării funcțiilor. Deși este mai mult o abstracție matematică decât un limbaj de programare, el formează baza aproape tuturor limbajelor de programare funcționale din prezent. Logica combinatorică este o bază teoretică echivalentă, dezvoltată de Moses Schönfinkel și Haskell Curry. A fost dezvoltată inițial pentru a obține o abordare mai clară a bazelor matemaicii. Logica combinatorică este percepută ca fiind mai abstractă decât calculul lambda și a fost
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
el formează baza aproape tuturor limbajelor de programare funcționale din prezent. Logica combinatorică este o bază teoretică echivalentă, dezvoltată de Moses Schönfinkel și Haskell Curry. A fost dezvoltată inițial pentru a obține o abordare mai clară a bazelor matemaicii. Logica combinatorică este percepută ca fiind mai abstractă decât calculul lambda și a fost inventată înaintea acestuia. Unul din primele limbaje cu caracteristici funcționale a fost LISP, dezvoltat de John McCarthy pe când lucra la MIT la seria de calculatoare științifice IBM 700
Programare funcțională () [Corola-website/Science/308128_a_309457]
-
și q coprime, există un astfel de bulb atașat la parametrul: formula 45 Acest bulb se numește "bulbul formula 44" al mulțimii lui Mandelbrot. Este format din acei parametri care au un ciclu de atracție de perioadă formula 47 și număr de rotație combinatoric formula 44. Mai exact, toate componentele Fatou de perioadă formula 47 conținând ciclul de atracție se ating într-un punct comun (denumit uzual "punctul fix formula 50"). Dacă etichetăm aceste componente formula 51 în sens trigonometric, atunci formula 22 mapează componenta formula 53 la componenta formula 54
Mulțimea lui Mandelbrot () [Corola-website/Science/306349_a_307678]
-
exemplu este cel al unor bile diferit colorate, înșirate pe o sârmă închisă. Această situație va conduce la definiția abstractă, matematică, a permutării, în care nu mai sunt implicate ordinea sau alte determinări ale subiecților permutați. Conceptul este studiat în cadrul combinatoricii. Aici conceptul poate extins prin conceptul de k-permutări sau aranjamente care arată numărul submulțimilor ordonate ale unei mulțimi date. Conceptul abstract de permutare este folosit în cadrul algebrei abstracte în studiul structurilor algebrice cu operații n-are. O permutare este o
Permutare () [Corola-website/Science/313123_a_314452]
-
, numită astfel după matematicianul englez Frank P. Ramsey (1903-1930), este o parte importantă a combinatoricii care se ocupă de distribuția submulțimilor de elemente ale unei mulțimi. Să presupunem că într-un grup de șase persoane, fiecare două persoane sunt fie prieteni, fie dușmani. Să se arate că în grup există fie trei persoane care sunt
Teoria lui Ramsey () [Corola-website/Science/324987_a_326316]
-
în Polonia cu ambasadorul Angliei, cu care ocazie Boscovich a trecut prin Iași, unde a găsit, la curtea domnească, o serie de instrumente astronomice, pe care le-a utilizat la studierea planetei Venus. Boscovich a fost precursorul școlii italiene de combinatorică. Ca atomist, s-a ocupat de teoria structurii discontinue a corpurilor. În 1753 emite ipoteza inexistenței atmosferei lunare. A scris 71 de lucrări care în ansamblul lor cuprind: matematică pură, fizică, astronomie, optică, călătorii și studii geometrice. Activitatea lui Boscovich
Rudjer Josip Boscovich () [Corola-website/Science/326538_a_327867]
-
Sunt 2.598.960 astfel de combinări posibile, iar șansă de a trage 5 cărți în mod aleator este de 1 / 2.598.960. Numărul "k"-combinărilor dintr-o mulțime dată S cu n elemente este, de obicei, notat, în combinatorica elementară formulă 6 sau oricare dintre aceste moduri: formulă 7, sau formulă 8 (ultima formă constituie standardul folosit în România, Franța, Rusia, China). Același număr, totuși, apare în multe alte contexte matematice, unde este notat drept formulă 8; în mod notabil, apare drept coeficient
Combinare () [Corola-website/Science/325247_a_326576]
-
sub numele de "sistem combinatorial de numărare". Numărul "k"-combinărilor pentu toate valorile valide ale lui "k" reprezintă numărul de submulțimi ale unei mulțimi cu "n" elemente. Există câteva moduri de a demonstra că acest număr este formulă 15. În termeni combinatorici, formula 33, reprezentând suma celei de-a "n"-a linii (începând numărătoarea de la 0) a coeficienților binomiali din triunghiul lui Pascal. Aceste combinări (submulțimi) sunt enumerate prin cifrele 1 din mulțimea de numere în baza 2, începând de la 0 până la formulă 34
Combinare () [Corola-website/Science/325247_a_326576]