109,977 matches
-
deși s-a putut observa, de ediții întregi, cu ochiul liber, că am fost mai mult decît atît - pe perioada Festivalului am dedicat aproape exclusiv paginele de Arte, suplimentîndu-le uneori, dacă a trebuit - cu voci diferite și perspective diferite în comentariu, cu modalități nuanțate de a observa acest fenomen. Nu a sosit niciodată vreo invitație oficială pentru oamenii de cultură ai redacției, colaboratorii noștri, nume marcante, nu au scăpat de emoțiile intrării la un concert sau altul, cu acreditare fără loc
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
subiectivității, de manifestare a intertextualității, ironiei și parodiei (e semnalat, de pildă, antologicul pasaj al lui Groșan, din O sută de ani de zile la porțile Orientului", care începe cu exclamația "O, dulce plai al Moldovei!..."). Ar mai trebui pomenite comentariile despre marcarea funcției fatice în discurs, despre suprasemnificarea descrierii la Cărtărescu - și multe altele. E de presupus (și de sperat) că această carte inteligentă, elegantă și bogată în idei va stimula viitoare cercetări de stilistică în zona literară a actualității
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
D) ale Dicționarului General al Literaturii Române (Editura Univers Enciclopedic, 2004) editat de Academia Română (inițiator și coordonator general Eugen Simion) nu a stîrnit un interes critic pe măsura demersului. Deși nici nu se poate spune că nu a beneficiat de comentarii în detaliu sau de articole bine tensionate. Spuneam în alt loc că din cauza numărului extins de colaboratori (aprox. 150), puțini critici și istorici literari din interior au avut îndrăzneala și interesul (cu excepția cîtorva ,rebeli": Dan C. Mihăilescu, Nicolae Florescu sau
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
și toate fenomenele din interiorul lui", cum spune în prefață E. Simion. Într-o cultură căreia îi lipsesc astfel de instrumente, DGLR vine să umple, așadar, un gol imens, recunoașterea dificultății și a utilității demersului Academiei fiind, astfel, premiza tuturor comentariilor critice făcute pînă acum. Analizele în detaliu, precum și varietatea observațiilor și a reproșurilor critice au dezechilibrat însă decisiv balanța receptării. Comentatorii au luat cu o mînă mai mult decît ce au dat cu cealaltă. Trei tipuri de reproșuri s-au
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
-n ochi je m'en fiche-ismul coordonatorului general distribuind accentele, verdictele și spațiile". Dacă P. Cernat vorbește, în aceeași linie, despre ,filtrul canonic al coordonatorului general" și despre ,partizanate și subiectivisme excesive", Ion Simuț găsește ,inevitabil" (în cel mai pozitiv comentariu la DGLR ) faptul că ,cel mai vulnerabil e sectorul de literatură contemporană, cu multe inconsecvențe, lacune și disproporții". În fine, un ultim efect, nu și cel mai puțin important, al tuturor viciilor de procedură, y compris și de componență a
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
ales când ele sunt parte dintr-o exprimare complexă dedicată unui nume simbol: Enescu pentru noi. Mă urmărește de multă vreme un gând absurd, o întrebare fără răspuns: cum ar fi înțeles Enescu acele multe, foarte multe și adeseori revelatoare comentarii asupra operei lui? Unele i-ar fi descoperit considerațiuni de ordin estetic și stilistic care nu l-au preocupat; altele, consecvențe de scriitură spontan folosite în laboratorul său intim (polifonia, da; heterofonia... e o descoperire a cercetării mai târziu formulate
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
o comedie cu un puternic accent românesc și cu un puternic comic de limbaj. - ,Puternic comic de limbaj"?, țipă Haralampy. Deci asta era... Ai văzut? CĂRȚI NOI ANUNȚATE LA TV, RUBRICA ,SPORT " Dumitru Dragomir, parlamentar român: Matolirea la români, prefață, comentarii și adaptare pentru televiziune Gigi Becali. Mona Muscă, parlamentar european: Iată de ce am demisionat din funcția de ministru... Cuvânt după, de C.P. Tăriceanu. Emil Boc, Primar Cluj-Napoca: Viață de navetist; vol. I. Cu o prefață de prof. Gheorghe Funar... Etc.
