541 matches
-
copilul nu va fi singurul, indiferent cât de greu le va veni. Împreună se vor descurca. - Vom avea, îi spunea Lea, o casă plină cu copii, o curte mereu plină cu puișori, o casă recunoscută a dragostei. Munca lui de comis voiajor era grea, necesita multă alergătură, dar el nu se plângea niciodată. Om cu un suflet de aur, harnic și priceput la toate, săritor la nevoile vecinilor, sau oricăruia îl solicita ceva, nerefuzând niciodată pe nimeni, l-a făcut foarte
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/berthold_aberman_1420092402.html [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
ori boierimea din Țara Românească grupată la 1838, în Partida națională, condusă de Ion Câmpineanu sub care s-a redactat manifestul: Act de unire și independnță, ca finalitate a unirii Principatelor sau boierimea moldavă constituită în Conjurația confederativă condusă de comisul Leonte Radu la 1839. Scânteile care preconizau Unirea românilor s-au aprins în Flacăra revoluțiilor de la 1848, în toate cele trei Principate valahe prin marii Corifei patrioți: Nicolae Bălcescu, Gh. Magheru, Christian Tell, Ana Ipătescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, A. I
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
clucer: Costandin Știrbei, 1703-1706, Radu Golescu, 1706-1707, Șerban Prisăceanu, 1714-1715; vel postelnic: Dumitrașco Caramanlău, 1688-1704, Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716, Ștefan Pârșcoveanu, 1716, Dumitrache Vlasto, 1717; vel paharnic: Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716; vel stolnic: Barbu Fărcășanu, 1703, Șerban sin Șerban Greceanu, 1703-1710; vel comis: Bunea Grădișteanul, 1700-1703 ; vel sluger: Chircă Rudeanu, 1714-1715, Pătru Obedeanu, 1715; vel pitar: Barbu Fărcășanu, ante 1701, Șerban Greceanu, 1714-1716; vel serdarul: Barbu Brăiloiu, 1713-1714, Drăghici Strâmbeanu, 1716, vel șetrar: Pătru Obedeanu, 1716; vel medelnicer: Preda Ppârșcoveanu1700-1701, Drăghici Strâmbeanu, 1714
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
lumea exilului. Spațiul e bine precizat chiar din titlu: Franța, Canada, Statele Unite. Aici s-au exilat și de aici vin „pașoptiștii” - povestitori care, spun fiecare, ca și la Sadoveanu, „o poveste cum n-am mai auzit” (după cum promite, la Sadoveanu, Comisul Ioniță), originală, personală, reală: „La ora stabilită am sosit la locul de întâlnire, unde nea Mitică mă aștepta deja. Ne-am așezat la o masă și am comandat câte ceva. Ne-am antrenat într-un dialog plăcut, deschis, care parcă prevestea
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_octavian_curpas_cristina_maria_necula_1335450736.html [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) Cuvinte chee: morărit, moară, râșniță, Vestul Olteniei, întreprinzători în domeniul morăritului Printre cei mai mari boieri și arendași din județ, care posedau un număr important de instalații de morărit, se remarca comisul Costache Glogoveanu care avea 2 mori și o făcae la Glogova, marele proprietar și negustor Ghiță Opran care avea patru mori la Bistrița, în plasa Ocolul, și 2 la Brabova în Dumbrava. Boierii deținători de numeroase mori se găseau și
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
mici proprietari, stăpâni ai pământurilor lor, fiindcă, în realitate, erau obligați la maglă, adică la prestațiile legate de exploatarea sării de la Ocnele Mari. Aceste obligații prea mari i-a determinat pe moșnenii din Dobriceni să se vândă rumâni lui Chirca, comisul de la Ruda, cu condiția să fie scoși de la magle. Chirca comisul însă nu-i scoate de la maglă - se vede că era greu sau poate imposibil să obțină acest lucru - și-i ține „rumâni în silnicie”, nevrând să recunoască obligația pe
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
