9,508 matches
-
cunoștea, dar au avut probleme cu imitația accentelor. În germană, e relativ dificil să vorbești despre rectul unui cangur cu accent australian... Amuzant până aici, probabil, dar tot nu e clar de ce vorbesc despre o revoluție la nivelul serialului de comedie. Ei, bine, pentru că Monty Python a dat jos absurdul de pe scenă și l-a făcut parte integrantă a programului de televiziune cotidian. Ei au sfidat toate regulile serialului de comedie pe care le cunoaștem. Un episod din, să zicem Circul
Mai comic decât Python nu se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11261_a_12586]
-
clar de ce vorbesc despre o revoluție la nivelul serialului de comedie. Ei, bine, pentru că Monty Python a dat jos absurdul de pe scenă și l-a făcut parte integrantă a programului de televiziune cotidian. Ei au sfidat toate regulile serialului de comedie pe care le cunoaștem. Un episod din, să zicem Circul zburător, poate fi alcătuit din câteva scheciuri, legate prin segmente de desene animate pentru adulți (adicătelea pe înțelesul lor). Nu există limită de timp pentru scheciuri, iar racordurile dintre ele
Mai comic decât Python nu se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11261_a_12586]
-
a avut și are un rol inestimabil asupra telespectatorului român. Profundă analiză - nu-i așa ? Dar, în general, nu sunt de acord cu Dvs. Mai reveniți, după ce vedeți filmul care, declară protagonistul Mugur Mihăescu, ,nu mai este vorba despre o comedie cu un puternic accent românesc și cu un puternic comic de limbaj. - ,Puternic comic de limbaj"?, țipă Haralampy. Deci asta era... Ai văzut? CĂRȚI NOI ANUNȚATE LA TV, RUBRICA ,SPORT " Dumitru Dragomir, parlamentar român: Matolirea la români, prefață, comentarii și
Pontul Euxin - mâna lungă a lacului Aral... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11266_a_12591]
-
Welles avea planuri cu Neguțătorul, dar le-a abandonat. Antisemitismul, o banalitate la vremea scrierii piesei, era o piedică notabilă în calea regizorilor moderni, dar nu singura. Din punct de vedere al registrului, piesa comite un zig-zag între tragedie și comedie - apropo, e clasată de către academici la ultima categorie - fără a deveni nici dramă, nici tragi-comedie. Așa că Radford eludează antisemitismul printr-o mișcare postmodernă de recontextualizare istorică detaliată. Și brusc, schimbă prin această decizie toată dinamica piesei. Shylock nu mai e
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
ilustrat un concept filozofic propriu, dat în prealabil, ca în cazul lui Noica și al primului Heidegger. Însă, mai aproape de-al doilea Heidegger, Dragomir spune că o astfel de lectură ne permite să înțelegem ceea ce este ascuns, încriptat în comedia lui Caragiale. Nu e vorba de a căuta, euforic și narcisiac, oglindiri ale filosofiei tale în literatura universală, ci de a înțelege, la propriu, ceea ce are acel text literar de spus. Interpretând pe Caragiale, e vorba ,de a avea curajul
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
Noica (cu basmele) sau Heidegger (cu fabula), măcar pentru că aceștia din urmă aveau de partea lor arhaicul sedimentat care, în principiu, mustește de sensuri. Dragomir alege un text care aparent nu doar că e non-filozofic, ci e chiar anti-filozofic: o comedie. Căci, într-adevăr, ce îi este mai străin filosofiei decât râsul? (Să precizăm aici excepția lui Nietzsche!) Dragomir are însă acest curaj de a aborda cu armele filosofiei o piesă care, principial, este refractară la o astfel de interogație. Dragomir
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
aborda cu armele filosofiei o piesă care, principial, este refractară la o astfel de interogație. Dragomir însă crede că orice lucru, dacă e privit cu atenție și cu concentrare, își destăinuie sensul său profund, semnificația sa non-aparentă. Chiar și o comedie precum Scrisoarea lui Caragiale. Am putea presupune de altfel că intenția lui Dragomir de a aborda tocmai o piesă a lui Caragiale este una implicit polemică față de Noica. Știm bunăoară că Noica spune la un moment dat: Când m-am
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
sale este cu atât mai important cu cât el este mai mascat de caraghioslâcul și de comicul său. Interpretarea lui Dragomir vine așadar să ne atragă atenția asupra acestui mesaj, asupra acestui tâlc care zace ascuns, sub aparența rizibilului, în comediile lui Caragiale. Putem considera așadar că în acest aspect rezidă o anumită similaritate cu cel de-al doilea Heidegger, cel care vede în dialogul cu poeții tălmăcirea unui sens esențial și ascuns. În sfârșit, să ne întrebăm un ultim lucru
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
care, interpretând un text literar are ca obiect prim, ultim și exclusiv textul însuși, interpretarea filozofică țintește dincolo de text și vizează lucrurile însele pe care textul le pune în lumină. Ceea ce îl interesează în mod fundamental pe Dragomir citind această comedie a lui Caragiale nu este, de exemplu, comicul acestui autor, structura piesei sau concretețea artistică a personajelor, ci acel fenomen fundamental pe care piesa îl indică: precaritatea noastră ontologică, provincialismul nostru cultural. O astfel de lectură filozofică a unui text