Pontul Euxin - mâna lungă a lacului Aral... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11266_a_12591]
-
titluri), a continuat și după emigrarea în America în anii '70 să predea la diferite universități și școli, să călătorească, să scrie. Atîta doar că, la un moment dat, în sfera ei de interese a intervenit o mutație, predilecția pentru comentariul academic fiind înlocuită cu aceea pentru ,the real thing", cum se exprimă ea, în legătură cu tentația pătrunderii la tot mai mare adîncime în ,universurile reale sau imaginare produse de conștiințe creatoare": autori de povestiri, romane, biografii, autobiografii. Ceea ce poate să fi
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
unor posibile efuziuni paralizez") volumul ne oferă, poate și involuntar, date esențiale configurînd în plan moral și intelectual personalitatea acestei autoare care fuge de narcisism și exhibiționism. Ea se conturează nu atît datorată notațiilor despre sine, cît multitudinii de reflecții, comentarii și asociații pe marginea fenomenelor social-politice fierbinți, a cărților citite, a ideilor vehiculate de acestea ca și a modului în care se întîlnesc obsesiile ei personale cu acelea ale unor autori din toate epocile: Thomas Mann îi inspiră un eseu
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
muzicii. Format la marea tradiție a școlii germane, el și-a dovedit capacitatea de a survola întreaga construcție cu o privire sintetică dominatoare. Căci problema principală pe care piesa o pune în fața interpretului este de a cimenta laolaltă 33 de comentarii ale aceleiași teme, trecând-o printr-o multitudine de stări, de la humorul robust până la cea mai adâncă reculegere. Și nu lipsesc nici referirile mai mult sau mai puțin directe la trecut (Mozart, Bach) sau flashurile pe care geniul beethovenian le
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
șaizeciștilor și în special a lui Nichita Stănescu; respingerea călinescianismului, considerat depășit și nociv; susținerea lui Cărtărescu împotriva lui Patapievici etc. Și n-am spus nici pe departe totul. Ion Bogdan Lefter e foarte implicat în viața literară și în comentariul politic (susține o emisiune zilnică de prezentare a cărților la TVR Cultural, e analist politic la cotidianul ,Ziua" și la postul de radio BBC). E prezent de peste două decenii în fenomenul receptării, iar din 1990 încoace a fost în permanență
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
epitom al ,cunoașterii situate" , în termeni de epistemologie. Merge pe urmele lui Alexandru, dar nu ignoră prezentul local, ba chiar face conexiuni între acesta și aspectul sau statutul locului respectiv pe vremea macedoneanului. Gazda nu se preface obiectivă, dimpotrivă, face comentarii radicale asupra războiului (care, în treacăt fie spus, a făcut praf patrimoniul muzeului din Kabul, unica mărturie a unei întregi civilizații, directorul instituției afirmând că, privind dezastrul, s-a simțit de parcă i-ar fi murit părinții), și nu ignoră sărăcia
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
ales când am auzit un om de afaceri roman cu ambiții politice spunând despre dezastru că ,nu s-ar fi întâmplat dacă aș fi câștigat ultimele alegeri" , mi-a trecut prin cap că m-aș fi așteptat la un asemenea comentariu, într-un context similar, din partea actualului președinte american, mai puțin din cea a unui latin întreprinzător. Oricum, dacă mă ajută memoria, documentarul e prea ,curat" , preferând să lase în obscuritate urmele unor atrocități petrecute în acea zi. În schimb, se
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
nevoia să pună la finalul cărții un corpus consistent de Note și trimiteri pentru o mai profundă înțelegere a rebisiei sale. În Jocul poeziei (1985), una dintre cele mai frumoase cărți scrise vreodată despre poezia românească, Ion Pop găsise în comentariul făcut de poetul însuși pe marginea unui rondel de Macedonski (în Afinități selective) o admirabilă exprimare valabilă inclusiv autorului Simplerozelor. Iat-o: ,un joc aproape gratuit (și delectabil) al propriei lui civilizații." Unde, spun eu, accentul nu cade atît pe
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
parlamentare, ediție îngrijita, prefață, note și bibliografie de D. Vatamaniuc, Introducere de Eugen Simion, Fundația Națională pentru Știință și Artă-Univers Enciclopedic, București, 2006, pp. 930-945. 20 Oratorie politică românească (1847-1899), ediție îngrijita de Roxana Patraș, selecția textelor, nota asupra ediției, comentarii, prezentarea autorilor, indice de nume și bibliografia generală a temei de Roxana Patraș, în curs de apariție la Editură Universității "Alexandru Ioan Cuza". 21 Radu Rosetti, op. cît., p. 396: Voi observa că partidul liberal muntean, pe cât îi era cu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
9 Boris Riurikov, "Postfața", Crima și pedeapsă, Dostoievski (S. V. Teodoreanu & I. Dumbrava, Trans.). București, Cartea rusă, 1957, #297; L. Rozenblum, Românul lui F. M. Dostoievski ,,Umiliți și obidiți" (Prefață la Umiliți și obidiți). București, 1957. 10 Tamara Gane, Prezentări și comentarii, Opere (11 vol), vol. 1, București, Editura pentru Literatură Universală, 1966. 11 Tudor Vianu, Imaginația durerii. Secolul 20, 100(4), 48-49, 1969. 12 Ion Ianoși, "Prezentări și comentarii, Dostoievski", Opere, vol. 3, București, Editura pentru Literatură Universală, 1967. 13 Peter
