21 matches
-
un an: - febră (peste 38°C), frisoane, hipotensiune. La copilul de un an sau sub un an: - febră (peste 38°C) apnee, bradicardie, și din cele trei situații de mai jos cel puțin una trebuie să fie îndeplinită: - flora bacteriană comensală (de ex. difteromorfii, Bacillus sp. Propionihacterium sp., stafilococi coagulazo negativi, etc.) trebuie să fie prezentă în hemocultură în cel puțin două probe recoltate la intervale de timp diferite; - flora comensuală mai sus citată este în hemocultură pozitivă a unui pacient
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180665_a_181994]
-
produselor de panificație-patiserie Utilizarea făinurilor din semințe germinate în aluaturi acide pentru obținerea de produse de panificație Facultatea de Zootehnie Cercetări privind biodiversitatea și viabilitatea bacteriilor probiotice Cercetări privind influența unor substanțe cu activitate inhibantă asupra creșterii bacteriilor patogene și comensale Extracția, caracterizarea și dozarea pigmenților vegetali folosind tehnici cromatografice performante Metode moderne și performante de izolare, identificare și cuantificare a coloranților textili și aplicarea acestor metode la determinarea coloranților din probe de apă reziduală 13. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274567_a_275896]
-
un an: - febră (peste 38°C), frisoane, hipotensiune. La copilul de un an sau sub un an: - febră (peste 38°C) apnee, bradicardie, și din cele trei situații de mai jos cel puțin una trebuie să fie îndeplinită: - flora bacteriană comensală (de ex. difteromorfii, Bacillus sp. Propionihacterium sp., stafilococi coagulazo negativi, etc.) trebuie să fie prezentă în hemocultură în cel puțin două probe recoltate la intervale de timp diferite; - flora comensuală mai sus citată este în hemocultură pozitivă a unui pacient
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180664_a_181993]
-
produselor de panificație-patiserie Utilizarea făinurilor din semințe germinate în aluaturi acide pentru obținerea de produse de panificație Facultatea de Zootehnie Cercetări privind biodiversitatea și viabilitatea bacteriilor probiotice Cercetări privind influența unor substanțe cu activitate inhibantă asupra creșterii bacteriilor patogene și comensale Extracția, caracterizarea și dozarea pigmenților vegetali folosind tehnici cromatografice performante Metode moderne și performante de izolare, identificare și cuantificare a coloranților textili și aplicarea acestor metode la determinarea coloranților din probe de apă reziduală 13. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Facultatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274564_a_275893]
-
asociere cu alti patogeni, sunt cea mai frecventă cauza a corioamniotitei și sunt asociate cu naștere prematură spontană prin ruptură membranelor fetale. Mycoplasmele nu sunt considerate ITS, chiar dacă se pot transmite prin contact sexual. Ele sunt prezente că și germeni comensali, condiționat-patogeni, la nivelul mucoaselor genitale iar infecția se poate manifestă în lipsă oricărui contact sexual. Mycoplasma și Ureaplasma colonizează tractul genital al nou-născuților în timpul nașterii acestora. Între 45 și 66 % dintre copii născuți la termen și 58% dintre cei născuți
Ureaplasma urealyticum () [Corola-website/Science/317129_a_318458]
-
cu o cantitate copioasă de țesut imunitar. Cercetări efectuate la Winthrop University-Hospital au arătat că indivizi fără apendice erau de patru ori mai predispuși la recidiva cu Clostridium difficile. De aceea apendicele poate juca rolul de „casă sigură” pentru bacteriile comensale („bune”). Acest rezervor de floră intestinală putea apoi servi la repopularea sistemului digestiv după un episod de dizenterie sau holeră. Cele mai obișnuite boli ale apendicelui (la oameni) sunt apendicita și tumorile carcinoide (carcinomul apendicelui). Cancerul apendicelui este responsabil pentru
Apendicele vermiform () [Corola-website/Science/323575_a_324904]
-
mai „populate” zone ale corpului sunt cele uro-genitale și gâtul. Cei mai des întâlniți paraziți sunt ciripedele ("Coronulla diadema", "Coronulla regina"), copepodele ("Penella") și păduchele-balenei ("Paracyamus boopis", "Cyamus elongatus"). Unii paraziți (viermii cilindrici din specia "Ogmogaster ceti", de exemplu) sunt comensali specifici balenei cu cocoașă. Printre paraziții interni se numără trematodele, nematodele, cestodele și acantocefalii. Balenele cu cocoașă au puțini prădători naturali. În timpul migrațiilor, indivizii tineri pot fi atacați de orci și rechini, care lasă cicatrice pe coadă și înotătorile pectorale