la maglă, adică la prestațiile legate de exploatarea sării de la Ocnele Mari. Aceste obligații prea mari i-a determinat pe moșnenii din Dobriceni să se vândă rumâni lui Chirca, comisul de la Ruda, cu condiția să fie scoși de la magle. Chirca comisul însă nu-i scoate de la maglă - se vede că era greu sau poate imposibil să obțină acest lucru - și-i ține „rumâni în silnicie”, nevrând să recunoască obligația pe care și-o luase. Pentru această pricină se va isca un
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
maglă - se vede că era greu sau poate imposibil să obțină acest lucru - și-i ține „rumâni în silnicie”, nevrând să recunoască obligația pe care și-o luase. Pentru această pricină se va isca un proces între urmașii lui Chirca, comisul de la Ruda, și sătenii de la Dobriceni, o primă judecată având loc la 1600, când țăranii se duc la Alba-Iulia, cu plângere la domnie, nemulțumiți că boierul nu i-a scos de la salină și totodată îi ține „rumâni în silnicie”. Voievodul
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
Viteazul, care dăduse legea ca „fiece rumân să rămâie veșnic în această stare”, dă câștig boierului Chirca, în detrimentul țăranilor, ca o exprimare a dreptului feudal. În același an 1600 (7108), Martie 25, Mihai Viteazul confirmă jupânesii Maria, soția răposatului Chirca comis Rudeanu și fiilor ei stăpânirea moșiei Dobricenii din Vâlcea 9). Procesul va ține mai bine de 30 de ani, până în 1633, când voievodul Matei Basarab dă un hrisov prin care „dă poruncă satului Dobriceni măglași din sud Vâlcea, ca să fie
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
ține mai bine de 30 de ani, până în 1633, când voievodul Matei Basarab dă un hrisov prin care „dă poruncă satului Dobriceni măglași din sud Vâlcea, ca să fie în pace și slobozi de rumânie de către Chisar paharnicul, feciorul lui Chirca, comisul de la Ruda, și de către feciorii lui și de către toate rudele lui, de niminea bântuială să nu aibă în veaci”11). Hrisovul acesta domnesc este dat „în scaunul cetății București, în luna lui Iulie 26 de zile, și de la Adam până la
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
de pietre , existau totuși mori și făcăi, acolo unde debitul de apă și posibilitățile financiare ale proprietarului o permiteau, cu două până la patru perechi de pietre . Astfel, la Glogova, în plasa Baia, existau două mori cu câte 3 pietre, proprietatea comisului Costache Glogoveanu17și alta asemănătoare la Cătunul. Pe râul Tismana se găseau 3 mori cu câte patru pietre, una la Câlceștii de Sus, proprietatea lui Nicolae Rogoz , alta la Câlceștii de Jos, proprietatea moșnenilor și ultima la Hodorasca 18. Pe Motru
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii" (1979), „Clipa" (1979), „Bietul Ioanide" (1979), „Năpasta" (1982), etc. Leopoldina Bălănuță a avut și o colaborare de succes cu Televiziunea. „"Gaițele" (1993), „Strigoii" (1992), „Trandafirul și coroana", „Conu' Leonida față cu reacțiunea"(1985), „Moartea unui comis voiajor" (1977), „Idolul și Ion Anapoda" (1991) sunt doar câteva din piesele în care a apărut la Televiziune. Deși a fost considerată o actriță dramatică, Leopoldina Bălănuță a avut și memorabile roluri de comedie. Sceneta TV „Care de dame" de
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_leopoldina_balanuta_magdalena_albu_1355900076.html [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
crezi facultative Virgulele să te-ndemne Să dispari din portative! Că ți s-a-groșat obrazul Cu o lipsă de măsură Foarfecele și macazul Să-ți servească de cenzură! Că tu pleci. Rămâne scrisul Cu efigie cu tot Când s-o constata comisul Doar cenușă și azot; Și în rest câteva urme De carbon și vanitate Să mai scurme, să nu scurme Picul de „eternitate”? La ce bun? Mai bine razi Și pretențiile și calpul Cu ce scrii, aduni și scazi Să nu