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Prefață la Umiliți și obidiți). București, 1957. 10 Tamara Gane, Prezentări și comentarii, Opere (11 vol), vol. 1, București, Editura pentru Literatură Universală, 1966. 11 Tudor Vianu, Imaginația durerii. Secolul 20, 100(4), 48-49, 1969. 12 Ion Ianoși, "Prezentări și comentarii, Dostoievski", Opere, vol. 3, București, Editura pentru Literatură Universală, 1967. 13 Peter Sekirin, The Dostoevsky Archive, Jefferson, McFarland, 1997. 14 G. M. Friedlander,, Prefață la românul ,,Idiotul" (N. Gane, Trans.), în F. M. Dostoievski (ed.), Idiotul, București, Cartea Rusă, 1959, p.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
1967. ERMILOV, Vladimir, "75 de ani de la moartea lui F. M. Dostoievski", Gazeta Literară, Joi 9 februarie, 1956. FRIEDLANDER, G. M., Prefață la românul ,,Idiotul" (N. Gane, Trans.), în F. M. Dostoievski (Ed.), Idiotul, București, Cartea Rusă, 1959. GANE, Tamara, Prezentări și comentarii, Opere în 11vol, vol. 1, București, Editura pentru Literatură Universală, 1966. GEORGIU, Grigore, Comunicare interculturală, București, Comunicare.ro, 2010. HEINRICH, Alfred, Tentația absolutului: personaj și compoziție în opera lui Dostoievski, Timișoara, Facla, 1973. IANOȘI, Ion, "Prezentări și comentarii, Dostoievski", Opere
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Prezentări și comentarii, Opere în 11vol, vol. 1, București, Editura pentru Literatură Universală, 1966. GEORGIU, Grigore, Comunicare interculturală, București, Comunicare.ro, 2010. HEINRICH, Alfred, Tentația absolutului: personaj și compoziție în opera lui Dostoievski, Timișoara, Facla, 1973. IANOȘI, Ion, "Prezentări și comentarii, Dostoievski", Opere, vol. 3, București, Editura pentru Literatură Universală, 1967. IVANOV, G. M., "Lămuriri pentru un recenzet grăbit", Gândirea (Ianuarie), 188-189, 1925. MĂLĂNCIOIU, Ileana, Vina tragică: tragici greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka, București, Cartea Românească, 1978. NOVICOV Mihai,, " Tineretul de azi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Despot, Gianina Corondan, Bogdan Naumovici, doctorul Raed Arafat și alții: Mai multe detalii găsești aici. Sper să se schimbe ceva... Salut Dragoș, ne cunoaștem de la o conferință, ceva cu acu 10 ani, mă rog, detalii :), vroiam să fac un mic comentariu la articolul tău, sunt foarte de acord cu mașinile eco DAR, fără supărare de ce să dau 25mii de euro pe o toyota? Ok hai să nu zic toyota, zic marca Y, o marcă oarecare pentru că nu am nimic cu această
Parbrizul nu desparte două lumi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82715_a_84040]
-
2. rromii nu sunt negri ci indieni și n-ai să vezi India transformată în UȘĂ nici peste 50×1000 de ani. Salut Nu prea am timp acum, dar pot să vă spun că-mi place aici. Postările sunt interesante, comentariile la fel. Eram acum doar curios, cu moderarea, lucrurile stau că la Morar sau Andreea Paul? Se pare că astăzi primesc numai vești bune. Păcat că nu am timp. Ne mai auzim. @pentru toți comentatorii de pe-aici: totul începe
Petreanu despre chestiunea rromilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82681_a_84006]
-
plăcea că maghiarii să-i asimileze pe românii din covasna? și un DA și mai hotărât: educația este soluția. avem un exemplu frumos la bacău, cu leslie hawk. însă că tot vorbim de educație, să vă amintesc cum am inceput comentariul? cu un copil rrom din ultima bancă...
Petreanu despre chestiunea rromilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82681_a_84006]
-
fi rămas ? Luxemburgul îi va ști de frica! Doamne ajuta la un manager de comunicare ce poate fi asemănat cu Miruna. Sincer îmi pare rău că pleacă dar se va găsi o soluție și pentru înlocuirea ei.... Revin cu un comentariu să-ți semnalez o scăpare: *răciserăm. (Asta pentru și tu îi taxezi pe cei din jur, cu blândețe, cu prietenie, dar vrând mereu să dai limbii române ce-i al limbii române). Mie, una, mi se pare că tot ascultând
Zi tristă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82710_a_84035]
-
regizat de Tudor Giurgiu și prezent(at) zilele acestea la Festivalul Astrafilm — ‘am I lucky? ‘ Aș fi tentata să presupun că cititorii lui Bucurenci sunt un pic mai destupați la minte. Și nu spun neapărat că nu ar fi, dar comentariile astea arată gradul de rasism și intoleranță pe care îl avem chiar și la un nivel de educație decent. Smart people, concesia trebuie să plece de undeva și ideal ar fi să plece de la noi ăștia albi, frumoși și superiori
(încă mai) S.P.E.R by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82686_a_84011]
-
mai mulți sedentari că nu e așa de greu să facă puțină mișcare. Trebuie doar să faci un pas și încă unul și încă unul și tot așa... À propos, ideea evenimentului îi aparține Mihaelei Nicola. Chapeau! Later edit: un comentariu cu miez citiți și la Tolo. Bravo! Bravo Dragoș! Bravo Badea! Bravo Viva! Bravo toți! A fost ceva superb și de-a dreptul impresionant! Mă bucur că în România așa ceva a fost posibil. Dacă îmi spunea cineva acum 1 an
Marea alergare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82737_a_84062]