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
din Vara la țară. Samson Bodnărescu este și el ,un emul anticipator al romantismului eminescian", după cum Iacob Negruzzi, cu ale sale Copii de pe natură, prefigurează cum s-a mai observat, Momente-le lui Caragiale și cu O alegere la Senat - comedie de moravuri -, O scrisoare pierdută. Dar anticipările sunt cu mult mai vechi. Ocupându-se de unul dintre cei uitați, Ion Prale, N. M. revizuiește opinia ce i se pare excesiv critică din cunoscutul articol Observări polemice, unde Titu Maiorescu ridiculiza
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
nu a făcut riduri, nu a trecut prin criza vîrstei mijlocii și nici n-o dor încheieturile. Poezia lor a rămas la fel de tînără, candidă și voluptuoasă, după care se fluieră prelung a admirație. Unul publică Ethernul pheminin, altul Sonetele Infernalei Comedii (ilustrată de primul), două cărți scrise în trecut de doi poeți, unul mai tehnic și mai senzual decît celălalt - acești Paganini și Vivaldi ai manie(li)rismului contemporan -, alături de care cititorul poate trăi fericit în monogamie cu poezia pînă la
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
scribit, bis legit... Cine scrie, citește de două ori. Adică știe bine ce scrie. De cultură, ce să zic?... Aia populară azi se face cu droaia de filme vechi jucate de iluștrii actori români răposați, fie-le țărâna ușoară, drame, comedii, tovarășe în sus, tovarășe în jos, de pe timpurile alea bună când cu trei lei treceai cu bine o zi, fără bere neapărat, ori țuică, ducă-se... Era unu' Eugen Ionescu, care cică... N-am văzut, n-am auzit, să fie
Căldură mare, deși veche by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11346_a_12671]
-
basis for discussion using dialectal elements from the native language of the learner and a playful approach to the old and the new society. The scope of this work is limited to examining the role-play with respect to elements of Comedia dell'Arte and to assess its usefulness for language didactics by using Johan Huizinga's findings on the importance of the play în its culture-creating function. Thomas Mann's character în the story "Der Bajazzo" with its self-irony and with
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Menschen aus Ethnien zum Teil unterschiedlicher, sich gegenseitig bekämpfender Glaubensrichtungen sind. Der notwendige Sprachunterricht hat also zusätzlich die Aufgabe, einen Raum zu kreieren, în dem alle sich auf Augenhöhe begegnen. Besonders der italienischen Menthalität, die ihren künstlerischen Ausdruck în der Comedia dell'Arte findet, scheint es innezuwohnen, im täglichen Leben virtuelle Räume zu schaffen, în denen die größten Gegensätze Platz finden, în Grenzfällen wird die ganze Situation zum Theaterspiel deklariert. Die Bewunderung, die diese Fähigkeit bei Deutschen hervorruft, zeigt schon der
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Enjoy with uș, you all are welcome! Es handelt sich dabei um eine Anlehnung an einen Werbespot mit George Clooney für eine Sektmarke. Obwohl es în dem Stück keine explizite Figur gibt, în der sich eine der klassischen Figuren der Comedia dell'Arte wiedererkennen ließe, und auch die recht präzise vorbereiteten Dialoge einem Vergleich mit dieser ersten Theaterform, în der die Stücke sich auf Schemata beschränkten, deren Texte erst während der Spielsituation entstanden, widersprechen, sind es die Eigenschaften "aktuell, brisant und
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
einem Vergleich mit dieser ersten Theaterform, în der die Stücke sich auf Schemata beschränkten, deren Texte erst während der Spielsituation entstanden, widersprechen, sind es die Eigenschaften "aktuell, brisant und bissig 26", die Giuseppina Tragni în ihrer Abschlußarbeit zur Theaterpädagogin der Comedia dell'Arte zuschreibt, und die sich ebenso în den Bareser Stücken finden. Das Vergnügen wird durch Typisierung der Familienmitglieder und deren ebenso typischen Verhältnissen ausgelöst. Șo kann es Karins Schwägerin nicht mitansehen, dass ihr Bruder von der emanzipierten Deutschen zum
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pentru acest proiect, merita să fie recunoscător și să lucreze cu personal tot de la casa de copii, merita să aibă prieteni că și ține. Doar că, si Emi cât și Mihai ar trebui să nu uite de unde au plecat. Divină comedie ,, jumătatea vieții noastre... ,, Victor MAXIM general manager PEOPLE Inc. România
Prieteni cu care mă mândresc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82691_a_84016]
-
sau cum merge treaba? Nui așa de tare ca Teo. Nu zice teai prins frate așa că nu știe lumea în sala când să se râdă. și e în fiecare marți seara? sunt curioasă căci m-am săturat de așa zisele comedii românești oferite de diverse posturi tv. Well written article.