CÂTE SEMNE CE, PESEMNE... de ION UNTARU în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cate_semne_ce_pesemne_.html [Corola-blog/BlogPost/351175_a_352504]
-
crezi facultative Virgulele să te-ndemne Să dispari din portative Că ți s-a-groșat obrazul Cu o lipsă de măsură Foarfecele și macazul Să-ți servească de cenzură Că tu pleci. Rămâne scrisul Cu efigie cu tot Când s-o constata comisul Doar cenușă și azot Și în rest câteva urme De carbon și vanitate Să mai scurme, să nu scurme Picul de „eternitate”? La ce bun? Mai bine razi Și pretențiile și calpul Cu ce scrii, aduni și scazi Să nu
DA-ŢI-AŞ DA ÎN CAP CU SEMNE! de ION UNTARU în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 by http://confluente.ro/Da_ti_as_da_in_cap_cu_semne_ion_untaru_1328535548.html [Corola-blog/BlogPost/346681_a_348010]
-
pe coconul Constantin și pe coconul Alexandru, feciorii lui vodă, în contăș de postav fin, albastru de Flandra, cu ciubote roșii de marochin și jungher la cingătoare. Frumoși și mândrii nevoie mare. În fața lor căzuse în genunchi când, însoțiți de comisul Mihăilescu, veniseră să vadă caii aleși pentru cursele din toamnă, când feciorii de boieri își întreceau dibăcia în ale călăriei. El prinsese darul îngrijirii cailor și comisul văzându-l harnic și dibaci îl cerea mereu tatălui său să îl aducă
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
Frumoși și mândrii nevoie mare. În fața lor căzuse în genunchi când, însoțiți de comisul Mihăilescu, veniseră să vadă caii aleși pentru cursele din toamnă, când feciorii de boieri își întreceau dibăcia în ale călăriei. El prinsese darul îngrijirii cailor și comisul văzându-l harnic și dibaci îl cerea mereu tatălui său să îl aducă la curte. Ba mai mult, îi promisese că atunci când vodă va veni să vadă herghelia îl va prezenta ca pe unul ce cunoaște îngrijirea cailor. Dar vremurile
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
să susții cu citate argumentele prezentate; să oferi un titlu expresiv compunerii; - să ai conținutul și stilul adecvate cerinței date; - să utilizezi corect registrul de comunicare și să te încadrezi în limita minimă se spațiu. b) Caracterizați-l pe Ioniți, comisul , personajul principal din "Iapa lui Vodă", de M. Sadoveanu. NOTĂ: Se acordă 10 puncte din oficiu. Emoțiile ne trădează.Am vrea să fim ca ceilalți, păstrându-ne totuși identitatea nealterată: identitatea singurătății! Dar ,oare se poate? 59. Avocatul satului -Cam
DEŞERTUL DE CATIFEA (58-60) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_58_60_costel_zagan_1371354566.html [Corola-blog/BlogPost/363650_a_364979]
-
Ostași Radu Alună- Căpitan de Călăreți Popor Un glas Cozia- Fată din popor Mihai- Fiul lui Mircea cel Bătrân Logofătul Neacșu- Șeful Cancelariei Domnești Postelnicu- Cetaș Constantin- Ohanic Vorbură- Cetaș Ursan- Vătaf de plăieși Niculai- Soripcă- Meșteri zidari Zidaru- Stolnici- Comis Dragomira- Viitoarea soție a lui Radu Alună Baatur Djahar- Trimisul lui Timur Lenk Iset Beg- Sol turc Sofronie-Starețul Mănăstirii Cozia ACTUL I POVESTITORUL ( Pe un fond muzical ce sugerează clipocitul apei. Valea Oltului.După lupta de la Rovine , din data de
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
pe terminate, ale Bisericii începute de domnitorul Radu I. Discută calm și cu voce domoală despre planul mănăstirii. În depărtare se văd venind un mare pâlc de cai cu călăreți.Nu departe meșterii lucrează la zidirea viitoarei mănăstiri. Scena 1. COMISUL STOLNICUL Măria-Ta! Alună a sosit! De Dragomira însoțit, Și vă roagă să fie primit Că are multe de vorovit. Călărimea toată a dezhămat ... MIRCEA CEL BĂTRÂN Spunei căpitanului că e așteptat Și să vie cu viteaza lui Despre care
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
