20 matches
-
poziție). Contestând faptul că putem integral cunoaște ceea ce au gândit oameni foarte diferiți de noi, relativiștii atacă de fapt universalitatea naturii umane, adică, mai pe șleau spus, atacă legătura dintre ideea de Dumnezeu și unicitatea naturii numite om . Ei contestă comensurabilitatea valorilor pentru că vor să fărâmițeze natura umană; și afirmă că orice adevăr este inevitabil limitat la cultura, epoca, civilizația sa, deoarece dacă nici adevărul nu transcende, atunci nimic nu mai poate transcende - or, dacă nimic nu poate transcende, atunci nici
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
de agresiva ideologie comunistă în ultimii 4o de ani. Re-conceptualizarea în perimetrul eșichierului politic statal și al purtătorilor funcției lui potențiale (m-am referit la instituțiile Puterii) este o preocupare constantă și prioritară a politologilor, viitorologilor, încercându-se în esență comensurabilitatea raportului stat-cetățean având drept premize identitatea de interese, principiul sincerității reciproce, scopul comun. La editura Humanitas, apăruse cu ani în urmă, în colecția „Repere” lucrarea „Investigarea comparativă a politicii comuniste”, a unui faimos politolog britanic de origine română, Ghiță Ionescu
ESEU DESPRE PUTERE (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Eseu_despre_putere_vi_.html [Corola-blog/BlogPost/360691_a_362020]
-
asemănarea a două figuri geometrice în spațiul tridimensional sau cu mai multe dimensiuni. Se poate caracteriza o geometrie prin atributul „thalesiană”, indicând că în acea geometrie funcționează teorema lui Thales. Pentru a demonstra teorema lui Thales este necesară noțiunea de „comensurabilitate”. Cu alte cuvinte, segmentele care intervin trebuie să aibă o măsură comună, iar raportul lor trebuie să fie un număr rațional. Cum, în general, două segmente nu sunt comensurabile, în geometria modernă apar noțiunile de „număr real”, „corp”, „spațiu vectorial
Teorema lui Thales () [Corola-website/Science/303451_a_304780]
-
conceptele de pace (lipsa de război și a condițiilor care să conducă la război), nonviolență (psihologică, fizică și structurală), și ahimsa (nevătămarea în gândire, cuvântare și fapte). Fără a exclude nici unul din ultimele, nonuciderea stipulează o manieră diferită caracterizată de comensurabilitatea scopurilor sale și de natură cu final liber a realizării sale. În timp ce utilizarea termenilor precum nonviolență și pace urmează de obicei formei clasice de dezbatere prin idei abstracte ce conduc la pasivitate, uciderea (și opusul său, nonuciderea), poate fi cuantificată
Nonucidere () [Corola-website/Science/316208_a_317537]
-
tc "Convenții (socio‑economia ~)" Ideea de convenție a luat naștere În afara domeniului socio-economic. De exemplu, pentru filosofia analitică anglo-saxonă, așa cum o cunoaștem din cercetările lui Jaakko Hintikka, Saul Kripke sau Patrick Suppes, chestiunea centrală este cea a limbajului sau a comensurabilității, „semantica lumilor posibile” făcând apel la variantele deontică, epistemică sau temporală. Totuși, aplicarea acestei noțiuni s-a dovedit la fel de fecundă și pentru studiul organizațiilor și ierarhiilor. ν În vreme ce contractul, raport ambivalent de egalitate și subordonare, face legătura Între elemente ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de evident că ele ocupă un loc central În preocupările oricărei culturi. Unul este criteriul inteligenței ecosistemice - respectiv, al gradului În care universul În care trăim poate fi atribuit unei cauze inteligente și bune. Celălalt este principiul antropic - adică afirmarea comensurabilității și a legăturii reciproce dintre ființele omenești și univers. Dacă examinăm cele mai importante propuneri de ordin cultural oferite spre consum la Începutul erei creștine - platonismul, iudaismul și creștinismul -, vom ajunge la concluzia că ele Împărtășesc atît principiul inteligenței ecosistemice
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
sa. El n-ar fi putut apărea mai devreme, adică în cadrul economiei naturale. În aceasta din urmă există, într-adevăr, o mare diversitate de țeluri ale activității econo-mice, cuantificate în grade diferite și incomensurabile între ele: nu există mai multă comensurabilitate. În aceste condiții, activitatea urmează cutuma și tradiția, realizează scopurile tradiționale, stabilite cu ajutorul mijloacelor tradiționale"23 . În alți termeni, principiul raționalității emerge și se impune la un moment istoric dat, cînd apar formele schimbului comercial și monetar. În societățile anterioare