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
S. pneumoniae" incluse în vaccin, nu și împotriva altor serotipuri de pneumococ și nici împotriva altor microorganisme care determină boli invazive, de exemplu "Haemophilus influenzae" sau "Neisseria meningitidis" (meningococul). Împotriva acestor germeni există alte vaccinuri specifice. Pneumococul este o bacterie comensală, care colonizează în mod normal tractul respirator superior, dar și tractul intestinal și mucoasele uro-genitale. Procentajul de purtători oro-faringieni sănătoși în populație este estimat la 30-70%. Bacteria este condiționat patogenă, putând provoca îmbolnăviri în anumite condiții. Este unul din principalii
Vaccin pneumococic () [Corola-website/Science/311802_a_313131]
-
un colonist frecvent al dermului unor animale. Poate produce infecții la câini și pisici și, mai rar, la oameni (zoonoze). Această specie este frecvent purtătoare de gene care conferă multirezistență la antibiotice. "S. epidermidis", este o specie coagulazo-negativă, o bacterie comensală întâlnită frecvent pe piele. Deși în mod obișnuit nu este patogenă, poate cauza infecții severe la pacienții imunocompromiși, imunosupresați sau cu catetere. "S. saprophyticus" este o altă specie coagulazo-negativă care poate cauza infecții ale căilor urinare. În ultimii ani s-
Staphylococcus () [Corola-website/Science/304604_a_305933]
-
sexuală" sau "boală venerică", deoarece îi include pe aceia care nu au o boală simptomatică. Infecțiile cu transmitere sexuală (ITS/BTS) sunt infecțiile care se transmit la contactul sexual între 2 persoane. Cele mai cunoscute ITS: Fungi și germeni comuni (comensali, condiționat-patogeni, se pot transmite prin contact sexual dar pot, de asemenea, sa se manifeste și să colonizeze mucoasele in lipsa oricărui contact sexual, prin dezechilibrul florei):
Infecții cu transmitere sexuală () [Corola-website/Science/309770_a_311099]
-
o cascadă de reacții biochimice și pot provoca leziuni endoteliale și facilita formarea plăcii ateromatoase. Populațiile de bacterii atașate la suprafața dinților formează un biofilm cu o densitate bacteriană de până la 1011 CFU / mg. Există o coexistență dinamică între bacteriile comensale și patogene, care sunt protejate de mecanismele de apărare antibacteriene naturale fizice și chimice ale gazdei în aceste comunități bacteriene (Socransky et al., 2002). Cunoașterea interacțiunilor complexe dintre comunitățile microbiene rezidente și gazda umană este de cea mai mare importanță
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
5-10% dintre adulți sînt colonizați cu S.pneumoniae mai ales în timpul iernii (Marrie T.J., 1998). Se întîl-nește în procent de 20% dintre pneumonii și 70% din pneumopatiile comunitare. Germenul cauzal, Streptoccus pneumoniae este un diplococ gram pozitiv, încapsulat, fiind un comensal al căilor aeriene superioare. Nu se poate vorbi de un context epidemiologic particular, ci poate doar de unele condiții favorizante, de exemplu, splenectomia. Sub aspect clinic, debutul bolii este brutal, cu febră mare de pînă la 38-390C, frisoane și junghi
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
acestea. Agenții infecțioși se pot clasifica după mai multe criterii Structură ● Virusuri ● Bacterii ● Fungi ● Paraziți ● Prioni (proteine infecțioase lipsite de acizi nucleici) Gradul de patogenitate ● Patogeni: generează boli infecțioase ● Saprofiți: se hrănesc cu substanțe organice în descompunere, provenite de la gazdă ● Comensali: folosesc același substrat nutritiv ca și gazda, fără a induce manifestări patologice la gazdă ● Oportuniști: obișnuit inofensivi pentru gazdă, dar patogeni în caz de imunodepresie Calea de transmitere: ● Agenți infecțioși cu transmitere respiratorie ● Agenți infecțioși cu transmitere digestivă ● Agenți infecțioși
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Tabel 1.1 Clasificarea agenților infecțioși Criteriu Categorii de clasificare Structură ●Virusuri ● Bacterii ● Fungi ● Paraziți ● Prioni (proteine infecțioase lipsite de acizi nucleici) Gradul de patogenitate ● Patogeni: generează boli infecțioase ● Saprofiți: se hrănesc cu substanțe organice în descompunere, provenite de la gazdă ● Comensali: folosesc același substrat nutritiv ca și gazda, fără a induce manifestări patologice la gazdă ● Oportuniști: obișnuit inofensivi pentru gazdă, dar patogeni în caz de imunodepresie Calea de transmitere ● Agenți infecțioși cu transmitere respiratorie ● Agenți infecțioși cu transmitere digestivă ● Agenți infecțioși