a sosit! De Dragomira însoțit, Și vă roagă să fie primit Că are multe de vorovit. Călărimea toată a dezhămat ... MIRCEA CEL BĂTRÂN Spunei căpitanului că e așteptat Și să vie cu viteaza lui Despre care mi-ai vorovit destui. ( Comisul Stolnic pleacă. ). LOGOFĂTUL NEACȘU Să fi mai acatării Măria-Ta! Călărimii e bine a te înfățișa Pentru a încuraja Obozul în această zi Când spre înserate, spre Brașov vom porni. Înainte de olecare e bine a vorovi! MIRCEA CEL BĂTRÂN La
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Buzescu Cernica Vornic Știrbei și Lupu Glogoveanu, logofăt Mehedințeanu, și Lupu Ispravnic Glogoveanu Mehedințeanu (tată și fiu), Nica Vistier, Mărzea Spătar, Bărcan Stolnic (tovarășul lui Lupu în răscoală, ucis și el ca și Lupu în acele tragice întâmplări) și Grigore Comis Grădișteanu (C.V.O. p. 156) . Alt document - hrisovul din 20 februarie 1611 de la Radu VV-prin care confirmă lui Lupu moșia Prunișor, cumpărată de la Ilinca, fata Țochii, cu 2800 aspri, document dat în Cetatea Strehăi (unde era atunci refugiat domnul). Prunișorul
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
specialit în scrierea cifrată care își desfășura activitatea în cancelaria secretă a lui Constantin Brâncoveanu era italianul Niccolo de Porta. Cheia cifrului era cunoscută de un număr foarte restrâns de persoane inițiate în această materie, printre care: spătarul Mihai Cantacuzino, comisul Gheorghe Castriotul și Teodor Corbea, secretarul de taină al cancelariei domnești. În Austria, cheia cifrului folosit de Constantin Brâncoveanu era cunoscută de generalul Federigo Veterani, iar la Moscova de către împăratul Petru cel Mare, cancelarii Golovin și apoi Golovkin, spătarul Nicolae
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
clucer: Costandin Știrbei, 1703-1706, Radu Golescu, 1706-1707, Șerban Prisăceanu, 1714-1715; vel postelnic: Dumitrașco Caramanlău, 1688-1704, Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716, Ștefan Pârșcoveanu, 1716, Dumitrache Vlasto, 1717; vel paharnic: Dumitrașco Hrisoscoleu, 1716; vel stolnic: Barbu Fărcășanu, 1703, Șerban sin Șerban Greceanu, 1703-1710; vel comis: Bunea Grădișteanul, 1700-1703 ; vel sluger: Chircă Rudeanu, 1714-1715, Pătru Obedeanu, 1715; vel pitar: Barbu Fărcășanu, ante 1701, Șerban Greceanu, 1714-1716; vel serdarul: Barbu Brăiloiu, 1713-1714, Drăghici Strâmbeanu, 1716, vel șetrar: Pătru Obedeanu, 1716; vel medelnicer: Preda Pârșcoveanu1700-1701, Drăghici Strâmbeanu, 1714
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1407132807.html [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
băieți buni. Pe unul îl chema Bruno, pe altul Pruno, Mihai venise în fustă și sărea pe șapte cai, Rk der Wolf mârâia ceva în portoricană, echipa era aproape completă, lipsea Papini, care era sfârșit. Șah și mat , strigă un comis din vremea lui Aron Turcitul. Azi adunăm necazuri cu lopata, fiecare pe locul stabilit. Vă orientați după miros. N-avem probleme nici cu sirene, nici cu Diogene Dioclețianul. Puah, ce nulitate, oftă un venusian venit din Fecioara, vrem praz de
CONFLUENŢE LITERARE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1408608676.html [Corola-blog/BlogPost/376491_a_377820]
-
prin meleagurile haifaiene și nu numai, deci înainte de Tel Aviv-Petah Tikva, au tot cunoscut mâncarea cu specific local. Încât, ce ne-am zis? Hai s-o mai dăm un pic și prin încăperile Hanului Ancuței, de pe Drumul Romanului, unde poveștile comisului Ioniță, împreună cu cinstiții ascultători și lucrători la cofăiele, știau ce-i viața, rostul Hanului și cum să-mbrățișezi timpul și să simți cu sufletul dulceața vieții. Să ne mai amintim un pic și de Conul Mihai, acel munte al literaturii
DIVINA ÎMPLINIRE – UN ÎNALT OASPETE DORIT – SCRIITORUL ROMÂN MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1463013314.html [Corola-blog/BlogPost/364057_a_365386]