Stand-up comedy în Urban Café by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82848_a_84173]
-
dar totuși ai nevoie de mai multă esență. Nouă că și națiune ne lipsește viziunea, nu știm unde vrem să ajungem în 10, 20 de ani și credem că astfel de exerciții de stabilire de obiective este un act de comedie ... Dar eu sunt optimist și continui să cred că România este unul dintre cele mai tari locuri în care poți trăi în acest moment Vreau să o contrazic pe Corina, nu este presă de vină. Adică tu profesionist cu pretenții
Fabulosoacra by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82990_a_84315]
-
aia, nu pune aia, nu se face aia, zi și tu că aia, în fine - ce bine ne-am aia și anul asta! O ironie bizară a secolului în care trăim face ca acesti liber cugetători care instrumentează cam toată comedia sărbătorilor de iarnă să fie mai agresivi decît predecesorii lor, credincioșii get-beget. Agresivitatea credințelor laice e mai periculoasă astăzi decît fanatismul religios. Pentru că, dacă pentru credinciosul religios ești în orice moment un potențial convertit, pentru credinciosul laic ești botezat . El
Decembrie sincer by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83026_a_84351]
-
fără să-și dea seama. Teatrul pătrunde în viață făcînd-o de nerecunoscut: criticul își susține analiza într-o reprezentație cu public, actorii ucid - la început doar din greșeală - spectatorii veniți în sală, țiganii măturători își povestesc Romeo și Julieta sau Comedia erorilor, iar fraze din aceeași proză trimit la Othello ș.a.m.d. "ACTORUL-îNGER (ia o suliță din recuzită; o aruncă în sală, la nimereală): Na! Luați și voi. (Sulița omoară doi spectatori dintr-o dată)" - și măcelul continuă pînă la decimarea
Violență și flori by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14711_a_16036]
-
de nelipsitele continuări (vezi Bărbați în negru II, Stuart Little II, Austin Powers III ș.a.m.d.), am operat o selecție în funcție de gen, am încercat să acoperim o arie tematică cît mai diversă. Ce am obținut? Drame diverse și o comedie rătăcită încă de astă vară. Lansat acum cîteva luni, Puicuțe bune este, după cum o sugerează și versiunea autohtonă a titlului, un film ușor, ușor, o comedioară ieftină la propriu și la figurat. Ba chiar aflăm din materialul de presă că
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
operă, de o dinamică a spiritului angajat în gestul creator". Se cuvine a reține ascuțita conștientizare a convenției literare în sfera imaginarului însuși, ca și a tehnicilor "automatismului psihic" care, paradoxal, ajung a se monitoriza. Este ceea ce criteriul a numit "comedia onirică", parțial inspirată de pilda, contactată prin intermediul lui Breton, a lui Jacques Vaché, căruia îi datorează formula de "pohet" și "pohezie", ca un soi de scut ironic al cavalerului romantic fără prihană care e, în extravagantă armură, poetul avangardist, mereu
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
o producție numită fraudulos Scapino, încropită din fragmente ale spectacolului Scapino de la Teatrul Nottara [...]. Scandalos și trist este faptul că această variantă a spectacolului de pe vremuri, la care am prestat regia artistică, apare acum în Săptămîna Mălăele de la Teatrul de Comedie. Cum ar veni, în seria de opere complete. Cam lată, Horațiu dragă!" Dl Mălăele a recunoscut implicit ilegalitatea, schimbînd Scapino din Săptămîna care-i poartă numele cu un monolog. Dar, deși culpabil, nu s-a abținut de la un comentariu răutăcios
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
dar montată în pripă și cu o distribuție nu tocmai inspirată de Constantin Nottara, D'ale carnavalului a fost socotită de diverșii comentatori ai premierei absolute a nu avea invențiune, tipuri, caractere, haz. Apărată de Maiorescu în celebrul său studiu Comediile d-lui Caragiale, dar aspru judecată de Dobrogeanu-Gherea, piesa avea să-și găsească primul exeget literar adevărat în Pompiliu Constantinescu, cel ce i-a definit genul proxim, calificând-o "o farsă pură" și a observat că lucrarea este "de o
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]