7 matches
-
pește, care i-a atras și numele de pește-pilot. Într-adevăr, s-a remarcat de multă vreme că acest pește însoțește totdeauna rechinii și vapoarele, în deplasările lor, hrănindu-se cu resturile prăzii rechinilor. Peștele pilot are o relație de comensualism semi-obligatoriu cu rechinii mari, batoidele și alți pești.
Pește pilot () [Corola-website/Science/330760_a_332089]
-
noastră.” Esențializând-o pentru nevoile existențiale, nu mai contează în limba cărui barbar scrii, lucrează pentru „salvarea” ei, folosind-o în starea ei ingenuă. Mărturisea că scrie „ca într-o meserie”, meseria ei a fost viața: „Scriu ca să nu mor.” Comensualismul dintre viață și cuvânt este miza acestei poezii, de unde prospețimea și prolixitatea izvorâte din bogăția momentului. Datoria ei de poetă este de a ajuta cuvântul să-și ducă la îndeplinire misiunea lui biblică, „la început a fost cuvântul”: „Cred în
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
bine, numai două sau mai multe mărimi (nu neapărat prezidențiale) pot fi măsurate cu aceeași unitate de măsură, or, șantajul sus pomenit fiind unul singur, se găsește matematic În imposibilitatea de-a fi comensurat. Poate-i vorba de comesean, comemorație, comensualism (formă de relații Între două plante sau animale În care unul folosește resturile de hrană ale celuilalt (din germ. Kommensalismus). Sau comestibil. Înclin din motive pur lingvistice spre comensualism. Confuzia se menține și-n titlul articolului, „Nu mor caii cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
imposibilitatea de-a fi comensurat. Poate-i vorba de comesean, comemorație, comensualism (formă de relații Între două plante sau animale În care unul folosește resturile de hrană ale celuilalt (din germ. Kommensalismus). Sau comestibil. Înclin din motive pur lingvistice spre comensualism. Confuzia se menține și-n titlul articolului, „Nu mor caii cînd vor cîinii”, de unde se deduce că actualul președinte e cal. Motiv pentru care-au apărut felicitările. Din punct de vedere geometric și reciproca-i valabilă: nu mor cîinii cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
concurând la dezvoltarea plantelor prin azotul pe care-l fixează, dar și prin procesele de putrefacție și lichefiere a organismelor vii a căror viață a încetat, realizând astfel circuitul elementelor materiei în natură, ca să nu mai vorbim de simbioza și comensualismul multor specii bacteriene cu organismele superioare în scopul realizării unor funcții (digestie, imunitate, etc.). Plantele, la rândul lor, sunt singurele viețuitoare capabile să sintetizeze hidrocarbonatele și să asigure nevoile de oxigen prin fotosinteză, datorită existenței fermentului verde (clorofila), fără de care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de faptul că "romanii cei rămași în Dachia nu s-au mestecat cu altă oare care ghintă, prin căsătorii" (p. 69). Antropologia socio-culturală a evidențiat că unul din mecanismele cruciale în păstrarea purității este instituirea unor norme rigide privitoare la "comensualism și connubium" (i.e., interdicția de a mânca împreună și de a încheia căsătorii exogene, în afara grupului de apartenență). În viziunea istorică a lui Maior, românii și-au prezervat intactă romanitatea prin instituirea prohibiției cu privire la connubium. Ne-amestecându-se cu alte neamuri prin
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de faptul că "romanii cei rămași în Dachia nu s-au mestecat cu altă oare care ghintă, prin căsătorii" (p. 69). Antropologia socio-culturală a evidențiat că unul din mecanismele cruciale în păstrarea purității este instituirea unor norme rigide privitoare la "comensualism și connubium" (i.e., interdicția de a mânca împreună și de a încheia căsătorii exogene, în afara grupului de apartenență). În viziunea istorică a lui Maior, românii și-au prezervat intactă romanitatea prin instituirea prohibiției cu privire la connubium. Ne-amestecându-se cu alte neamuri prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]