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
economiei. Dezvoltarea schimburilor și apariția diviziunii muncii sunt fenomene sesizate și apreciate de Aristotel, care solicită intervenția statului pentru stimularea schimbului, prin care se echivalează diversele obiecte și munca. Autorul arată că schimbul e imposibil fără egalitate, iar egalitatea fără comensurabilitate. Filosoful stagirit deosebește economia de hrematistică (arta înavuțirii). Prin econo-mie, el înțelege o metodă de a strînge o avere moderată, firească, ce aduce liniște statului, în timp ce hrematistica este privită ca imorală, deoarece are la bază cămătăria, ce face din bani
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
economist cu ajutorul a ceea ce el numește o "funcție de bunăstare socială". 4.1.1.2. Utilitatea și economia bunăstării Prima întrebare e: ce funcție a bunăstării sociale trebuie maximizată? Prima soluție propusă de Bentham se baza pe o simplă soma-ție. Deși comensurabilitatea situațiilor persona-le îi părea o chestiune importantă și dificilă, Bentham avea să o rezolve printr-o piruetă: evaluarea monetară a utilităților individuale. Dar numeroși sunt cei care, după el, au reconsiderat problema. Astfel, John Stuart Mill, apoi Harsanyi au propus
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
țărănească -, s-a simțit că orice speranță de Revoluție muncitorească se estompa. Iată de ce s-a invocat atât de mult numele Revoluției. Ba mai mult de atât, de acum erau clare nu numai imposibilitatea unei dialectici, cât și imposibilitatea unei comensurabilități între capitalismul tehnologic și marxismul umanist. De aici și urletul ce a răsunat în întreaga Europă și în care predomina cuvântul Marxism. Nu se voia - pe drept cuvânt - să se accepte inacceptabilul. Tinerii au trăit cu disperare zilele acestui urlet
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
faptul de a cunoaște beneficiile lecturii tipologice, nici prestigiul apofatismului, ori importanța lecturii literale îl deosebea atât de mult pe ereziarhul Arie de ortodoxul Atanasie cel Mare, cât faptul că hermeneutica lor nu beneficia de același „cadru aperceptiv”. În absența comensurabilității între paradigmele intelectuale pe care le adoptaseră, cei doi teologi alexandrini s-au găsit în imposibilitatea de a picta armonic - extrăgând culorile din vasul unicei lor Scripturi - aceeași icoană a aceluiași Hristos. „Cadrul aperceptiv” ar putea fi considerat aici și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
sa. El n-ar fi putut apărea mai devreme, adică în cadrul economiei naturale. În aceasta din urmă există, într-adevăr, o mare diversitate de țeluri ale activității economice, cuantificate în grade diferite și incomensurabile între ele: nu există mai multă comensurabilitate. În aceste condiții, activitatea urmează cutuma și tradiția, realizează scopurile tradiționale, stabilite cu ajutorul mijloacelor tradiționale"8. În alți termeni, principiul raționalității emerge și se impune la un moment istoric dat, cînd apar formele schimbului comercial și monetar. În societățile anterioare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
interpretare. Deci, ne-am orienta către o gândire contextuală și un relativism pragmatic, fără obsesia ultimului context, a corespondenței reprezentării cu o realitate obiectivă și ne-am referi la scopurile urmărite de actorii sociali în situații concrete. Renunțarea la ideologia comensurabilității înseamnă să acceptăm succesiunea și firescul întâmplărilor care pot fi interpretate și pot semnifica altfel o situație ce nu părea să ridice semne de întrebare. Uneori "ceea ce trebuie" poate fi o pură întâmplare iar ceea ce socotim că este "mărunt" pentru
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de tradițiile behavioriste și eficientiste ale curriculumului. Dar nu este așa. Conotațiile cantitativiste sunt total abandonate. Abordarea hermeneutico-fenomenologică este eminamente calitativă. Atkins (1988) a comentat statutul conceptului de scop din perspectivă fenomenologică. „Scopul” nu mai are sensul conferit de teoriile comensurabilității, ci înțelesul conferit de Heidegger prin expresiile „descoperirea unui temei”, „proiectarea omului în lume” (Gründen; Entwurf; Überwurf; finding a footing)136 sau de Wittgenstein prin expresia „găsirea căii” (finding one’s way about)137. Omul este „configurator de lume” (Weltbild