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
proteze (valvulare, articulare), la care apar infecții secundare sau la distanță (endocardită, osteomielita, etc.), Studii de rezistență la antibiotice efectuate în SUA au evidențiat rezistență față de peniciline și macrolide la 30-50% dintre streptococii viridians orali. 6.2 Etiopatogenie Flora microbiană comensală a cavității orale formează un ecosistem al cărui echilibru poate fi perturbat în anumite condiții locale (zaharoză, scăderea fluxului salivar, igienă deficitară) sau generale (diabet). Infecțiile odontogene au ca punct de intrare a florei microbiene spre țesuturile profunde lezarea structurii
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
preoperator infecțiile preexistente. Se vor face culturi din spută la cei cu infecții respiratorii și vor fi tratați adecvat. Antibioterapia țintită a infecțiilor tractului urinar se va face înainte de instrumentarea sa, măsură ce elimină apariția șocului septic în urologie. Bacteriile comensale de pe pielea pacientului sunt o cauză comună de infecție. Dușul preoperator cu săpun antiseptic scade cu 50% infecțiile în plăgile curate. Raderea câmpului operator cu mai multe ore înaintea inciziei scade cu 50% rata infecțiilor plăgii. Dacă pacientul are o
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
Pielea inclusă în câmpul operator se va curăța cu antiseptice. Profilaxia infecțiilor la nivelul zonei tegumentelor corespunzătoare inciziei se face prin spălare cu apă și săpun antiseptic în preziua operației și în dimineața operației. Streptococii piogeni și stafilococii sunt, adesea, comensali pe piele, în nas și perineu. Îmbrăcămintea și patul pot fi astfel contaminate, microbii transmițânduse de la pacient la pacient. Pentru a reduce contaminarea preoperatorie, este necesar să se curețe saloanele prin spălare zilnică. Pacientul va fi internat doar cu puțin
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
violacee, aceasta neavând tendință la cicatrizare spontană. Adesea, dacă abcesul este voluminos, se poate ulcera în mai multe zone, realizându-se multiple orificii fistuloase prin care se drenează colecția. Aceste orificii fistuloase, constituie poarta de intrare a germenilor piogeni, adesea comensali ai tegumentelor, care vor suprainfecta abcesul rece, transformându-l într-un veritabil abces cald. Dacă suprainfecția se produce pe un abces rece puțin voluminos și superficial evoluția va fi simplă. Când suprainfecția se va produce 150 pe o localizare profundă
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
nu a fost identificată la populația de femei vârstnice cu infecții cu Mycobacterium avium, dar posibilitatea rămâne ca acești pacienți să aibă un defect în procesarea patogenilor intracelulari de tipul complexului Mycobacterium avium [5]. Aspergillus fumigatus este deseori un organism comensal. Aspergiloza bronhopulmonară alergică este o boală care afectează pacienții cu astm, implicând afectarea căii aeriene. Bronșiectaziile la pacienții cu aspergiloză bronhopulmonară alergică sunt datorate unei reacții imune la aspergillus, acțiunii micotoxi-nelor, elastazei, interleukinei 4 și interleukinei 5, iar în fazele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
specii sunt (Lodge, 1993): strategie de tip “r” (rată ridicată a reproducerii, specii pioniere, durată scurtă a unei generațiiă; potențial de dispersie ridicat; reproducere unisexuată/vegetativă; variabilitate genetică mare; plasticitate fenotipică; areal nativ extins; niță ecologică largă; spectru trofic larg; comensală a omului. Caracteristicile care fac un ecosistem permeabil pentru specii străine sunt: Generale: stadiu succesional timpuriu; diversitate scăzută a speciilor native; perturbări datorate fie unor cauze naturale, fie în urma activităților umane. Specifice:climat asemănător cu cel nativ; absența prădătorilor și
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
geologice sau ca o consecință a activităților umane; o zonă inospitalieră devine la un moment dat favorabilă pentru respectiva specie în urma unor modificări climatice și/sau geografice, prin dispariția unor specii (prădători sau parazițiă, sau prin apariția unor noi specii (comensali, specii pradă); apariția unor adaptări care permit speciei să colonizeze zone înainte inospitaliere. De exemplu astăzi, gramineele și plantele ierboase cultivate sunt prezente pe toate continentele. Majoritatea leguminoaselor provin din Europa apuseană și mediteraneană. Aclimatizarea celor 40 de specii de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]