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
realizarea a șase hărți și atlase geografice. În domeniul cartografiei teoretice a adus contribuții inedite: imaginarea unui nou procedeu de reprezentare a conținutului unei cartograme (1967), perfecționarea hărților populațiilor prin metoda contururilor înclinate, adăugând metodei japonezului Kitiro Tanaka și proprietatea comensurabilității, procedeu apreciat pozitiv de specialiștii cartografi, în frunte cu președintele Asociației Cartografice Internaționale, prof.dr. A.H. Robinson. Prof. dr. Victor Sficlea a adus o contribuție importantă la perfecționarea producției cartografice din țara noastră, a hărților școlare rurale. A contribuit la
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
diferenței care impune pluralitatea și incomensurabilitatea în locul identității și al universalității"824. Ideea de "raționalitate transversală" este o propunere prin care filosoful american crede că se poate trece dincolo de antinomiile ce marchează această confruntare: identitate și diferență, universalitate și particularitate, comensurabilitate și incomensurabilitate. "Situată între modernitate și postmodernitate, trecând printre Scylla universalismului hegemonic și anistoric și Carybda lipsei de legitate, a particularismului radical și istoricismului nervos, rațiunea transversală se înscrie în cursa înțelegerii practicilor configurative și a formelor de viață în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
deloc reglementat, juridic și audiovizual, iar la nivelul percepției publice nu s-au întreprins chestionare de sondare a opiniei publice privind implicațiile folosirii Internetului în campania electorală. În același sens, nu există preocupări statistice sistematice privind dimensiunea fenomenului new media, comensurabilitatea vizibilității unui politician în sfera online-ului, rămânând la latitudinea acestuia prin propriile măsurători, care sunt ambigue (unii nu afișează deloc numărul vizitatorilor, alții afișează doar vizitatorii unici, alții includ în numărul vizitatorilor toate intrările aceluiași vizitator sau fac o
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
Și, mai ales, spre evaluarea ei tradițională într-un sistem având ca antipozi centralul și perifericul. Tipologia flexibilă proiectată în carte demonstrează că opoziția simplistă lumi centrale - lumi marginale camuflează o rețea complicată de relații: de compatibilitate și incompatibilitate, de comensurabilitate și incomensurabilitate, având drept consecințe intersecția sau fuziunea, ciocnirea sau acomodarea, anihilarea sau complementaritatea ș.a.m.d. Eficiența îi poate fi testată în studiul unor universuri reputat conflictuale ale lumii contemporane: culturale, sociale, politice, etnice, religioase. Următoarele două secțiuni ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
mai adânci sentimente ale celorlalți. Vestea bună este că nici nu trebuie să faceți asta. Îi puteți conduce pe ceilalți, și pe dumneavoastră, cu succes, limitându-vă la identificarea comportamentelor pe care puteți să le vedeți și să le auziți. Comensurabilitatea Atunci când se confruntă cu astfel de caracteristici ale unei bune țintiri, mulți oameni se plâng imediat că aceste criterii (mai ales măsurarea) le vor limita punctele tari pe care le pot identifica. Nu este cazul. Adevărul este că, dacă se
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
determina toate tipurile de semnificații importante. În fapt, lista aspectelor de considerat rămâne mereu deschisă, posibil de extins. • Ierarhizarea criteriilor de evaluare este și ea o problemă deschisă din mai multe puncte de vedere. În primul rând se pune problema comensurabilității valorilor. Multe critici ale modelului analitic de decizie se concentrează tocmai asupra acestui aspect. Găsim adesea formulată ideea că valorile sunt incomensurabile (în principiu, sau deocamdată, lucru mai puțin important pentru acest tip de critică), neexistând nici o procedură obiectivă acceptabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]